Connect with us

ROMÂNIA

Fonduri europene: 4,7 milioane de pachete cu produse de igienă vor ajunge, până în 2021, la persoanele defavorizate din România

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Fondurilor Europene a demarat procesul de distribuire a pachetelor conținând produse de igienă destinate persoanelor defavorizate, prin proiectul cu fonduri europene „Acordarea de produse de igienă în cadrul POAD 2018-2020”, informează un comunicat

Scopul acestui proiect, a cărui valoare este de 141,2 mil. lei alocați prin FEAD și implementat la nivel național, este acordarea de sprijin persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

„Până anul viitor vom asigura, în etape, distribuirea a peste 4,7 milioane pachete conținând produse de igienă personală și produse de curățenie și îngrijire a locuinței. La finalul acestei luni, vom avea deja peste 1 milion de pachete distribuite în toată țara, adaptate beneficiarilor direct vizați, mulți dintre ei copii. Vorbim despre un program care contribuie la îndeplinirea obiectivelor privind incluziunea socială și reducerea sărăciei”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș

Categoriile de persoane care vor beneficia de asistență materială de bază acordate în cadrul proiectului finanțat din POAD sunt:

– persoanele cărora le este stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

– familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– persoane aflate temporar în situații critice de viață, respectiv victime ale calamităților, persoane dependente și în alte situații asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, în anumite condiții.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul de sănătate al UE: Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, asigurarea asistenței medicale de la distanță este mai importantă ca oricând

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, cum este cel pe care îl traversăm astăzi din cauza COVID-19, asigurarea asistenței medicale de la distanță – pentru cazurile care nu reprezintă urgențe – și responsabilizarea pacienților sunt mai importante ca oricând, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) în cadrul unui eveniment intitulat ”Care este rolul pacienților în gestionarea sănătății lor?”, organizat de Politico, la care au participat și alți decidenți politici europeni, pacienți, experți în domeniul medical și lideri ai industriei sanitare.

Europarlamentarul român, care este și raportorul Programului de Sănătate al UE, EU4Health, a subliniat că ”cetățenii trebuie să joace un rol activ în gestionarea stării lor de sănătate pentru a preveni probleme medicale precum bolile de inimă sau cancerul pulmonar, dar și pentru a monitoriza și gestionarea bolilor.

De altfel, Cristian Bușoi a propus și susținut finanațrea și implementarea unor ”instrumente digitale cu rol important în prevenirea și gestionarea bolilor, precum platformele e-Health și m-Health”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

Published

on

© Polish Ministry of Infrastructure and Construction

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu: O democrație digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici și lecții învățate pentru combaterea dezinformării

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia “sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale”, a afirmat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, marţi, în deschiderea videoconferinţei organizate de Comunitatea Democraţiilor (CoD) şi a vorbit de necesitatea unei “democraţii digitale”.

Videoconferinţa a avut tema “Îmbunătăţirea guvernanţei democratice prin tehnologie (Enabling Democratic Governance Through Technology)”, în contextul deţinerii de către România a Preşedinţiei în exerciţiu a CoD. Obiectivul central al evenimentului a vizat împărtăşirea bunelor practici privind utilizarea tehnologiei pentru îmbunătăţirea şi sprijinirea guvernanţei democratice.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat abordarea acestei teme esenţiale pentru susţinerea şi promovarea proceselor democratice, precizând că aceasta este una dintre priorităţile Preşedinţiei României la conducerea CoD.

“Fenomenul fake news, dezinformarea şi confuzia sunt mai prezente decât oricând în societăţile noastre, în contextul crizei actuale. O democraţie digitală pozitivă poate fi consolidată prin schimbul de bune practici şi lecţii învăţate despre cum să contracarăm dezinformarea online, despre cum să dezvoltăm funcţii de auto-reglementare în social media, toate acestea fiind mai proactivi în ceea ce priveşte responsabilitatea şi standardele de transparenţă”, a spus ministrul, potrivit discursului transmis de MAE, informează Agerpres.

Şeful diplomaţiei române a prezentat experienţa ţării noastre în domeniul transformărilor digitale, cu accent pe efortul de a asigura sporirea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii la nivelul administraţiei publice, precum şi a unei interoperabilităţi eficiente a sistemelor IT.

“Suntem convinşi că digitalizarea acestor domenii va contribui la diminuarea birocraţiei, atragerea investiţiilor şi la un grad sporit de satisfacţie din partea cetăţenilor cu privire la serviciile publice – ceea ce va duce la consolidarea contractului social pe care se bazează democraţia noastră”, a susţinut şeful diplomaţiei române.

El a vorbit şi de faptul că “România se mândreşte adesea cu serviciile de internet din ţară ca fiind printre cele mai rapide din UE”. “Credem că digitalizarea este o oportunitate pentru toţi şi credem într-un internet deschis, liber şi sigur”, a adăugat el.

Potrivit MAE, ministrul Aurescu a salutat crearea la nivelul CoD a Grupului de Lucru dedicat problematicii Democraţiei şi Tehnologiei, mandatat să analizeze soluţiile tehnologice pentru sprijinirea unei guvernanţe democratice eficiente şi responsabile la nivel internaţional, precum şi să formuleze recomandări pentru Consiliul Guvernator al CoD pe teme specifice.

La eveniment au mai participat secretarul general al Comunităţii Democraţiilor, Thomas Garrett, directorul Iniţiativei privind impactul digital şi guvernanţa din cadrul New America Foundation, Tomicah Tillemann, ministrul adjunct al afacerilor externe al Georgiei, Lasha Darsalia, subsecretarul adjunct din cadrul Oficiului pentru democraţie, drepturile omului şi muncă din cadrul Departamentului de Stat american, Scott Busby, precum şi reprezentanţi ai mediului guvernamental, ai celui privat şi ai societăţii civile.

România asigură Preşedinţia Comunităţii Democraţiilor în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, având ca principale obiective facilitarea implicării tinerilor în procesele democratice, promovarea democraţiei pe plan global, ca unic sistem care garantează prosperitatea şi dezvoltarea durabilă, precum şi relaţia dintre procesele democratice şi tehnologia informaţiei. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL33 mins ago

Deputații britanici au aprobat controversatul proiect de lege al premierului Boris Johnson care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit din UE

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Charles Michel, mesaj către liderii UE înaintea Consiliului European: Trebuie să ne concentrăm pe locul Europei în lume și pe capacitatea noastră de a ne modela propriul destin

Cristian Bușoi2 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul de sănătate al UE: Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, asigurarea asistenței medicale de la distanță este mai importantă ca oricând

S&D2 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora

U.E.2 hours ago

Ungaria consideră ”inacceptabilă” propunerea UE de a condiționa accesul la fondurile europene de statul de drept

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliului European: Autonomia strategică a UE trebuie construită pe baza unei piețe interne depline și funcționale

RUSIA3 hours ago

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder consideră că suspendarea proiectului Nord Stream 2 nu are nicio legătură cu otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisei pentru cercetare din PE, discuție cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Am reiterat dorința Parlamentului ca 4% din bugetul Orizont Europa să fie alocat EIT

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Prima confruntare Donald Trump – Joe Biden, 90 de minute haotice și de atacuri la persoană: “Nu e nimic deştept la tine, Joe”/ ”Mai taci, omule!”

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending