Connect with us

NATO

Formatul B9: România a pledat pentru importanța relației transatlantice la reuniunea miniștrilor de externe din țările de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Importanţa relaţiei transatlantice şi necesitatea continuării eforturilor pentru asigurarea unei partajări echitabile a responsabilităţilor la nivel aliat, pe baza progreselor importante obţinute până la acest moment, au fost evidenţiate marţi de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la reuniunea de la Vilnius, informează un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment au luat parte miniştrii afacerilor externe din România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Lituania, Letonia şi Estonia, precum şi adjunctul ministrului afacerilor externe al Bulgariei. Au participat de asemenea, în calitate de invitaţi, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Philip Reeker, şi asistentul secretarului general al NATO pentru operaţii, Patrick Turner.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în cadrul reuniunii, necesitatea implementării depline a tuturor deciziilor aliate, inclusiv a celor adoptate cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la Londra din decembrie 2019.

Potrivit sursei citate, ministrul român a evidenţiat, totodată, necesitatea continuării procesului de adaptare a NATO. În acest context, s-a referit la postura de descurajare şi apărare, subliniind necesitatea consolidării prezenţei aliate pe flancul estic, de o manieră coerentă, inclusiv în sudul flancului estic, în zona Mării Negre.

“În intervenţia sa şi în cadrul discuţiilor, ministrul de externe a arătat că procesul de reflecţie privind consolidarea dimensiunii politice a NATO trebuie să contribuie la creşterea coeziunii şi unităţii Alianţei şi a exprimat sprijinul României pentru creşterea rolului NATO ca actor politic şi diplomatic la nivel internaţional, prin valorificarea avantajelor de care dispune, printre care se numără şi o reţea extinsă de parteneriate”, se arată în comunicat.

De asemenea, ministrul a evocat angajamentul asumat de România pentru menţinerea procentului de 2% din PIB pentru bugetul apărării şi demersurile naţionale de achiziţionare de capabilităţi militare moderne. Totodată, a susţinut necesitatea menţinerii vigilenţei aliaţilor în raport cu riscurile de securitate care provin din estul flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Aurescu a reiterat sprijinul României pentru rolul NATO în combaterea terorismului, arătând că acesta rămâne o ameninţare cu ramificaţii globale, care necesită o coordonare atentă a demersurilor la nivel naţional, regional şi internaţional.

Oficialul român a atras atenţia că, în acest context, prioritatea trebuie să rămână implementarea deciziilor existente, urmând ca, pe baza contribuţiilor importante pe care NATO le are deja în gestionarea ameninţărilor şi provocărilor provenind din vecinătatea sudică a continentului european, aliaţii să identifice noi proiecte concrete, care să aducă valoare adăugată eforturilor în derulare.

“A evidenţiat, totodată, importanţa cooperării cu alţi actori internaţionali cu obiective comune, precum şi a adaptării ofertelor de sprijin la interesele şi necesităţile partenerilor. A amintit, în context, contribuţia României la eforturile coaliţiei anti-Daesh, precum şi la eforturile NATO şi UE în vecinătatea sudică. S-a referit totodată la creşterea rolului Alianţei în domeniul securităţii energetice”, mai menţionează comunicatul citat.

În marja reuniunii, ministrul român de externe va lua parte miercuri şi la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la obţinerea independenţei Lituaniei.

Formatul B9 este o iniţiativă a României şi Poloniei la care mai participă Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia.

Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianţei, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi indivizibilităţii securităţii tuturor statelor membre NATO

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending