Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Bugetul UE. Fondurile Politicii Agricole Comune ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro. Scenariile propuse de Comisia Europeană

Published

on

Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de propuneri cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, post-2020.

Scenariile prezentate de executivul comunitar în cadrul unui document intitluat ”Bugetul UE pentru viitor” includ tăieri de fonduri în anumite domenii şi noi surse de venituri care să acopere golul apărut în urma Brexitului. 

Fondurile pentru Politica Agricolă Comună ar putea fi reduse cu până la 120 de miliarde de euro

Politica Agricolă Comună beneficiază de cea mai mare parte a bugetului UE, aproximativ 400 de miliarde de euro. Plățile directe reprezintă aproximativ 70% din această sumă.

În prezent, potrivit CE, sunt dezbătute modalitățile cele mai bune de a utiliza plățile directe. Schimbările în acest sens pot oferi oportunitatea de a concentra plățile asupra fermelor mici și medii, spre exemplu, notează Comisia Europeană. Conform datelor actuale, 80% din plățile directe merg către 20% dintre fermieri.

Scenariile prezentate de Comisia Europeană pentru PAC

Scenariul 1 – Menținerea cheltuielilor curente ar duce la cheltuieli de 400 de miliarde de euro anual, aproximativ 37% din bugetul UE.

Scenariul 2 – O reducere cu 30% ar duce la economii de 120 de miliarde de euro. aproximativ 11% din bugetul UE. O astfel de reducere ar putea duce la o scădere a veniturilor fermierilor de peste 10% sau chiar mai mult în anumite secotare, conform Comisiei Europene.

Scenariul 3 – O reducere a cheltuielilor cu 15%, ceea ce ar duce la o economie de 60 de miliarde de euro din bugetul UE. În cadrul acestui scenariu, modul în care vor fi afectate veniturile fermierilor va fi unul cu un impact mai redus, dar ar putea afecta unele sectoare mai vulnerabile, notează Comisia Europeană.

Documentul Comisiei Europene reflectă contribuția executivului european la summitul informal al liderilor UE din 23 februarie, în care șefii de stat sau de guvern vor adopta orientări privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, summit la care România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

”Cred că trebuie să se facă niște reduceri în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune dacă vrem să respectăm toate prioritățile noi pe care ni le-am propus”, a anunțat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul unei conferințe de presă susținute la Bruxelles. 

„Un buget nu este un exercițiu contabil, ci o reflecție a priorităților și a ambițiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să își susțină ambițiile cu finanțarea necesară. Trebuie să înțelegem cu toții că în discuțiile care ne așteaptă nu vom mai putea continua ca până acum și în același timp sunt ferm convins că putem reuși imposibilul, putem conveni în privința unui buget în care toți să fie beneficiari neți.”, a transmis Juncker. ”Eu sunt prieten al Politicii de Coeziune și am luptat pentru primul pachet de legi în acest sens, atunci eram ministru de Finanțe, deci sunt pentru Politica Agricolă Comună, dar pentru una bine organizată”, și ”trebuie să ținem cont de plus valoarea adusă în contextul politicii de coeziune”, a declarat președintele CE.

România este al doilea mare beneficiar din UE, de pe urma fondurilor europene.  Țara noastră  alocă 15 miliarde euro la bugetul UE și primește de la Uniunea Europeană 43 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Foto: Comisia Europeană

 

Citiți și: Invenția politică a lui Jean-Claude Juncker pentru viitorul Europei: Un singur președinte al Comisiei și al Consiliului European. ”Drumul UE către Sibiu” pavat cu ”convenții cetățenești”

Citiți și despre bugetul pe termen lung al UE post-2020.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu, vizită oficială la București: Ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, efectuează vineri o vizită oficială la București, prilej cu care va participa la două evenimente organizate de Reprezentanța Comisiei Europene privind recomandările de țară pentru România și analiza executivului european referitoare la prioritățile de investiții ale țării noastre în perioada 2021-2027. Ambele evenimente vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, aici și aici.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în prima parte a zilei, înaltul oficial european va participa la evenimentul de prezentare a Raportului de țară 2019. pentru România din cadrul Semestrului european, alături de Eugen Teodorovici, ministrul român al finanțelor publice, și de Victor Micula, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

După-amiaza, comisarul Corina Crețu va lua parte la conferința cu tema “Priorități de investiții pentru România, 2021-2027″, pentru a discuta despre care ar putea fi viitoarele astfel de priorități în domeniul politicii de coeziune pentru perioada post-2020, în cadrul viitorului buget european.Cele două evenimente sunt parte integrală a discuției lansate de Comisia Europeană în data de 27 februarie, în ceea ce privește prioritățile de investiții și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Discuția a fost inițiată în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice a statelor membre, cunoscut sub numele de Semestru european.

Comisia a prezentat o serie de idei inițiale privind modul în care fondurile UE, și în special cele ale politicii de coeziune, pot sprijini realizarea priorităților de investiții în următoarea perioadă bugetară 2021-2027. În acest sens, comisarul Crețu va prezenta orientările Comisiei referitoare la fondurile politicii de coeziune pentru România în perioada 2021-2027.

“Prin intermediul acestei conferințe, ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune, pentru a asigura o tranziție lină de la o perioadă bugetară la alta și pentru a ajuta statele membre să facă investiții în domeniile în care au cea mai mare nevoie”, a declarat înaltul oficial european înaintea vizitei. 

În România, considerăm că fondurile europene are trebui să fie direcționate, în special către domeniul inovării, al competitivității IMM-urilor, al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, al rețelelor strategice de transport și, nu în ultimul rând, al măsurilor de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială”, a adăugat comisarul Corina Crețu.

Luni, comisarul european pentru politică regională se va afla la Cluj-Napoca pentru a se adresa participanților la conferința COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), având ca temă principală rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea Eurodronei și pentru proiecte de apărare cibernetică

Published

on

© European Commission

Uniunea Europeană își continuă parcursul spre dezvoltarea dimensiunii apărării continentale după ce Comisia Europeană a anunțat, marți, alocarea a peste 500 de milioane de euro din Fondul European de Apărare către dezvoltarea Eurodronei şi a mai multor proiecte în materie de apărare, îndeosebi proiecte industriale și de cercetare.

O finanţare de 100 milioane de euro va susţine dezvoltarea Eurodronei şi fonduri în valoare de circa 80 de milioane sunt destinate sistemelor antidrone, a precizat Comisia, potrivit unui comunicat.

Alte 71 milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea viitoarei generaţii de capabilităţi de lovire cu precizie la sol, capacităţilor de luptă la sol, capacităţilor de luptă aeriană şi viitoarelor sisteme navale, a adăugat Comisia Europeană.

O altă finanţare, de 182 milioane de euro, va fi consacrată apărării cibernetice şi securităţii informatice.

Începând cu anul 2016, după referendumul din Marea Britanie și în contextul lansării Strategiei Globale a Uniunii Europene, instituțiile UE și țările membre au demarat un amplu proces de revigorare a apărării europene, o temă altădată sensibilă și subiect al abordării interguvernamentale.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending