Secretarul de stat american Antony Blinken a avut luni o discuție telefonică cu omologii săi din grupul București 9 (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, context în care a subliniat angajamentul de neclintit al Statelor Unite față de securitatea transatlantică și față de articolul 5 al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia și acțiunilor militare ale Moscovei în apropierea frontierei cu Ucraina.
Conform unui comunicat al Departamentului de Stat, șeful diplomației SUA și miniștrii de externe au discutat despre consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, despre necesitatea unei poziții NATO unite, pregătite și hotărâte pentru apărarea colectivă a aliaților și despre cooperarea transatlantică în probleme de interes comun.
“Secretarul a subliniat angajamentul Statelor Unite de a continua consultarea și coordonarea strânsă cu toți aliații și partenerii noștri transatlantici, în timp ce lucrăm în vederea unei dezescaladări prin descurajare, apărare și dialog. De asemenea, au subliniat solidaritatea lor cu Lituania în fața escaladării presiunii politice și a coerciției economice din partea Republicii Populare Chineze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, conform sursei citate.
De asemenea, Blinken “a subliniat angajamentul de neclintit al Statelor Unite față de securitatea transatlantică și față de articolul 5 al NATO”.
La convorbirea telefonică au participat următorii înalți oficiali:ministrul bulgar de externe Teodora Genchovska, ministrul de externe ceh Jan Lipavaky, ministrul estonian al afacerilor externe, Eva-Maria Liimets, ministrul de externe ungar Péter Szijjártó, ministrul leton de externe Edgars Rinkēvičs, ministrul lituanian de Externe Gabrielius Landsbergis, ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, viceministrul român de externe Dan Neculaescu, ministrul slovac de externe Ivan Korčok.
Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe reprezintă cea de-a doua consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună, iar aceasta survine la câteva zile după noi discuții telefonice ale președintelui american Joe Biden cu omologii săi de la Moscova, Vladimir Putin, respectiv Kiev, Volodimir Zelenski.
Luna trecută, după discuția telefonică cu Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în Flancul Estic al NATO și în regiunea Mării Negre, context în care președintele Statelor Unite a prezentat rezultatele discuției pe care a avut-o recent cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, precum și evaluarea sa.
La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră.
Acum, Joe Biden l-a avertizat pe omologul său rus Vladimir Putin cu un răspuns ferm la orice invazie rusă a Ucrainei, iar pe omologul ucrainean l-a asigurat că SUA și aliații săi “vor răspunde energic” dacă Rusia invadează Ucraina.
Liderii de la Casa Albă și Kremlin au discutat joia trecută pentru prima oară după ce Moscova a formulat un pachet de “garanții de securitate” pe marginea căruia Rusia, SUA și NATO vor demara discuții la începutul lui 2022.
Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat recent Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO.
Dialogul ruso-american cu privire la securitatea în Europa, asupra căruia insistă Moscova, va începe la 10 ianuarie la Geneva, urmând să continue la Bruxelles în 12 ianuarie pe platforma Consiliului NATO-Rusia, iar, apoi, la Viena, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). NATO, SUA, și Europa au avertizat deja că propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană. Între timp, și președintele Ucrainei a anunțat că SUA sprijină organizarea “unei reuniuni a Comisiei Ucraina-NATO în următoarele zile” pe fondul tensiunilor cu Rusia.