Connect with us

GENERAL

Top Ten beneficiari fonduri structurale europene. Publici si privati. Afla aici cati bani au obtinut “premiantii”

Published

on

600 milioane de lei, aceasta este cea mai mare finantare aprobata, din fonduri structurale europene, pentru un proiect in Romania, potrivit site-ului Euractiv. Proiectul este realizat de Compania de apa Brasov si se refera la reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si canalizare in judet. Intr-un clasament separat, al proiectelor contractate de catre sectorul privat, prima pozitie o ocupa SC Transcar International SRL, Sibiu care a obtinut fonduri UE de 46 milioane lei pentru un centru de afaceri in Sibiu.

In top 10 proiecte realizate de autoritati publice, dupa valoare, cele 9 pozitii care urmeaza proiectului din Brasov sunt ocupate tot de proiecte de mediu, unul singur fiind din domeniul infrastructurii de transport.

TOP PUBLICI:
1. Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa si canalizare in judetul Brasov S.C. Compania de apa Brasov. POS-M. Fonduri UE: 607.350.975 milioane lei, Valoare totala: 945.587.853 milioane lei.

2. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata din judetele Cluj/Salaj. Imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si epurare in zona Cluj-Salaj”. S.C. Compania de Somes S.A. POS-M. Fonduri UE: 541.969.415 milioane lei, valoare totala: 871.971.223 milioane lei.

3. Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Teleorman SC Apa Serv SA Alexandria. POS-M. Fonduri UE: 350.022.595 milioane lei, valoare totala: 513.679.639 milioane lei.

4. Reabilitatea si extinderea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Tulcea S.C. Aquaserv Tulcea S.A. POS-M. Fonduri UE: 336.523.368 milioane lei, Valoare totala: 498.746.976 milioane lei.

5. Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Calarasi S.C. Ecoaqua S.A. Calarasi. POS-M. Fonduri UE: 302.864.925 milioane lei, valoare totala: 440.127.266 milioane lei.

6. Constructia autostrazii Cernavoda – Constanta Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania POS-T. Fonduri UE: 297.232.539 milioane lei, Valoare totala: 1.737.563.243 milioane lei.

7. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Gorj. S.C. Aparegio Gorj S.A. Targu-Jiu. POS-M. Fonduri UE: 264.374.816 milioane lei, Valoare totala: 383.652.559 milioane lei.

8. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunile Medias, Agnita, Dumbraveni, judetul Sibiu. S.C. Apa Tarnavei Mari S.A. POS-M. Fonduri UE: 261.662.005 milioane lei, Valoare totala: 390.825.424 milioane lei.

9. Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in judetul Olt S.C. Compania de Apa Olt. POS-M. Fonduri UE: 245.231.995 milioane lei, valoare totala: 348.219.022 milioane lei.

10. Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in judetul Giurgiu SC Apa Service SA. POS-M. Fonduri UE: 215.131.065 milioane lei, Valoare totala: 316.956.698 milioane lei.

In topul proiectelor mediului privat, aprobate la finantare UE, cea mai mare valoare a finantarii europene acceptate pentru un proiect este de 13 ori mai mica decat cea a primului proiect public: 46 milioane lei, pentru un Centru de afaceri in SIBIU. Pe locul 2 se afla un proiect de acelasi tip, realizat in iasi. Urmatoarele 8 pozitii din Top 10 apartin in exclusivitate proiectelor de Dezvoltare a Resurselor Umane.
TOP PRIVATI
1. Centru de afaceri Sibiu SC Transcar International SRL, Sibiu. POR. Fonduri UE: 46.716.073 milioane lei, valoare totala: 84.999.440 milioane lei.
2. CENTRU DE SPRIJINIRE SI DEZVOLTARE A AFACERILOR SC TESTER GROUP SRL. IASI. POR. Fonduri UE: 16.613.322 milioane lei, valoare totala: 35.471.044 milioane lei
3. “Manageri profesionisti pentru turism, hoteluri si restaurante”. Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”. POS DRU. Fonduri UE: 15.758.713 milioane lei, valoare totala: 17.327.588 milioane lei.

4. “Manageri profesionisti pentru turism, hoteluri si restaurante” Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”
POS DRU. Fonduri UE: 15.758.713 milioane lei, valoare totala: 17.327.588 milioane lei.

5. „Pasi strategici in vederea imbunatatirii accesului la educatie al copiilor romi”. Romani CRISS- Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii. POS DRU. Fonduri UE: 15.521.426 milioane lei, valoare totala: 18.026.622 milioane lei.
6. Dezvoltarea initiativelor antreprenoriale in mediul rural AGROSTAR. POS DRU. Fonduri UE: 15.188.438 milioane lei, valoare totala: 18.033.985 milioane lei.

7. Calitate in educatie – CALE Fundatia Casa de Meserii a Constructorilor. POS DRU. Fonduri UE: 14.684.460 milioane lei, valoare totala: 18.498.942 milioane lei.
8. Scoala pentru mecanici auto. S.C. AD Auto Total S.R.L. POS DRU. Fonduri UE: 14.833.775 milioane lei, valoare totala: 18.370.000 milioane lei.

9. Resursa umana, investitie valoroasa in turismul rural romanesc SC RGIC CONSULTANTA SRL. POS DRU. Fonduri UE: 14.801.876 milioane lei, valoare totala: 18.130.000 milioane lei.

10. NETIMM – „Crearea de retele de IMM-uri – modalitate inovativa de crestere a competitivitatii si adaptabilitatii IMM-urilor din Romania” Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania POS DRU. Fonduri UE: 14.560.487 milioane lei, valoare totala: 16.623.000 milioane lei.

In urma celor din Top 10 se gasesc alte cateva proiecte din POS Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectele de investitii mari ale IMM se afla mult in urma celor mentionate, avand finantari europene de mai putin de 5 milioane lei. Valori ceva mai mari ale fondurilor UE atrase, intre 7 si 9 milioane lei – dar totusi departe de cele din Top 10 – se pot gasi la proiectele de infrastructura touristica din Programul Operational Regional:

– Modernizarea si extinderea structurilor de cazare si a utilitatilor conexe din cadrul complex turistic Pelican, Murighiol – Tulcea. SC LE FRANC SRL. POR. Fonduri UE: 8.504.035 milioane lei, valoare totala: 16.691.464 milioane lei.
– Imbunatatirea produsului turistic prin extinderea si modernizarea hotelului Belvedere SC Belvedere srl Botosani. POR. Fonduri UE: 7.123.632 milioane lei, valoare totala: 14.021.067 milioane lei.

– Modernizarea structurii de cazare a Hotelului Delta si modernizarea activitatilor. SC SULINA ESTIVAL 2002 SA. POR. Fonduri UE: 9.260.977 milioane lei, valoare totala: 16.704.278 milioane lei.

Intre toate proiectele aprobate pentru finantare europeana prin fonduri structurale, proiectele de mediu si infrastructura de transport, realizate de autoritatile locale, fiind cele mai complexe, au valorile cele mai mari. Pentru realizarea topului proiectelor am analizat listele cu proiecte contractate pana la data de 30 septembrie pe programele: Programul Operational Sectorial Mediu (POS -M) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) Programul Operational Regional (POR) Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA) Programul Operational Sectorial Transport (POS-T) Programul Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) Programul Operational Asistenta Tehnica.

In total, au fost contractate 2672 proiecte, pana la data de 30 septembrie. conform informatiilor publicate pe website-ul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Desigur, trebuie mentionat ca valorile finantarilor UE, pe care le-am luat in considerare la realizarea topului, sunt conditionate in primul rand de tipul si complexitatea proiectelor, in al doilea rand de valoarea maxima admisa prin program si, abia in al treilea rand, de capacitatea solicitantilor de fonduri.


Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire GPS a transporturilor de animale, o soluție armonizată pentru monitorizarea acestora

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a discutat în calitate de membru al Comisiei privind Protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, cu dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar din Lituania, privind urmărirea prin GPS a transporturilor de animale.

Daniel Buda i-a adresat o serie de întrebări pe marginea experienței Dr.ului Vidmantas privind următoarele subiecte: mecanismele de sprijin pentru transportatorii de animale vii din Lituania, accesul autorităților la sistemul de GPS al transportatorilor de animale, relațiile comerciale cu statele terțe, dar și perioada de transport a vițeilor tineri.

„Mulțumesc, domnule Vidmantas pentru expunerea dvs., pentru propunerile pe care le-ați înaintat pe care le consider oportune și care ar trebui implementate de către statele membre. Am câteva întrebări pe care aș dori să vi le adresez privind transportatorii din Lituania. În cadrul acestei comisii, dorim să vedem și exemple de bună practică. Transportatorii de animale vii din Lituania au anumite mecanisme de sprijin astfel încât aceștia să își îmbunătățească capacitatea de transport, în sensul de dotare a mașinilor cu sisteme de ventilație, de hrănire, etc.? Statul lituanian i-a sprijinit într-o anumită formă pe aceștia? Spuneați că ar fi bine ca autoritățile să aibă acces la sistemele de GPS ale mașinilor care transportă animalele pentru a verifica și autoritățile condițiile în care sunt transportate animalele. Ați precizat, de asemenea, că s-a eliminat avertismentul pentru încălcări ale legislației, trecând direct la sancționare, o propunere pe care o voi înainta și eu. Nu aveți posibilitatea în Lituania să modificați legislația pentru a permite accesul la sistemele de GPS? Dumneavoastră aveți o funcție publică și aș dori să știu de ce nu s-a făcut acest lucru, care au fost barierele întâmpinate.

În momentul revizuirii Regulamentului 1/2005, autoritățile ar trebuie să aibă acces la aceste sisteme de GPS pentru mașinile care transportă animale pentru a le putea urmări de la locul de încărcare până la locul de debarcare. De asemenea, având în vedere că aveți multe relații comerciale cu țările din afara UE, ați avut discuții cu actorii responsabili din aceste țări receptoare privind condițiile de bunăstare? Dacă ați avut discuții, care a fost rezultatul acestor discuții? Mă interesează să vedem modul prin care noi putem condiționa transportul de animale vii către state terțe de respectarea condițiilor de bunăstare.

Mai mult, în această Comisia, în calitate de teoreticieni, alții și teoreticieni și practicieni, vorbim de creșterea vârstei pentru animelele tinere, viței în special, înainte de transport. Aș dori să vă întreb, dacă ați avut discuții cu fermierii din Lituania, legat de durata de așteptare a animalelor tinere la ferme până la înțărcare. Stimați colegi, când discutăm de luare unei decizii la Bruxelles sau de către guvernele statelor membre, trebuie să fim atenți deoarece fermierii trebuie să aibă capacitatea de a păstra acei viței în fermele lor având în vedere că este nevoie de diferite tipuri de instalații, de o anumită temperatură, de o serie de condiții. Dacă venim și impunem fermierilor să își țină mai mult fermierii, 2- 3 săptămâni, trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și achiziționa acele instalații. Nu poți veni cu o decizie fără să iei în considerare toate implicațiile, toate etapele, de la momentul în care vițelul este fătat până când este scos de pe poartă. În această perioadă, vițelul respiră, mănâncă, bea apă, bea lapte și atunci sigur, trebuie să ne asigurăm că fermierii sunt pregătiți cu astfel de instalații pentru ca ei să poată să facă față la aceste cerințe. Mulțumesc.

Răspunsul Dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar, Lituania

„Mulțumesc, domnul Buda, pentru aceste întrebări de ordin practic. Am să încep cu problema GPS-ului. Mă uit la Regulamentul nr.1/2005 și acolo văd că există posibilitatea legală de a desfășura un asemenea sistem. Ar trebuie aduse câteva clarificări în cadrul regulamentului pentru a fi mai clar că putem din punct de vedere tehnic avea acces la sistemele GPS instalate pe autovehicule. Pentru a urmări vehiculele, ar putea exista un birou centralizat. Ce facem cu companiile de transport care au sediu în alt stat membru, Estonia, Letonia? În acest caz, nu vom avea posibilitatea de a urmări sistemul GPS, din punct de vedere practic, e foarte dificil, ar trebui ca cineva să călătorească în acel stat membru pentru a căpăta accesul. Din acest motiv, noi propunem înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire a sistemelor GPS. Fiecare transportator, trebuie să se conecteze la acest sistem unic și ar putea exista o autoritate europeană care să urmărească traseul vehiculelor. Există sisteme prin care sunt înregistrate mișcările animalelor. Am putea adapta aceste sistem printr-un modul suplimentar care să se ocupe de urmărirea vehiculelor. Asta se poate face doar în cazul unor modificări aduse reg. 1/2005.

În cazul țărilor terțe, Lituania exportă animale către Israel, de exemplu. Avem contacte cu autoritățile israeliene. În general, suntem informați cu privire la starea animalelor de sănătate sau dacă au există probleme pe traseu. Cu statele din fosta URSS, lucrurile se complică. Azerbaijan, Kazakhstan și altele, sunt țări cărora le cerem o listă certificată a traseelor și locurilor de repaos, dar nu am primit niciodată răspuns la solicitările. Nu avem nicio garanție că transporturile se desfășoară în aceleași condiții de siguranță, de bunăstare. Nu avem niciun fel de informații. Comisia Europeană ar putea poate să pună un pic de presiune pe anumite țări pentru că nevoie de o abordare mai amplă, ai globală care să ne permită să avem informații mai precise. Nu o să stăm să ne uităm pe google maps, avem nevoie de informații oficiale.

În legătură cu transportatorii, avem multe contacte în care aceștia s-au plâns de anumite probleme. Există o diferență mare între fermele mari și fermele mici, au sisteme diferite de creștere. Avem nevoie de un consiliu care să ne sfătuiască mai exact, momentul începând cu care un animal poate fi transportat. Nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii care acceptă să țină animalele mai mult la fermă până când acestea sunt în măsură să călătorească. Fermierii vor să vândă vițeii cât mai repede, aceștia nereprezentând o prioritate pentru ei. În loc să îi păstreze și să îi mai hrănească câteva săptămâni, preferă să îi vândă. Transportatorii sunt de acord că trebuie revizuit sistemul de transport al animalelor vii, că este nevoie de achiziția de vehicule mai moderne, dar nu se acordă sprijin de niciun fel transportatorilor. Acestea ar fi răspunsurile pentru domnul Buda.

Regulamentul 1 din 2005 trebuie revizuit. Noi sprijinim foarte mult inițiativa de a avea o platformă privind bunăstarea animalelor. Salutăm o posibilă rețea a șefilor serviciilor veterinare care ne ajută să asigurăm bunăstarea animalelor.
În ceea ce privește Lituania, una dintre priorități este aceea de a ne îmbunătăți controalele în fiecare an. O mare parte a bovinelor din Lituania sunt exportate în afara statelor UE. Există și sancțiuni în momentul în care se constată neajunsuri în timpul transportului, iar dacă observăm că nu se respectă bunăstarea animalelor, putem aplica codul penal. Noi considerăm că ar trebui să existe un sistem mai bun de monitorizare a transportatorilor.

Nu există o listă validată și precisă a punctelor de odihnă și nicio metodă bună de a rezolva problemele în timpul transportului spre state din afara UE. Există și provocări de comunicare cu statele din afara UE, uneori, nu există deloc comunicare. O altă problemă ține de cadrul de reglementare, lipsește claritate aici pentru situațiile în care animalele se transporta pe vas si după pe cale rutieră. Animalele trec prin mai mult stres în timpul tranzitului.

Trebuie să revizuim cerințele de vârstă pentru transportul animalelor. E nevoie de un sistem gps unificat pentru a monitoriza în timp real călătoriile și a se putea efectua controale. Ar trebui să îmbunătățim lista punctelor de odihnă, trebuie să redefinim cerințele de vârstă pentru bovine.”

Continue Reading

GENERAL

Studiu Friedrich Ebert Stiftung: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Într-un nou infografic al Friedrich-Ebert-Stiftung România, se demonstrează că în țara noastră cheltuielile cu protecția socială raportate la populație sunt printre cele mai scăzute din Europa – mai puțin de jumătate din media europeană. 

„Astfel, în 2018 în România cheltuielile pentru protecția socială pe persoană erau de 3,272 de Euro, standardizat după puterea de cumpărare (PPS), față de media europeană de 8,709 de Euro. Acest nivel al cheltuielilor ne plasează pe ultimul loc în UE”, transmite Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Dacă raportăm cheltuielile cu protecția socială la numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială, diferențele sunt și mai mari: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE. Și în această privință suntem pe penultimul loc în UE, doar Bulgaria având cheltuieli mai scăzute”, au mai adăugat realizatorii infograficului.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen continuă pe 8 iulie turneul NextGenerationEU pentru aprobarea PNRR-urilor Croației și Ciprului

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va continua pe 8 iulie turneul NextGenerationEU prin capitalele statelor membre pentru a marca aprobarea oficială de către Bruxelles a planurilor de redresare și reziliență ale Croației și Ciprului, conform calendarului publicat de instituție. 

von der Leyen și-a continuat în această săptămână turneul european prin capitalele statelor membre, început pe 16 iunie în Portugalia, țară care a deținut președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului, cu o vizită la Ljubljana, pe 2 iulie, pentru a-și exprima sprijinul pentru planul național de redresare și reziliență al Sloveniei și pentru a discuta detaliile acestuia cu premierul Janez Janša. Vineri, 3 iulie, șefa Comisiei a călătorit în Lituania, unde s-a văzut cu președintele Gitanas Nausėda și premierul Ingrida Šimonytė.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 14 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia și Lituania.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Cristian Ghinea infirmă că PNRR-ul României va fi ultimul aprobat: Nici vorbă, va fi o tranșă de state membre. Nu e concurs de viteză, ci un proces normal de lucru

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ8 mins ago

Klaus Iohannis, despre eventuale restricții pentru persoanele nevaccinate: Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, ci prin vaccinare

Corina Crețu30 mins ago

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

U.E.38 mins ago

Jumătate din populația UE a fost imunizată complet împotriva COVID-19. România, printre țările membre cu cea mai scăzută rată de vaccinare

NATO42 mins ago

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

SUA1 hour ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

U.E.2 hours ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

U.E.2 hours ago

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz: După inundațiile majore, efortul total de reconstrucție al Germaniei va costa peste șase miliarde de euro

SUA2 hours ago

Ursula von der Leyen cere Statelor Unite să ridice cât mai curând posibil interdicția de intrare pe teritoriul lor a călătorilor europeni

Corina Crețu18 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending