Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de propuneri cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, post-2020.

Scenariile prezentate de executivul comunitar în cadrul unui document intitluat ”Bugetul UE pentru viitor” includ tăieri de fonduri în anumite domenii şi noi surse de venituri care să acopere golul apărut în urma Brexitului. 

Fondurile pentru Politica Agricolă Comună ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro

Politica Agricolă Comună beneficiază de cea mai mare parte a bugetului UE, aproximativ 400 de miliarde de euro. Plățile directe reprezintă aproximativ 70% din această sumă.

În prezent, potrivit CE, sunt dezbătute modalitățile cele mai bune de a utiliza plățile directe. Schimbările în acest sens pot oferi oportunitatea de a concentra plățile asupra fermelor mici și medii, spre exemplu, notează Comisia Europeană. Conform datelor actuale, 80% din plățile directe merg către 20% dintre fermieri.

Scenariile prezentate de Comisia Europeană pentru PAC

Scenariul 1 – Menținerea cheltuielilor curente ar duce la cheltuieli de 400 de miliarde de euro anual, aproximativ 37% din bugetul UE.

Scenariul 2 – O reducere cu 30% ar duce la economii de 120 de miliarde de euro. aproximativ 11% din bugetul UE. O astfel de reducere ar putea duce la o scădere a veniturilor fermierilor de peste 10% sau chiar mai mult în anumite secotare, conform Comisiei Europene.

Scenariul 3 – O reducere a cheltuielilor cu 15%, ceea ce ar duce la o economie de 60 de miliarde de euro din bugetul UE. În cadrul acestui scenariu, modul în care vor fi afectate veniturile fermierilor va fi unul cu un impact mai redus, dar ar putea afecta unele sectoare mai vulnerabile, notează Comisia Europeană.

Documentul Comisiei Europene reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, summit la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

”Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles. 

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis Juncker. ”Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat președintele CE.

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

 

Citiți și: Invenția politică a lui Jean-Claude Juncker pentru viitorul Europei: Un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. ”Drumul UE către Sibiu” pavat cu ”convenții cetățenești”

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL&PPE): ”Prestația ministrului Rovana Plumb, profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European”

Published

on

Prestația Ministrului Rovana Plumb profund nesatisfăcătoare în Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European! Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”, a menționat eruoaprlamentarul Daniel Buda într-o postare pe pagina oficială de Facebook.

Această reacție a eurodeputatului survine după ce,  Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a prezentat marți 22 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) a Parlamentului European.

Daniel Buda adaugă faptul că ,,dezbaterea din Comisia pentru Dezvoltare Regională a demonstrat încă o dată că rezervele exprimate asupra Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene nu au fost fără suport. Deși mi-aș fi dorit să mă pot declara mulțumit după dezbaterea REGI, unde doamna Rovana Plumb a prezentat prioritățile Președinției Române, însă prestația acesteia a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie.”

România a ratat șansa de a-și sublinia prioritățile dar, în același timp, și de a-și prezenta viziunea concretă asupra proiectului european. O prezentare plină de generalități și banalități în care am vorbit despre cum trebuie să facem “să fie bine ca să nu fie rău”, o prezentare lipsită de substanță și de asumări concrete asupra noilor provocări și nevoi ale Uniunii Europene. Ajustările financiare generate de BREXIT, care au dus la tăieri de fonduri din Politica de Coeziune, criza migrației, nevoile crescânde legate de cercetare, inovare, digitalizare, creșterea rolului autorităților locale în procesul de absorbție a fondurilor europene erau teme care aveau nevoie de răspunsuri ferme.

,,Atât eu, cât și colegii mei am adresat întrebări concrete legate de simplificarea procedurilor dar și de schimbarea regulilor în timpul jocului, așa cum a fost de exemplu în România când, prin Ordonanța 114/2018, s-au schimbat autoritățile de implementare, transferând competențe de la o autoritate la alta, fără a exista personalul necesar pentru implementarea corectă și la timp a acestor proiecte.” Fără răspuns au rămas și

Aspectele legate de opinia Președinției Române față de macrocondiționalități, ratele de cofinanțare sau regula N+3, care se dorește a fi dusă la N+2 de către Comisia Europeană ,,au râmas fără răspuns”.

În mod paradoxal, deși România a ales ca motto al Președinției “Coeziune, o valoare europeană”, Politica de Coeziune nu este tratată într-un capitol aparte și este menționată alături de alte priorități în cadrul “Europa convergenței: creștere, coeziune, comeptitivitate și conectivitate”, menționează eurodeputatul.

,,Deși îmi doresc o președinție de succes a României, rezervele sunt incomensurabile, în condițiile în care actuala guvernare nu reușește să atragă fonduri europene în proiectele majore de infrastructură ale României. Este greu să faci figură bună în exterior, câtă vreme la tine acasă mizeria economică, socială și morală este ridicată la rang de virtute.”

Citiți și:

Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene și ministru intermar al Transporturilor, prezintă în comisiile REGI și TRAN ale PE prioritățile Președinției române a Consiliului UE

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Forumul Economic Mondial recunoaște Comisia Europeană drept campioană în economia circulară 2019

Published

on

Forumul Economic Mondial recunoaște Comisia Europeană drept campioană în economia circulară

Ieri seară la Davos, Comisia Europeană a primit premiul pentru Economie Circulară 2019 de în cadrul Forumului Economic Mondial și Forumul Tinerilor Globali, ca recunoaștere a muncii depuse pentru accelerarea tranziției către o economie circulară care protejează mediul și reduce emisiile de gaze cu efect de seră oferind în același timp oportunități pentru locuri de muncă, și creștere de investiții.

,,Suntem bucuroși să împărtășim acest premiu cu voi toți”, au transmis reprezentanții Comisiei Europene în cadrul forumu-lui de la Davos (Elveția).

În 2015, Comisia a stabilit o strategie globală unică, ,,Pachetul Economic Circular” care vizează închiderea bulei de resurse prin introducerea unor măsuri care acoperă întregul ciclu de viață al produselor și materialelor – de la producție și consum la gestionarea deșeurilor și reutilizarea acestora ca materii prime în economie. Măsurile sugerate abordează, de asemenea, schimbările climatice cu economii de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și includ prima strategie europeană pentru materiale plastice.

Comisia a emis mai mult de 90% din cele 54 de acțiuni planificate. O economie circulară face parte din modernizarea și transformarea necesară pentru ca UE să devină prima economie majoră din lume și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, conform strategiei pe termen lung propusă de Comisie în noiembrie 2018. În plus, Comisia reflectă în prezent la măsuri necesare pentru a face o Europă mai durabilă.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reacția oficială a Comisiei Europene cu privire la OUG anunțată de Tudorel Toader: Urmărim îndeaproape discuția din România despre o posibilă ordonanță de urgență privind contestația în anulare

Published

on

Comisia Europeană urmărește îndeapropae discuția din România cu privire la o posibilă ordonanță de urgență anunțată duminică de ministrul Justiției, Tudorel Toader, prin care cei comdamnați să poată depună contestații în anulare, a precizat marți purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, informează Agerpres.

Foto: Comisia Europeana/ Facebook

”Comisia urmăreşte îndeaproape discuţia din România cu privire la o eventuală ordonanţă de urgenţă privind căile extraordinare de atac pentru cauze penale în urma a două hotărâri recente ale Curţii Constituţionale. Comisia a luat act deja de prima hotărâre privind completurile de 5 judecători (8 noiembrie), în ultimul său raport în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Mai general vorbind, doresc să vă amintesc faptul că preşedintele (Comisiei Europene Jean-Claude) Juncker a fost cât se poate de clar în problema unei posibile amnistii în cursul recentei sale vizite la Bucureşti. Aşa cum Comisia a mai spus în repetate rânduri, este esenţial ca România să revină pe drumul cel bun în lupta împotriva corupţiei, să asigure o justiţie independentă şi să evite orice noi paşi înapoi”, a declarat oficialul european.

O reacție fermă a venit și din partea vicepreședintelui Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care a scris într-o postare pe pagina sa de Twitter că ”poporul român merită un stat de drept”.

”Incredibile ştiri!! Poporul român merită un stat de drept”, a scris Katainen, comisar european responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate.

Oficialul european a distribuit în postarea sa o ştire a agenţiei de presă AP care anunţa că ministrul român al Justiţiei ”a pregătit o ordonanţă de urgenţă care ar putea invalida sute de cazuri de corupţie în care au fost implicaţi cei mai înalţi oficiali români”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat duminică seara că a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă, pentru a da posibilitatea persoanelor condamnate de completuri ”nelegal constituite” şi care nu mai sunt în termen să poată depune contestaţii în anulare.

Continue Reading

Trending