Connect with us

INTERNAȚIONAL

Forbes: Atacul lui Putin asupra Ucrainei a început. Ce înseamnă pentru Europa şi SUA

Published

on

putinPresedintele rus, Vladimir Putin, a fost nevoit sa actioneze inainte de alegerile din Ucraina, din 25 mai, cand argumentele sale principale privind neo-nazistii si extremistii nationalisti ce conduc tara ar urma sa se disipeze.

Nici macar masina de propaganda a lui Putin nu poate sa-l infatiseze pe un eventual presedinte Porosenko (din partidul Udar al fostului boxer Vitali Klitscko) drept un extremist, arata o analiza a Forbes, citata de Ziare.com.

Propaganda anti-Ucraina a lui Putin se bazeaza numai pe argumentul guvernului extremist, neo-nazist de la Kiev. Daca Putin asteapta sa aiba loc alegerile, campania sa de dezinformare ce vizeaza rusii, ucrainenii din sud-est si occidentalii isi pierde credibilitatea pana si in randurile stangii din Occident.

In consecinta, Putin a inceput acum un atac coordonat impotriva estului Ucrainei si unor parti din Moldova, scrie sursa citata.

Prima etapa sub acoperire a planului este sa destabilizeze orasele importante care se afla langa granita de est. S-a vazut deja cum multimi de protestatari au patruns cu forta in sediile guvernului regional din Luhansk, Donetk si Harkov si au cerut referendumuri privind alipirea la Rusia.

Programul Rusiei de destabilizare economica a inceput de mai demult. Afacerile ruse si-au anulat contractele cu companiile din Donetk si Harkov, iar angajatii, disperati, nu-si mai primesc salariile. Rusia le arata ce prosperitate ii asteapta daca se integreaza in Patria Mama.

In opinia comentatorului Forbes, campania de destabilizare va dura o saptamana si va culmina cu moartea unor demonstranti, aparent ucisi de fortele ucrainene, in realitate insa de puscasi rusi. La televiziunile ruse vor fi aratati civilii insangerati, iar secesionistii locali ii vor cere lui Putin sa ii salveze de extremistii ucraineni.

Cum Putin are deja acordul parlamentului de a-si desfasura trupele in estul Ucrainei, miile de soldati desfasurati de-a lungul granitei pot ajunge la tintele lor in decurs de cateva ore. Este o strategie deja implementata in Crimeea.

Putin va spune ca nu are de ales si va trebui sa salveze Ucraina, ca cineva trebuie sa restabileasca ordinea si ca nu va permite atrocitati in vecinatatea sa.

In a doua faza a planului sau, trupele ruse de la granita vor intra in Ucraina pentru a raspunde apelului fratilor lor, vor fi intampinate de euforia populara, iar liderii marioneta ai Rusiei se vor afisa langa Putin la Kremlin pentru semnarea acordurilor de anexare.

Ucraina si Occidentul se vor confrunta cu un fapt implinit, cand va fi prea tarziu sa mai faca altceva decat sa vorbeasca de sanctiuni si izolarea Rusiei. Guvernul Ucrainei va organiza alegeri prezidentiale fara partile de est anexate.

Putin si-a realizat o parte a visului: refacerea inimii metalurgice a fostei URSS. Este timpul sa se intoarca spre Belarus, Moldova, Georgia, Armenia si Kazahstan.

Intrebarea este daca Occidentul va actiona la timp. Un raspuns suficient de puternic implica, in opinia editorialistului: exercitii comune NATO in Ucraina si statele baltice; un influx de observatori internationali in sudul si estul Ucrainei care sa relateze detaliat despre demonstratii, abuzuri, campania electorala; livrarea imediata de arme de catre SUA; extindeera masiva a sanctiunilor SUA si UE, inclusiv impotriva lui Putin; garantii financiare euro-americane Ucrainei; o echipa ampla de consilieri europeni care sa accelereze aderarea Ucrainei la UE; cresterea ajutorului si asistentei acordate Georgiei, Moldovei si Belarusului.

In fine, Occidentul trebuie sa inteleaga ca Putin interpreteaza concesiile drept slabiciune si actiunile drept putere. Daca Occidentul nu intelege asta a pierdut jocul.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Politico: Parlamentul European își plănuiește extinderea în afara granițelor UE prin noi birouri în Indonezia, Etiopia și New York

Published

on

Foto: Calea Europeană © Zaim Diana

Parlamentul European intenționează să se extindă în Indonezia, Etiopia, New York. Această propunerea are scopul de a ,,consolida activitatea Parlamentului și prezența diplomatică în lume”.

Parlamentul European planifică să își lase o ,,amprentă” mai mare în întreaga lume.

Oficialii Parlamentului European au declarat  pentru POLITICO, faptul că au discutat săptămâna aceasta, într-o ședință cu ușile închise, despre aprobarea planurilor de a trimite personal permanent în Indonezia, Etiopia și New York.

Personalul Parlamentului European va lucra în cadrul delegației UE din Jakarta, în sediul central al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (de asemenea, în Jakarta), în sediul Uniunii Africane, din Addis Abeba, precum și în delegația UE la Națiunile Unite în New York.

Parlamentul European a discutat, de asemenea, despre trimiterea de personal în Brazilia și India.

Miscarea ,,ar presupune costuri suplimentare limitate”, a spus nota, iar ,,numărul de personal permanent ar varia de la 2 la 4 persoane.”, potrivit POLITICO.

Decizia de a trimite personalul dincolo de frontierele UE face parte dintr-un plan al secretarului general adjunct Klaus Welle de a ,,consolida activitatea Parlamentului European și prezența diplomatică în lume“, potrivit unei note interne scrisă de Welle și obținută de POLITICO.

În ceea ce privește Londra, Parlamentul European confirmă că va păstra un birou acolo.

,,Biroul de la Londra va rămâne și după plecarea din Regatului Unit din UE”, a spus un purtător de cuvânt al Parlamentului European. ,,Se așteaptă ca legăturile dintre UE și Regatul Unit să rămână strânse, având în vedere că în Marea Britanie există 3,6 milioane de cetățeni din UE”

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Alexis Tsipras și Zoran Zaev, liderii-simbol ai soluționării de conflict în Europa. Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați ai distincției ”Ewald von Kleist” la Conferința de Securitate de la München

Published

on

FOTO: Alexis Tsipras/ Twitter

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev vor primi această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending