Secretatul general al NATO, Jens Stoltenberg,  a calificat marți distrugerea barajului Nova Kahovka drept ”un act revoltător”, care ”demonstrează încă o dată brutalitatea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

”Pune în pericol mii de civili și provoacă daune grave mediului”, a transmis de secretarul general al NATO într-un mesaj publicat pe Twitter.

The destruction of the Kakhovka dam today puts thousands of civilians at risk and causes severe environmental damage.
This is an outrageous act, which demonstrates once again the brutality of #Russia’s war in #Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) June 6, 2023

Un mesaj similar a venit și din partea președintelui Consiliului European, Charles Michel, care s-a declarat ”șocat de atacul fără precedent asupra” acestui baraj și a anunțat că ridica această problemă în cadrul reuniunii șefilor de stat sau de guvern din iunie și va propune asistență financiară sporită pentru zonele inundate.

Armata ucraineană a acuzat Rusia că se află în spatele exploziei de la hidrocentrala Kahovka, conform Reuters, citat de Agerpres.

Preşedintele Zelenski a convocat de urgenţă Consiliul său de Securitate, a anunţat şeful Administraţiei Prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, care a denunţat o ”crimă de război”.

Pericolul unei ”catastrofe nucleare” la centrala Zaporojie ”creşte rapid”, a avertizat marţi un consilier al Preşedinţiei ucrainene, în contextul în care apa de la hidrocentrala distrusă servea la răcirea centralei nucleare, informează aceeași sursă.

Cu toate acestea, conducerea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată în prezent sub ocupaţie rusă, a afirmat că distrugerea parţială a barajului hidrocentralei Kahovka, nu reprezintă deocamdată o ameninţare pentru instalaţie.

Președintele Klaus Iohannis, va participa marți, la Bratislava, la summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va co-prezida alături de președintele Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment va participa, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius și va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată și obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea cooperării cu Ucraina.

Agenda discuțiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul acordat Ucrainei în susținerea aspirațiilor sale euroatlantice.

O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și unui summit extraordinar organizat la Varșovia în luna februarie, în prezența președintelui american Joe Biden.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va efectua o vizită în Turcia în perioada 03-04 iunie 2023. Sâmbătă, el va participa la ceremonia de învestire a președintelui Republicii, Recep Tayyip Erdoǧan, la Ankara, după ce acesta a câștigat un al doilea madnat în urma alegerilor prezidențiale din 28 mai, informează un comunicat al Alianței.

Stoltenberg și-a anunțat deja de joi intenția de a vizita Ankara „în viitorul apropiat” pentru a promova ratificarea aderării Suediei la NATO. Acesta a declarat că a vorbit deja cu Erdogan la telefon la începutul acestei săptămâni pentru a „sublinia importanța de a face progrese” în ceea ce privește aderarea țării nordice.

Turcia și Ungaria sunt singurele țări NATO care nu au ratificat încă cererea de aderare a Suediei. Finlanda a aderat oficial la alianță în aprilie.

Erdoǧan, care a fost reales duminică pentru un nou mandat de cinci ani în funcția de președinte al Turciei, a acuzat Suedia că este un refugiu pentru „teroriști”, în special pentru membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a declarat că Stockholmul și-a îndeplinit „toate angajamentele” pentru a adera la NATO și a îndemnat Turcia și Ungaria să permită țării sale să intre în Alianță.

În context, șeful NATO a salutat intrarea în vigoare, joi, a noilor legi antiterorism ale Suediei. „Acest lucru arată că Suedia și-a respectat angajamentele asumate în cadrul Memorandumului trilateral încheiat anul trecut la Madrid. Și demonstrează că aderarea rapidă a Suediei va contribui la securitatea Alianței”, a concluzionat Jens Stoltenberg.

Secretarul general va avea, de asemenea, întâlniri bilaterale cu președintele Erdoǧan și cu înalți oficiali turci la Ankara.