Connect with us

GENERAL

Top Ten beneficiari fonduri structurale europene. Publici si privati. Afla aici cati bani au obtinut “premiantii”

Published

on

600 milioane de lei, aceasta este cea mai mare finantare aprobata, din fonduri structurale europene, pentru un proiect in Romania, potrivit site-ului Euractiv. Proiectul este realizat de Compania de apa Brasov si se refera la reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si canalizare in judet. Intr-un clasament separat, al proiectelor contractate de catre sectorul privat, prima pozitie o ocupa SC Transcar International SRL, Sibiu care a obtinut fonduri UE de 46 milioane lei pentru un centru de afaceri in Sibiu.

In top 10 proiecte realizate de autoritati publice, dupa valoare, cele 9 pozitii care urmeaza proiectului din Brasov sunt ocupate tot de proiecte de mediu, unul singur fiind din domeniul infrastructurii de transport.

TOP PUBLICI:
1. Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov S.C. Compania de apa Brasov. POS-M. Fonduri UE: 607.350.975 milioane lei, Valoare totala: 945.587.853 milioane lei.

2. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj/Salaj. Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj”. S.C. Compania de Somes S.A. POS-M. Fonduri UE: 541.969.415 milioane lei, valoare totala: 871.971.223 milioane lei.

3. Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman SC Apa Serv SA Alexandria. POS-M. Fonduri UE: 350.022.595 milioane lei, valoare totala: 513.679.639 milioane lei.

4. Reabilitatea si extinderea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Tulcea S.C. Aquaserv Tulcea S.A. POS-M. Fonduri UE: 336.523.368 milioane lei, Valoare totala: 498.746.976 milioane lei.

5. Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Calarasi S.C. Ecoaqua S.A. Calarasi. POS-M. Fonduri UE: 302.864.925 milioane lei, valoare totala: 440.127.266 milioane lei.

6. Constructia autostrazii Cernavoda – Constanta Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania POS-T. Fonduri UE: 297.232.539 milioane lei, Valoare totala: 1.737.563.243 milioane lei.

7. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Gorj. S.C. Aparegio Gorj S.A. Targu-Jiu. POS-M. Fonduri UE: 264.374.816 milioane lei, Valoare totala: 383.652.559 milioane lei.

8. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunile Medias, Agnita, Dumbraveni, judetul Sibiu. S.C. Apa Tarnavei Mari S.A. POS-M. Fonduri UE: 261.662.005 milioane lei, Valoare totala: 390.825.424 milioane lei.

9. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Olt S.C. Compania de Apa Olt. POS-M. Fonduri UE: 245.231.995 milioane lei, valoare totala: 348.219.022 milioane lei.

10. Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Giurgiu SC Apa Service SA. POS-M. Fonduri UE: 215.131.065 milioane lei, Valoare totala: 316.956.698 milioane lei.

In topul proiectelor mediului privat, aprobate la finantare UE, cea mai mare valoare a finantarii europene acceptate pentru un proiect este de 13 ori mai mica decat cea a primului proiect public: 46 milioane lei, pentru un Centru de afaceri in SIBIU. Pe locul 2 se afla un proiect de acelasi tip, realizat in iasi. Urmatoarele 8 pozitii din Top 10 apartin in exclusivitate proiectelor de Dezvoltare a Resurselor Umane.
TOP PRIVATI
1. Centru de afaceri Sibiu SC Transcar International SRL, Sibiu. POR. Fonduri UE: 46.716.073 milioane lei, valoare totala: 84.999.440 milioane lei.
2. CENTRU DE SPRIJINIRE SI DEZVOLTARE A AFACERILOR SC TESTER GROUP SRL. IASI. POR. Fonduri UE: 16.613.322 milioane lei, valoare totala: 35.471.044 milioane lei
3. “Manageri profesionisti pentru turism, hoteluri si restaurante”. Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”. POS DRU. Fonduri UE: 15.758.713 milioane lei, valoare totala: 17.327.588 milioane lei.

4. “Manageri profesionisti pentru turism, hoteluri si restaurante” Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”
POS DRU. Fonduri UE: 15.758.713 milioane lei, valoare totala: 17.327.588 milioane lei.

5. „Pasi strategici in vederea imbunatatirii accesului la educatie al copiilor romi”. Romani CRISS- Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii. POS DRU. Fonduri UE: 15.521.426 milioane lei, valoare totala: 18.026.622 milioane lei.
6. Dezvoltarea initiativelor antreprenoriale in mediul rural AGROSTAR. POS DRU. Fonduri UE: 15.188.438 milioane lei, valoare totala: 18.033.985 milioane lei.

7. Calitate in educatie – CALE Fundatia Casa de Meserii a Constructorilor. POS DRU. Fonduri UE: 14.684.460 milioane lei, valoare totala: 18.498.942 milioane lei.
8. Scoala pentru mecanici auto. S.C. AD Auto Total S.R.L. POS DRU. Fonduri UE: 14.833.775 milioane lei, valoare totala: 18.370.000 milioane lei.

9. Resursa umana, investitie valoroasa in turismul rural romanesc SC RGIC CONSULTANTA SRL. POS DRU. Fonduri UE: 14.801.876 milioane lei, valoare totala: 18.130.000 milioane lei.

10. NETIMM – „Crearea de retele de IMM-uri – modalitate inovativa de crestere a competitivitatii si adaptabilitatii IMM-urilor din Romania” Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania POS DRU. Fonduri UE: 14.560.487 milioane lei, valoare totala: 16.623.000 milioane lei.

In urma celor din Top 10 se gasesc alte cateva proiecte din POS Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectele de investitii mari ale IMM se afla mult in urma celor mentionate, avand finantari europene de mai putin de 5 milioane lei. Valori ceva mai mari ale fondurilor UE atrase, intre 7 si 9 milioane lei – dar totusi departe de cele din Top 10 – se pot gasi la proiectele de infrastructura touristica din Programul Operational Regional:

– Modernizarea si extinderea structurilor de cazare si a utilitatilor conexe din cadrul complex turistic Pelican, Murighiol – Tulcea. SC LE FRANC SRL. POR. Fonduri UE: 8.504.035 milioane lei, valoare totala: 16.691.464 milioane lei.
– Imbunatatirea produsului turistic prin extinderea si modernizarea hotelului Belvedere SC Belvedere srl Botosani. POR. Fonduri UE: 7.123.632 milioane lei, valoare totala: 14.021.067 milioane lei.

– Modernizarea structurii de cazare a Hotelului Delta si modernizarea activitatilor. SC SULINA ESTIVAL 2002 SA. POR. Fonduri UE: 9.260.977 milioane lei, valoare totala: 16.704.278 milioane lei.

Intre toate proiectele aprobate pentru finantare europeana prin fonduri structurale, proiectele de mediu si infrastructura de transport, realizate de autoritatile locale, fiind cele mai complexe, au valorile cele mai mari. Pentru realizarea topului proiectelor am analizat listele cu proiecte contractate pana la data de 30 septembrie pe programele: Programul Operational Sectorial Mediu (POS -M) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Programul Operational Regional (POR) Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) Programul Operational Sectorial Transport (POS-T) Programul Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) Programul Operational Asistenta Tehnica.

In total, au fost contractate 2672 proiecte, pana la data de 30 septembrie. conform informatiilor publicate pe website-ul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Desigur, trebuie mentionat ca valorile finantarilor UE, pe care le-am luat in considerare la realizarea topului, sunt conditionate in primul rand de tipul si complexitatea proiectelor, in al doilea rand de valoarea maxima admisa prin program si, abia in al treilea rand, de capacitatea solicitantilor de fonduri.


Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN30 mins ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din România: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH13 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA13 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.16 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA16 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

POLITICĂ19 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu20 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi23 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi24 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending