Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de propuneri cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, post-2020.

Scenariile prezentate de executivul comunitar în cadrul unui document intitluat ”Bugetul UE pentru viitor” includ tăieri de fonduri în anumite domenii şi noi surse de venituri care să acopere golul apărut în urma Brexitului. 

Fondurile pentru Politica Agricolă Comună ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro

Politica Agricolă Comună beneficiază de cea mai mare parte a bugetului UE, aproximativ 400 de miliarde de euro. Plățile directe reprezintă aproximativ 70% din această sumă.

În prezent, potrivit CE, sunt dezbătute modalitățile cele mai bune de a utiliza plățile directe. Schimbările în acest sens pot oferi oportunitatea de a concentra plățile asupra fermelor mici și medii, spre exemplu, notează Comisia Europeană. Conform datelor actuale, 80% din plățile directe merg către 20% dintre fermieri.

Scenariile prezentate de Comisia Europeană pentru PAC

Scenariul 1 – Menținerea cheltuielilor curente ar duce la cheltuieli de 400 de miliarde de euro anual, aproximativ 37% din bugetul UE.

Scenariul 2 – O reducere cu 30% ar duce la economii de 120 de miliarde de euro. aproximativ 11% din bugetul UE. O astfel de reducere ar putea duce la o scădere a veniturilor fermierilor de peste 10% sau chiar mai mult în anumite secotare, conform Comisiei Europene.

Scenariul 3 – O reducere a cheltuielilor cu 15%, ceea ce ar duce la o economie de 60 de miliarde de euro din bugetul UE. În cadrul acestui scenariu, modul în care vor fi afectate veniturile fermierilor va fi unul cu un impact mai redus, dar ar putea afecta unele sectoare mai vulnerabile, notează Comisia Europeană.

Documentul Comisiei Europene reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, summit la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

”Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles. 

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis Juncker. ”Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat președintele CE.

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

 

Citiți și: Invenția politică a lui Jean-Claude Juncker pentru viitorul Europei: Un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. ”Drumul UE către Sibiu” pavat cu ”convenții cetățenești”

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pe Twitter după întâlnirea cu Klaus Iohannis: Am discutat despre situația politică din România și poziția de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

O plăcere să mă întâlnesc și să discut cu președintele Klaus Iohannis despre actuala situație politică din România și solicitarea mea de nominalizări a unor candidați din partea României pentru viitorul Colegiu”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen i-a încredințat lui Michel Barnier misiunea negocierii unei noi relații între UE și Marea Britanie după Brexit

Published

on

© European Union 2019

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi pentru AFP că a fost însărcinat să lanseze negocierea noii relaţii comerciale cu Londra după Brexit dacă acordul va fi aprobat de Parlamentul britanic, relatează AFP.

Dna (Ursula) von der Leyen mi-a cerut să-mi prelungesc misiunea timp de un an şi voi putea deci să lansez negocierea noii relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit“, devenit o ţară terţă, a declarat el pentru AFP, conform Agerpres.

De altfel, în concluziile adoptate joi de liderii europeni, în care acceptă acordul negociat de Michel Barnier cu Londra, șefii de stat sau de guvern îi aduc un omagiu negociatorului-șef al UE.

”Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, se arată în concluzii.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending