Connect with us

FONDURI EUROPENE

Playing for Interculturality, un succes european validat de primii utilizatori

Published

on

Zeci de adulti din Europa dar si de pe alte continente si-au exersat competenţele interculturale, participand la etapa de validare a jocului social inovativ Playing for Interculturality.

DSC00780P4I – Playing for Interculturality (Jucând pentru Interculturalitate) este un proiect european, finanţat de către Comisia Europeană în cadrul programului de învăţare pe tot parcursul vieţii, sub-programul Grundtvig. Proiectul a fost aprobat în 2011 şi va fi implementat în decurs de 2 ani, in baza parteneriatului dintre INVESLAN- Spania, Institutul European pentru Managementul Diversitatii – Spania, SQ Learn –  Grecia, CNIPA – Italia, SPI – Societatea Portugheza de Inovatie, INCSMPS – Institutul National de Cesrcetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale- Romania, Learnit3D – Marea Britanie si Twin Learning LLC- SUA.

Acest  joc social inovativ oferă posibilitatea adulţilor din Europa să-şi dezvolte abilitatile multiculturale, motivându-i să participe în mod activ şi să interacţioneze cu alţi utilizatori, stimulându-le competenţele cheie, cum ar fi socializarea digitală şi abilităţile de utilizare a calculatorului.

P4I – Playing for Interculturality (Joacă pentru Interculturalitate) se adresează tuturor adulţilor beneficiari de formare, precum şi profesorilor, formatorilor şi experţilor în utilizarea de metodologii de predare inovative, din diferite sectoare ale educaţiei. Obiectivul jocului este de a obţine un loc de muncă într-o organizaţie internaţională. Participantii isi pot testa competenţele interculturale în 3 etape: un interviu de recrutare, selectarea unei echipe multiculturale si organizarea unei întâlniri de lucru cu echipa. Urmeaza, apoi, o serie de interacţiuni la birou cu oameni aparţinând unor culturi diferite.

Perioada de validare a fost organizata in perioada 10.06 – 5.07 2013. INCSMPS a derulat anterior o etapa de testare a prototipului initial, perioada in care au fost identificate o serie de imbunatatiri necesare pentru a fi cat mai potrivit utilizatorilor finali. Etapa validarii a constat in selectarea participantilor, 72 de persoane adulte din Romania si alte state membre – Germania, Olanda, Bulgaria, Polonia, Austria dar si state din afara UE, precum Turcia, Islanda, Canada.

Invitatiile au fost transmise prin e-mail sau Facebook, sesiunile de validare fiind organizate on-line sau fata-in-fata. Expertii proiectului au colectat, apoi, raspunsurile participantilor, analizand feedback-ul acestora si elaborand raportul de validare. Participantii selectionati pentru testare au fost alesi din randul cunoscatorilor limbii engleze, jucatori on-line sau interesati de acest tip de joc, utilizatori de Facebook si conectati la mediul intercultural.

Marea majoritate a celor care au testat aplicatia au avut o opinie favorabila acestui proiect, apreciindu-i atat utilitatea, precum si potentialul de dezvoltare. Pentru participantii romani, cunoasterea diferentelor culturale a fost principala nevoie identificata cu acest prilej.Toti participantii au remarcat necesitatea intelegerii importantei de a avea si dezvolta aceste competente in special in aceasta perioada, in care mobilitatea generata de calatorii sau de locul de munca este facilita.

 “Toti suntem diferiti, iar cand aceste diferente ameninta sa iti influenteze capacitatea de munca si relatiile interumane este bine sa fii pregatit”

Tanara inginera romanca, 29 de ani, din Austria, declara ca si-ar fi dorit sa fi avut posibilitatea de a juca P4I pe vremea cand se pregatea pentru interviul de angajare pentru  agentia ONU la care lucreaza in prezent. Ea considera ca jocul este foarte util mai ales in cazul in care esti in cautarea unui loc de munca in strainatate sau intr-o companie multinational, dar si atunci cand lucrezi déjà intr-un mediu multicultural si esti nevoit sa te integrezi, sa intelegi comportamentul si reactiile colegilor. “Eu cred ca astfel de competente interculturale sunt necesare tuturora pentru ca, la urma urmei, toti suntem diferiti, iar cand aceste diferente ameninta sa iti influenteze capacitatea de munca si relatiile interumane este bine sa fii pregatit. Recomand tuturor sa incerce macar o data jocul si apoi sigur se vor gandi  sa isi analizeze comportamentul propriu sis a continue sa isi dezvolte competentele intercultural”.

P4I m-ar fi pregatit pentru a depasi perioada de inceput mult mai usor”

Un tanar cercetator din Olanda, 33 de ani, de origine romana, considera ca multe din aspectele de comportament exemplificate in jocul P4I sunt des intalnite in institutul de cercetare in care lucreaza si de cele mai multe ori noii angajati au problem de adaptare pe care le depasesc cu greu fara ajutor. “Personal am avut probleme de adaptare, in special in viata private, la locul de munca pot sa afirm ca am avut noroc sa nimeresc inca de la inceput intr-un colectiv format din personae din multe tari europene si care m-au ajutat impartasindu-mi din experienta lor de adaptare . In viata personala insa, odata plecat de la serviciu, am avut unele dificultati de adaptare, de intelegere a comportamentului si modului de gandire al olandezilor. Privind acum in urma imi dau seama ca un joc ca P4I m-ar fi pregatit pentru a depasi perioada de inceput mult mai usor ”.

“Jucand P4I am devenit constienta de competentele interculturale dobandite pe parcursul anilor petrecuti in strainatate”

Gabriela, 52 de ani, o romanca care munceste in Brazilia a povestit ca personal s-a confruntat cu multe situatii in care diferentele culturale i-au ingreunat integrarea la locul de munca, pe langa unele bariere de limba si limbaj. Ea considera insa ca dezvoltarea competentelor interculturale necesita timp, iar jocul P4I este un instrument util in primul rand pentru constientizarea nevoii de dezvoltare a acestor competente. “In decursul vietii am avut ocazia sa calatoresc, sa traiesc si sa muncesc in multe tari  cu culturi total diferite, din Australia pana in Brazilia. Jucand P4I am devenit constienta de competentele interculturale dobandite pe parcursul anilor petrecuti in strainatate. Acum sunt mult mai sigura pe capacitatea mea de adaptare la un nou mediu de viata si munca insa la inceput fiecare schimbare a presupus un stres foarte mare si m-a solicitat foarte mult in perioada de adaptare

“Cu astfel de instrumente cum este jocul P4I cred ca demersurile pentru obtinerea unui loc de munca in strainatate s-ar simplifica mult”

Alexandra, romanca, 30 de ani, care traieste si munceste in Dubai a declarat: “Sunt foarte incantata sa constat ca se dezvolta astfel de instrumente de training pentru competente de care multi nici nu stiu insa fara de care nu este posibil sa lucrezi intr-o tara staina. Am intalnit aici in Dubai romani care s-au adaptat foarte usor insa cei mai multi au avut nevoie de mult timp si chiar de ajutor pentru a se integra. Acelasi lucru pot spune si despre alti colegi din alte tari care fara ajutorul conationalilor nu ar fi reusit sa se adapteze. Este adevarat ca pentru persoanele mai tinere si care au un nivel de educatie mai inalt este mai usor insa cu astfel de instrumente cum este jocul P4I cred ca demersurile pentru obtinerea unui loc de munca in strainatate s-ar simplifica mult iar integrarea la locul de munca ar fi mult mai usoara”.

“Tinerii de astazi prefera sa se informeze pe internet sau sa isi intrebe prietenii pe Facebook”

Un specialist IT, din Romania, in varsta de 32 de ani, afirma ca astfel de aplicatii de formare a unor competente se cauta tot mai mult pe piata IT deoarece, mai ales pentru tineri, mijloacele si metodele clasice de invatare, informare, training nu mai sunt potrivite, nu mai raspund nevoilor lor si nu ii  atrag. “In general, tinerii de astazi prefera sa se informeze pe internet sau sa isi intrebe prietenii pe Facebook, sa se joace pe calculator, tablet, telefon, iar daca putem ca prin aceste activitati sa ii ajutam sa isi dezvolte competente diverse atunci cu siguranta toti vom avea de castigat.”

Odata incheiata etapa de validare, jocul este disponibil pentru orice persoana interesata in dezvoltarea competentelor interculturale, accesand aplicatia de pe pagina de Facebook.

Mai multe detalii, disponibile AICI.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Cluj-Napoca a pus în circulație 25 de troleibuze achiziționate cu fonduri europene. Emil Boc: Jumătate din flota de vehicule destinate transportului public este nepoluantă

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Douăzeci și cinci de noi troleibuze achiziționate cu fonduri europene au fost puse marți în circulație la Cluj-Napoca, a anunțat primarul Emil Boc, precizând că jumătate din flota de vehicule destinate transportului public este electrică și nepoluantă.

”25 noi troleibuze, achiziționate de primărie cu fonduri europene, în circulație de astăzi în municipiu; două treimi din flota de transport public este nouă. Odată cu punerea în circulație a celor 25 noi troleibuze – din totalul de 50 achiziționate cu fonduri europene de Primăria municipiului Cluj-Napoca – jumătate din flota de vehicule destinate transportului public este electrică, nepoluantă”, a scris edilul municipiului Cluj-Napoca, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, Cluj-Napoca dispune deja cea mai nepoluantă flotă de transport în comun din România, iar autoritățile locale își propun ca întreg transportul public din municipiu să fie nepoluant până în anul 2026.

”Cele 25 de troleibuze aflate de astăzi în circulație îndeplinesc toate standardele europene în materie, fiind prevăzute cu toate facilitățile disponibile pe piață”, a mai spus Boc, precizând și că două treimi din totalul celor 370 de vehicule aflate în circulație – tramvaie, troleibuze, autobuze – sunt noi, în conformitate cu standardele cele mai înalte din acest domeniu.

Furnizorul noilor troleibuze este Solaris Bus & Coach SA., pretul unitar al unui troleibuz fiind de 2.934.851,78 lei cu TVA. În total, Primăria Cluj-Napoca a achiziționat 50 de troleibuze Solaris Trollino cu finanțare europeană, valoarea totala a proiectului fiind de 147.415.957 de lei cu TVA (circa 30,9 milioane de euro).

Continue Reading

Bugetul UE

Cifre oficiale: La 13 ani de la aderare, România a primit 54,43 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, cu 35 de miliarde mai mult decât a contribuit

Published

on

România a primit 54,43 miliarde de euro de la Comisia Europeană și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 18,91 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2019, conform balanței publicate luni de Ministerul Finanțelor Publice.

Astfel, după 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 35,52 miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În termeni simplificați, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.

Potrivit datelor publicate de MFP, cei mai mulți bani au fost obținuți de România din fondurile europene din perioada de programare 2007-2013, aproximativ 34 miliarde de euro. În ceea ce privește actualul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, România a primit de la Uniunea Europeană fonduri europene de peste 17,75 miliarde de euro. Restul sumelor au fost alocate în perioada de pre-aderare pentru a pregăti intrarea României în UE.

Aceste date sunt publicate în contextul în care anul 2020 este ultimul din actualul cadru financiar multianual, iar țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European poartă discuții intense pentru definitivarea viitorului buget multianual 2021-2027.

Pe de altă parte, tot luni, ministrul fondurilor europene a anunțat că România a transmis Comisiei Europene o cerere de rambursare de 1 miliard de euro pentru proiectele cu finanțare europeană și a mai informat că riscul decomiterii de fonduri a fost eliminat la nivelul tuturor Programelor Operaționale.

Astfel, pentru România, viitorul cadru financiar multianual păstrează o importanță strategico-economică ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023.

Potrivit propunerii de buget înaintate de Comisia Europeană la 2 mai 2018, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual au devenit sensibile în ultimele luni. Parlamentul European și Comisia Europeană au cerut statelor membre să cadă repede la un acord, în timp ce propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a stârnit numeroase nemulțumiri. Drept urmare, liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au mandatat pe președintele Charles Michel să continue negocierile în vederea obținerii unui acord final privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene a transmis, la începutul lunii decembrie, statelor membre propunerea pentru următorul buget pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027. Propunerea este un buget de 1.087 miliarde euro pentru perioada de șapte ani, reprezentantând 1,07% din venitul național brut (VNB) al statelor membre ale UE. Defalcată, propunerea de buget este structurată astfel: 323 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 334 miliarde de euro pentru sprijin și dezvoltare agricolă; și 356 miliarde de euro pentru alte programe, inclusiv noile priorități. 

Cu toate acestea, este improbabil ca Parlamentul European să accepte propunerea Consiliului, în vreme ce și Comisia Europeană s-a declarat nemulțumită. Propunerea Finlandei de a limita viitorul cadru financiar multianual la 1,07% din VNB este sub propunerea de lansată de Comisia Europeană, dar peste nivelul de 1% dorit de cel mai mare contributor net, Germania, care continuă să solicite menținerea acestui plafon. 

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending