Connect with us

BUSINESS

FONDURI EUROPENE. Câţi bani a recuperat Guvernul Ponta în condiţiile în care în 2013 a atras mai mulţi bani decât toţi guvernanţii din perioada 2007-2012

Published

on

Guvernul a accelerat semnificativ implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene pentru a recupera terenul pierdut în prima parte a perioadei de programare 2007-2013, mai precis până la începutul lunii mai 2012, informează un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene remis AGERPRES.fonduri ue

“Începând cu data menționată, Guvernul României a înregistrat performanțe în atragerea fondurilor structurale și de coeziune: rata de absorbție curentă a fondurilor europene este de patru ori mai mare, ajungând de la doar 8,53% la începutul lunii mai 2013 la aproximativ 34% în prezent”, se arată în comunicat.

Ministerul subliniază că în 2013 România a înregistrat recorduri în absorbția fondurilor UE: a solicitat și a încasat sume mai mari de la Comisia Europeană decât în toți anii din perioada 2007-2013. Mai precis, în 2013 au fost transmise documentele necesare pentru decontarea a peste 3,56 miliarde de euro, în timp ce în perioada 2007-2013 a fost solicitată pentru a fi decontată României o sumă de doar 2,86 miliarde de euro.

Totodată, în 2013, România a încasat peste 2,88 miliarde de euro de la Comisie, comparativ cu doar 2,2 miliarde de euro în toți anii din perioada 2007-2013. Mai mult, într-o singură zi din acest an, în 20 februarie, România a înregistrat un alt record absolut: a încasat peste 830 milioane de euro de la Comisie, sumă mai mare decât cea încasată în oricare dintre anii 2009, 2010 și 2011, în condițiile în care România nu a încasat niciun euro din fondurile alocate în anii 2007 și 2008.

MFE adaugă faptul că actualul Executiv a rezolvat o mare parte din problemele guvernărilor anterioare. “Actualul Guvern al României a soluționat multe dintre problemele din trecut: a luat toate măsurile pentru deblocarea celor mai importante cinci programe operaționale, fapt care a reprezentat deblocarea a 98% din fondurile structurale și de coeziune alocate pentru actuala perioadă, și anume: Programul Operațional Sectorial Mediu, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Sectorial Regional, Programul Operațional Sectorial Transport și Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Pentru toate aceste programe, Comisia Europeană sistase plățile către România din cauza problemelor apărute în implementare în perioada 2009-2011”, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit acestuia, o altă performanță importantă a anului 2013 a fost evitarea dezangajării automate de fonduri: România nu a pierdut niciun euro datorită accelerării absorbției fondurilor europene alocate. “În plus, în 2013, Guvernul României a implementat numeroase măsuri de simplificare și eficientizare a sistemului de implementare, iar în 2014 urmează să fie finalizată reforma sistemului. Tot în 2014, va fi finalizată contractarea tuturor fondurilor europene alocate pentru această perioadă de programare”, informează MFE, care face, de asemenea, aprecieri referitoare la actualul cadru financiar, care a început în 2007. “România a făcut greșeli pentru care și astăzi autoritățile române fac eforturi considerabile pentru a recupera pașii făcuți înapoi încă din faza de planificare. Subliniem faptul că fosta guvernare nu și-a propus să atragă fonduri semnificative în primii ani, ci și-a propus să atragă cele mai mari sume în ultima parte a perioadei de guvernare”, susține sursa citată.

Ministerul menționează că în perioada 2014 — 2020 România trebuie să atragă sume semnificative încă din primii ani, pentru ca economia să beneficieze de un sprijin puternic din partea fondurilor UE atrase. Suplimentar, pentru a reduce cât mai mult riscul de a pierde bani din fondurile alocate pentru actuala perioadă de programare, autoritățile române lucrează la implementarea unor soluții.

În primul rând, proiectele implementate din fonduri europene în prezent în cazul cărora există riscul să nu fie finalizate până la sfârșitul anului 2015 vor fi împărțite în etape de implementare pentru a solicita decontarea cheltuielilor eligibile făcute până în 2015 din fondurile alocate de UE pentru actuala perioadă de programare, urmând ca sumele cheltuite ulterior să fie solicitate din banii alocați pentru perioada 2014-2020.

Prima soluție trebuie să fie implementată concomitent cu cea de a doua: identificarea de proiecte finanțate tot din bani publici (dar din alte surse decât fondurile UE), care au fost deja implementate sau care pot fi finalizate până la sfârșitul anului 2015, pentru a solicita decontarea acestora din fondurile UE pentru actuala perioadă de programare.

Potrivit MFE, “cele două soluții, aplicate concomitent, vor asigura atât utilizarea optimă a fondurilor UE alocate pentru actuala perioadă de programare, realizarea de economii la bugetul de stat, dar și atragerea fondurilor alocate pentru perioada 2014-2020 încă din primul an al exercițiului financiar multianual; cele două soluții respectă prevederile regulamentelor europene”.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading

IT&C

Analiză Bitdefender. Principalele ameninţări cibernetice în 2019: Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare

Published

on

Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

 

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending