Connect with us

FONDURI EUROPENE

Fondurile Europene, o fata morgana pentru Romania? (I)

Published

on

Instituţiile internaţionale, societatea civilă şi sectorul bancar critică dur lipsa de reacţie a guvernanţilor români, cu privire la slaba rată de absorbţie a fondurilor europene. Zilele trecute se anunta sistarea plăților de la Brussels pentru POSDRU, după ce anul trecut s-a intamplat acelaşi lucru cu POR. Slaba rată a capacității de absorbţie şi problemele cu care se confruntă România țin poate mai mult de mentalitatea noastră ca naţiune, de cultură şi apoi de cadrul instituţional şi de actorii implicați. 

În ultimii ani această rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene a atras critici de la organisme internaţionale cum ar fi Comisia Europeană şi Banca Mondială, pe de o parte, şi pe de altă parte, de la societatea civilă românească, toţi arătând cu degetul spre  guvernul român, învinuindu-l pentru gestionarea incorectă a banilor europeni. „Comisia Europeană este  foarte ingrijorată din cauza  absorbţiei financiare foarte scăzută a fondurilor structurale şi de coeziune în România” [1] sublinia preşedintele Comisiei Europene, într-un document oficial trimis anul trecut in iunie, prim-ministrului de atunci Emil Boc. Procentele prezentate de către experţii europeni erau mult mai mici decât cele prezentate de  instituţiile româneşti. “Bucureşti a absorbit doar 3,4% din 20 miliarde de euro alocate de UE pentru 2007-2013”, a spus Ton Van Lierop, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn. Problemele României sunt „de sistem” a explicat pentru HotNews.ro oficialii de la Bruxelles şi sunt legate de corupţie, legislaţie, incompetenţă, lipsa de eficienţă în management şi a autorităţilor de control, birocraţia şi conflicte de interese. Tot în decursul anului trecut experţii Bancii Mondiale, spun că programele finanţate din fonduri europene ar putea fi “înlocuite” de fondurile de la bugetul de stat, care nu sunt atât de riguroase şi transparente. Experţii avertizau ca programele finanţate din fonduri europene au un impact relativ redus fiscal pe bugetul de stat, şi această suprapunere este extrem de ineficientă şi costisitore, datorită crizei asupra resurselor bugetare. Experţii BM consideră că birocraţia excesivă este unul dintre principalele obstacole în calea unei absorbţii eficiente. Această problemă este ridicată de beneficiari, care pretind ca termenele de evaluare ale dosarelor de către personalul autorităţilor sunt prea lungi. Beneficiarii recunosc că capacitatea limitată de a co-finanţare a proiectelor şi lipsa de experienţă în pregătirea acestor proiecte (în special secţiunile financiare şi tehnice) este un impediment serios pentru a accesa fondurile UE. Un raport publicat la începutul lunii iulie 2011 de Institutul de Politici Publice a subliniat rata foarte scăzută de absorbţie a fondurilor europene alocate pentru dezvoltare, bani care ar trebui să contribuie la reducerea decalajelor dintre România şi alte ţări europene. Raportul a criticat “lipsa cronică de transparenţă de către autorităţile în gestionarea acestor fonduri.” Bancherii subliniază faptul că România ar fi atras mai mulţi bani europeni dacă exista o mai bună coordonare între instituţiile implicate. Reprezentanţi ai sectorului bancar consideră ca dezvoltarea  unei voci comune poate duce la o creştere a absorbţiei. Altfel, fără o corelaţie directă între instituţiile implicate – banci, firme de consultanţă, guvern şi oameni de afaceri – ţara riscă să piardă banii UE.

În urma acestor critici şi a procesului de absorbţie scăzut, guvernul român infiinţează un minister al fondurilor europene, în septembrie 2011, condus de Leonard Orban, fost comisar european. Principalul obiectiv al ministerului este accelerarea utilizării fondurilor europene. Un alt subiect discutat de cei mai mulţi politicieni este procesul de descentralizare administrativă; eliminarea a 42 de unităţi administrative, care ar trebui să fie transformate în 8 regiuni mari, regiunile NUTS II din România. Dar, în acest proces, întreaga clasă politică va pierde beneficiile pe care le au în acest moment. Comasarea unităţilor administrative va face ca politicienii care au o anumită influenţă într-o anumită zonă, să-şi piardă influenţa. Şi  pererea influenţei intr-o anumită zonă are un impact indirect asupra partidelor politice şi viitoarelor voturi. Descentralizarea şi regionalizarea ar putea fi un instrument pentru o mai bună absorbţie a fondurilor UE. Dar va fi foarte dificil, pentru că politicienii vor trebui să pună interesele cetăţenilor mai presus de interesele partidelor politice şi acest lucru este greu de crezut că se va întâmpla. Persoanele care au o putere politică nu se pot angaja să nu o folosească în interesul lor, şi această problemă se creează o inseparabilitatea între eficienţă şi distribuţie.  În 2008, România a fost din nou evaluată de către Transparency International printre naţiunile cele mai corupte din UE-27, cu un Indice de Percepţie a Corupţiei, de 3,8, ceea ce înseamnă că ţara are o problemă gravă a corupţiei. Potrivit unui Eurobarometru din aprilie 2008, 75% dintre respondenţi români consideră corupţia o problemă majoră în ţara lor. Asupra problemei corupţiei o să revin intr-un articol ulterior.

Majoritatea noilor state membre din UE au întâmpinat dificultăţi în absorbţia fondurilor structurale în primii ani după aderare, în principal, din cauza lipsei unei viziuni pe termen lung a autorităţilor, din cauza resurselor insuficiente pentru co-finanţarea proiectelor, din cauza  capacităţii reduse a administraţiei centrale şi locale, din cauza lipsei de cooperare inter-instituţională, din cauza eşecului parteneriatului public-privat sau  a capacităţii limitate a resurselor umane.

Articolul va continua pe viitor sa analizeze unii dintre factorii care duc la o rată mică de absorbţie in România:

  1. Lipsa de Resurse Umane
  2. Birocraţie excesivă
  3. Legislaţie slabă
  4. Neconcordanţă între proiectele finanţate şi obiectivele majore de dezvoltare stabilite prin Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi preluate de către Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR)
  5. Lipsa de reprezentanţe româneşti în capitala europeană, pentru crearea de reţele şi lobby, precum şi pentru participarea in proiecte europene
  6. Corupţia şi politizarea excesivă a fondurilor europene

Autor: Graţian Mihăilescu, Consultant Afaceri Europene

Sursa foto: agroeconomica.pe

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă anunță că România va trimite Comisiei Europene prima cerere de plată din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat luni reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, dedicată pregătirii demersurilor pentru depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană, până la 31 mai, context în care șeful Guvernului a subliniat că România va trimite executivului european prima cerere de plată din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro.

”Calendarul foarte strâns pe care l-am urmărit pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR și dialogul permanent între instituțiile statului român și între Guvern și Comisia Europeană fac posibilă transmiterea primei cereri de plată prin care România va beneficia de aproximativ trei miliarde euro sub formă de grant și împrumut. Aceste resurse importante vor finanța proiecte din toate componentele PNRR și vor avea impact în mai multe domenii strategice pentru România. Este un efort instituțional care trebuie continuat pentru a obține rezultate concrete, cu beneficii pentru cetățeni”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 În prima cerere de plată sunt incluse, conform calendarului de implementare al PNRR, cele 21 de jaloane și ținte îndeplinite de România în trimestrul patru al anului 2021. Cererea de plată include atât sprijin nerambursabil în valoare de 2.037.146.414 euro, cât și sprijin sub formă de împrumut în valoare de 907.669.494 euro.

În cadrul reuniunii a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente trimestrului al II-lea 2022 și implementarea celor din trimestrul I ale aceluiași an.

Totodată, s-a discutat despre calendarul de lansare a apelurilor de proiecte și au fost prezentate concluziile rapoartelor privind auditul de sistem și de operațiuni.

În cadrul PNRR, au fost prevăzute și aprobate investiții care includ 70 apeluri de proiecte competitive, cu o valoare totală de 13,909 miliarde euro (aproape jumătate din valoarea totală a PNRR), iar 60 dintre apelurile de proiecte au termen asumat de lansare anul acesta. Aceste proiecte sunt din următoarele domenii sănătate, solidaritate socială și egalitate de șanse, mediu, investiții, infrastructură și lucrări publice, cercetare-inovare-digitalizare, energie, educație și cultură.

Șeful Executivului a apreciat eforturile instituțiilor implicate în gestionarea PNRR și a cerut menținerea unui ritm susținut pentru implementarea eficientă și de calitate a proiectelor de investiții și a reformelor.

“Instituțiile statutului s-au mobilizat și au colaborat pentru a asigura respectarea angajamentelor și calendarului asumat de România în cadrul PNRR. Este un efort care trebuie continuat și extins pentru a valorifica cele 30 de miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR în proiecte de modernizare și dezvoltare a țării”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 septembrie 2021 , iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie 2021, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene, din care a primit deja 3,7 miliarde, adică 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi, în luna decembrie, și 1,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în luna ianuarie.

România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program.

Până la finele lunii mai, Guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene prima cerere de plată din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de € din care 2,037 miliarde de euro granturi. A doua cerere de plată, programată pentru luna octombrie a acestui an, este în valoare de peste 3 miliarde de euro, din care 2,147 miliarde de euro granturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Premieră în finanțările UE: ”Cele opt regiuni își pot lua soarta în mâini decizând asupra investițiilor europene”, anunță ministrul Marcel Boloș

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Guvernul a avizat miercuri Programul Operațional Regional al Regiunii Vest pentru exercițiul financiar 2021-2027.

În premieră, Regiunea Vest devine astfel prima din cele opt regiuni din România al cărei Program Operațional Regional este transmis și Comisiei Europene, urmând ca negocierile să fie purtate direct între ADR Vest și Comisia Europeană, în paralel cu pregătirea ghidurilor de finanțare și a consultărilor publice pe teme de interes pentru potențialii beneficiari.

”Avizarea Programului Operațional Regional Vest în valoare de 1,1 miliarde euro, primul din cele opt Programe Operaționale Regionale, reprezintă un pas istoric din perspectiva finanțărilor europene. Este pentru prima oară când decidenții la nivel local și regional își pot lua soarta în mâini, știind care sunt nevoile și prioritățile imediate. Totodată, pregătirea ghidurilor de finanțare încă din etapa negocierilor finale cu Comisia permite ca cele aproximativ opt miliarde de euro alocați Programelor Operaționale Regionale să fie investite astfel încât banii europeni să schimbe în bine viața românilor, și să sprijine dezvoltarea echilibrată a regiunilor”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

POR Vest 2021-2027 va finanța investiții în județele Arad, Timiș, Caras-Severin și Hunedoara, astfel încât regiunea de vest a țării să devină mai competitivă la nivel european, cu accent pe stimularea  cercetării-dezvoltării, inovării și digitalizării.

”Acest proces de descentralizare reprezintă o premieră prin faptul că un plan de dezvoltare și o strategie regională sunt dublate de o resursă de finanțare pe măsura ambițiilor noastre la nivelul regiunii, astfel încât cetățenii să beneficieze de un sistem educațional la nivel european, în localități prietenoase cu mediul și care asigură o calitate ridicată a vieții”, a afirmat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

POR Vest va finanța investiții în:

  • dezvoltarea ecosistemului regional de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI);
  • digitalizarea IMM-urilor și a autorităților publice locale;
  • susținerea dezvoltării, competitivității și productivității IMM-urilor, în special în domeniile de specializare inteligentă;
  • dezvoltarea competențelor specifice personalului implicat în activitățile de CDI, digitalizare și care activează în domeniile de specializare inteligentă, cu accent pe antreprenoriat;
  • îmbunătățirea performanțelor energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor publice și rezidențiale;
  • dezvoltarea infrastructurii verzi și albastre;
  • dezvoltarea infrastructurii rutiere, a transportului public de călători și a modurilor alternative de transport prietenoase cu mediul;
  • dezvoltarea infrastructurii educaționale; îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor turistice;
  • valorificarea patrimoniului cultural.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Nicolae Ciucă: Guvernul va aproba o tranșă de 3.5 miliarde de lei din fonduri europene pentru susținerea investițiilor, urmând ca peste 7.000 de proiecte să fie finalizate

Published

on

© Guvernul României

Guvernul va aproba, luni, un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează alocarea a 3,5 miliarde de lei din fonduri de la Uniunea Europeană pentru susţinerea de investiţii, urmând ca peste 7.000 de astfel de proiecte să fie finalizate în baza implementării acestei măsuri, a anunţat prim-ministrul Nicolae Ciucă, informează Agerpres

„Este o soluţie guvernamentală prin care să reuşim ca, la mai puţin de o lună, să venim cu acel sprijin guvernamental de aproximativ de 5,2 miliarde de lei. Ordonanţa pe care o aprobăm astăzi se referă la cea de-a doua tranşă în valoare totală de 3,5 miliarde de lei şi acestea sunt fonduri care vin, de asemenea, din fondurile alocate de la Uniunea Europeană”, a declarat premierul, la începutul şedinţei de Guvern. 

Nicolae Ciucă a precizat că este o măsură care aduce beneficii pe termen mediu şi lung, fiind foarte importantă pentru că ea duce la finalizarea obiectivelor importante de investiţii. 

„Discutăm aici de peste 7.000 de proiecte care-şi vor găsi finalitatea prin această măsură”, a mai spus prim-ministrul.

Reamintim că România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Prințul Charles, primit la Palatul Victoria. Nicolae Ciucă: Companiile britanice sunt așteptate să investească în energia verde

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 300 milioane euro menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune norme pentru confiscarea activelor oligarhilor ruși și incriminarea încercărilor de eludare a măsurilor restrictive impuse de UE

MAREA BRITANIE15 hours ago

Klaus Iohannis și Prințul Charles au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Portugalia poate fi un exemplu pentru România în ceea ce privește energia regenerabilă

U.E.16 hours ago

Ministrul ungar de externe: Amenințările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului și gazului natural pun în pericol unitatea UE

CONSILIUL UE16 hours ago

UE pregătește Balcanii de Vest și Turcia pentru viitoarea lor participare la semestrul european: Dialogul privind politica economică are o importanță deosebită

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Fondul european de apărare: Comisia Europeană mobilizează un miliard de euro pentru a reduce decalajele și a stimula inovarea în domeniul apărării

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

REPowerEU: Comisia Europeană înființează Grupul operativ al platformei energetice a UE pentru a asigura aprovizionarea alternativă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Jurnaliștii de la New York Times, călătorie în ”Alpii transilvăneni, ascultând pașii zimbrilor”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

”Cooperarea globală reprezintă antidotul pentru șantajul Rusiei”, subliniază Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial, de unde a transmis că UE va sprijini ”Ucraina să renască din cenușă”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu pledează pentru o guvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre: Dacă un stat nu investește, atunci se blochează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va include hărțile de infrastructură din R. Moldova, Ucraina și Georgia în Regulamentul TEN-T. Parlamentul European va lucra rapid pe această propunere

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu reprezentanții OCDE: Măsurile de simplificare a licențierii activității mediului de afaceri aduc o creștere de 4% a PIB-ului pe cap de locuitor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G76 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.7 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO7 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU7 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

Team2Share

Trending