Connect with us

U.E.

Fondurile europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale din România au atins o rată de absorbție de 48% pentru exercițiul financiar 2014-2020

Published

on

Potrivit bilanțului prezentat astăzi de către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, fondurile europene destinate spațiului rural din România, accesate prin intermediul Programului Național Dezvoltare Rurală (PNDR), au atins o rată de absorbție de 48% în prezent. Doar în primele două luni ale anului 2019, România a câștigat 1,6 miliarde de euro finanțare pentru proiecte pe agricultură.

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării Programului Național Dezvoltare Rurală (PNDR), până la acest moment, se arată într-un comunicat al ministerului. 

Astfel, ministrul a subliniat că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020, a ajuns la 48%, mulțumind tuturor celor implicați în acest proces – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Parlamentului. Astfel, printr-un efort guvernamental făcut în prima instanță de la bugetul statului, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat. Celor 3,9 miliarde de euro ce provin din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) li se adaugă 7,5 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însemnând plățile directe din agricultură, bani care au alimentat spațiul rural din România. 

,,O sumă extrem de importantă, care se cântăreşte prin obiective de investiţii specifice activităţii AFIR, prin producţii specifice activităţii Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care a ridicat România pe o treaptă de respect în Uniunea Europeană şi pe o treaptă atât de necesară şi atât de căutată de fiecare dintre noi. Merită toţi cei care au contribuit la acest efort să prindă din respectul muncii felicitările care se impun în momentul acesta de bilanţ”, a remarcat ministrul, potrivit Agerpres.

Doar în primele două luni ale noului an, România a reușit să atragă aproape 1,6 miliarde de euro, mai informează ministrul agriculturii. Potrivit lui Petre Daea, ,,este un efort extraordinar, dar care merită făcut. În același timp, este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”.

Per total, peste 866.000 de fermieri beneficiază de acest sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural, conform șefului de la Agricultură.

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

,,În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară, prin Planurile Naționale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea. 

Astfel, ministrul Petre Daea a evidențiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toți.                                  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 

Reamintim că la începutul săptămânii trecute, Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezidat prima reuniune a formațiunii Agricultură și Pescuit (AGRIFISH) din programul de lucru al Președinției române la Consiliul UE. Pe agenda de discuții s-au aflat subiecte precum repartizarea cotelor tarifare incluse în lista Organizației Mondiale a Comerțului a UEregulementul de implementare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor din acordurile comerciale cu țări terțeprezentarea priorităților României în domeniul agriculturii și reforma Politicii Agricole Comune, care este, de altfel, prioritatea principală a președinției. Legat de acest ultim punct de pe agenda de lucru de săptămâna trecută, accentul s-a pus pe discutarea noului model de performanță care să facă tranziția de la conformitate spre o orientare bazată pe rezultatea mecanismului de reportare anuală,  a disciplinei financiare, dar și  a rezervei pentru agricultură.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Manfred Weber face apel pentru o largă majoritate pro-europeană în susținerea sa la șefia Comisiei Europene: ”Democraţii trebuie să se unească”

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, a făcut luni un apel către celelalte forțe politice pro-europene din Parlamentul European pentru susținerea sa la șefia executivului european, cu o zi înainte ca liderii naționali să se reunească într-un Consiliu European la Bruxelles pentru a purta primele discuții privind desemnarea viitorilor lideri ai instituțiilor UE.

Odată campania electorală încheiată, democraţii trebuie să se unească“, a spus Weber luni la Munchen, sediul partidului său, Uniunea Creştin Socială, făcând referire directă la Liberalii europeni, la Verzi și la Socialiștii Europeni, scrie Agerpres.

Weber, care este liderul Partidului Popular European (PPE) în actualul Parlament, candidează pentru influentul post de preşedinte al CE alături de alţi “capi de listă”, între care actualul vicepreşedinte al CE Frans Timmermans (social-democraţi) şi actualul comisar pentru competiţie, Margrethe Vestager (ALDE, liberali).

Argumentul lui Weber se bazează pe faptul că PPE va fi în continuare cel mai puternic partid din Parlamentul European, politicianul german revendicând duminică seară, la Bruxelles, victoria la alegerile europene.

Deşi PPE va fi în continuare cel mai puternic partid din PE, a pierdut 34 de locuri, rămânând în noua legislatură cu 182, conform rezultatelor actualizate luni, iar socialiştii au pierdut 38 de locuri, rămânând cu 147, ceea ce înseamnă că împreună şi-au pierdut majoritatea tradiţională în hemiciclul democrației europene cu 751 de locuri şi vor avea nevoie de noi alianţe. 

Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, PPE, socialiştii, liberalii şi Verzii ar avea împreună 507 locuri, ceea ce ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.

Propunerea lui Weber apare în contextul în care oponentul său din partea Socialiștilor Europeni, Frans Timmermans, a făcut un apel similar duminică seară pentru o coaliție a forțelor progresiste.

Mai mult, solicitarea deopotrivă către liberali și Verzi este motivată atât de faptul că, în premieră, cele două familii politice tradiționale nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, cât și de rezultatele foarte bune ale Verzilor, care au devenit a doua forță politică europeană din Germania.

O dificultate sporită în apelul lui Weber este reprezentată de poziția deja anunțată a grupării ALDE + Renaissance-ul lui Emmanuel Macron, care se opun unei legături automate între rezultatele alegerilor europene și persoana desemnată pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, procedură care l-ar favoriza în primul rând pe Manfred Weber.

De altfel, înaintea Consiliului European de marți, președintele francez Emmanuel Macron are mai multe întrevederi cu premierii Spaniei și țărilor de la Vișegrad, lideri din tot spectrul politic european, de la premierul socialist Pedro Sanchez la controversatul lider maghiar Viktor Orban, încă suspendat din forurile PPE.

Consiliul European de marți va deschide tratativele între șefii de stat sau de guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Prima reacție a Comisiei Europene, după rezultatul la referendum: O majoritate covârşitoare a românilor au spus ”DA” unui sistem judiciar independent

Published

on

Mesajul referendumului cu privire la justiție din România este clar, și anume că românii vor un sistem judiciar independent, care nu oferă impunitate infractorilor și nu tolerează corupția, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, referitor la rezultatele consultării cetățenilor care a avut loc duminică, 26 mai, în paralel cu alegerile pentru Parlamentul European, informează Agerpres.

”Poporul român şi-a spus cuvântul şi îi respectăm pe deplin alegerea democratică. O majoritate covârşitoare a românilor au spus DA unui sistem judiciar independent, fără amnistii pentru infracţiunile de corupţie şi fără ordonanţe de urgenţă”, a spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit acestuia, ”mesajul este clar. Românii vor un sistem judiciar independent, care nu oferă impunitate infractorilor şi nu tolerează corupţia”. ”Ne aşteptăm ca autorităţile române să asculte acest mesaj cu atenţie şi să ia măsuri”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 10:23, la referendumul pentru Justiţie 1.625.321 de persoane au votat ”DA” la întrebarea nr. 1, ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar 1.619.681 au spus ”DA” la întrebarea nr. 2, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Conform aceloraşi date, la întrebarea nr. 1 au răspuns ”NU” – 277.976 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au răspuns ”NU” – 271.104.

Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195, peste 40%. Potrivit legii, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, și întreg guvernul său ar putea cădea dacă moțiunile de cenzură înaintate de social-democrați vor primi sprijinul fostului partener de coaliție, formațiunea de extremă dreapta FPÖ

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Politicienii austrieci ar putea să-l înlăture pe cancelarul Sebastian Kurz de la conducerea guvernului, printr-un vot de neîncredere, după ce noul lider al Partidului Libertății de extremă dreapta (FPÖ), Norbert Hofer, a indicat că probabil va vota împotriva lui, relatează The Guardian și Reuters

Conservatorii lui Kurz (ÖVP) au ieșit fruntași în urma alegerilor din Parlamentul European de duminică, în ciuda unui scandal video compromițător, care a avut loc în urmă cu o săptămână, implicându-l pe liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, care a atras, ulterior publicării materialului, demisia tuturor miniștrilor din formațiunea sa, din cadrul coaliției de guvernământ. Strache a demisionat apoi din toate funcțiile politice pe care la deținea. 

Kurz conduce acum o administrație provizorie la Viena, pe care speră să o folosească ca o rampă de lansare pentru a fi reales. Demisia în masă a miniștrilor FPÖ a fost contracarată cu experți.

Cu ocazia următoarelor alegeri parlamentare anticipate în septembrie, partidele de opoziție au declarat că actualul cancelar Kurz trebuie să împărtășească vina pentru criza politică declanșată de filmările lui Strache. Două moțiuni de cenzură împotriva lui Kurz și a guvernului său au fost planificate pentru astăzi, 27 mai, în parlamentul austriac.

Noul lider al FPÖ, Norbert Hofer, a declarat agenției de știri APA că partidul său ar putea susține o moțiunea de cenzură, depusă de social-democrați, împotriva întregului guvern . Dacă s-ar întâmpla acest lucru, președintele Austriei ar numi un nou cancelar, relatează sursele citate.

În alegerile europene, votanții au alocat ÖVP o pondere mai mare de sprijin (34.9%) decât în ​​alegerile parlamentare din 2017, indicând, astfel că Sebastian Kurz a rezistat din punct de vedere electoral chiar și după 17 luni de guvernare alături de extrema dreaptă austriacă. De altfel, Sebastian Kurz s-a prezentat mai degrabă ca o victimă a actualei crize politice decât un mijlocitor al acesteia.

Vicecancelarul austric, lideul extremei drepte austriece Heinz-Christian Strache, şi-a anunţat pe 18 mai demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic.

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending