Connect with us

NATO

Formatul București 9: Klaus Iohannis co-prezidează vineri, la Varșovia, reuniunea cu omologii de pe flancul estic al NATO înaintea summitului din iulie

Published

on

Președintele Klaus Iohannis participă vineri, la Varșovia, la cea de-a doua Reuniune la Nivel Înalt a Formatului București (B9), în calitate de co-inițiator al acestuia, şi va modera lucrările Reuniunii alături de omologul său polonez Andrzej Duda, întrunire a șefilor de stat de pe flancul estic al NATO ce are loc cu o lună înainte de summitul Alianței Nord-Atlantice din 11-12 iulie. Cu o zi înainte, șeful statului va avea consultări bilaterale cu președintele Poloniei.

Lansat de Klaus Iohannis și Andrzej Duda în 2015, Formatul B9 a înregistrat în ultimul an o dinamică substanțială, culminând  în primăvara acestui an cu prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările B9 și primul summit parlamentar, ambele organizate la București. În cadrul București 9 au avut loc, până în prezent, și două reuniuni la nivel de miniștri de Externe.

Reuniunea la Nivel Înalt B9 de la București (noiembrie 2015) / FOTO: Administrația Prezidențială

Reuniunea șefilor de stat din țările Formatului B9, care va avea loc în paralel cu întrunirea miniștrilor Apărării din țările NATO de la Bruxelles, își va concentra agenda pe ”un schimb aprofundat de vederi între statele participante cu privire la agenda viitorului Summit NATO, care va fi organizat la Bruxelles, în perioada 11-12 iulie a.c., cu accent pe contribuțiile specifice ale acestor țări”, informează Administrația Prezidențială.

”Astfel, Reuniunea va oferi oportunitatea de a discuta căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO, de a evidenția importanța pe care statele reprezentate în acest format o acordă solidarității și securității aliate, respectiv relației cu țările aspirante și cooperării cu statele partenere din Vecinătatea Estică. O atenție deosebită va fi acordată, deopotrivă, extinderii dialogului de securitate pe linia Uniunii Europene și cooperării consolidate între NATO și Uniunea Europeană, inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară”, mai precizează sursa citată.

Discuțiile dintre șefii de stat din țările Formatului București vor avea loc în contextul în care la Adunarea Parlamentară NATO de la Varșovia, din 25 mai, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat cinci priorități pentru summitul aliat de la Bruxelles, între acestea regăsindu-se descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană și modernizarea structurilor de comandament, un accent sporit căzând pe dimensiunea mobilității militare și împărțirea echitabilă a sarcinilor. Aceste teme se vor regăsi, cel mai probabil, și pe agenda reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, din 7-8 iunie.

Klaus Iohannis moderează sesiunea concentrată pe aspectele militare

Programul Reuniunii B9 include participarea președintelui Klaus Iohannis la sesiunea plenară dedicată discutării ansamblului tematicii de securitate „Warsaw Plus: bringing the security of NATO’s Eastern Flank to the next level” și la sesiunea dedicată aspectelor militare „Military challenges, common responses”, care va fi moderată de către șeful statului.

De asemenea, președintele va participa la sesiunea prezidențială „What is the Level of Ambition for the Bucharest Nine Between Warsaw and Brussels?” a Conferinței „The Bucharest Nine Before the 2018 NATO Summit in Brussels: Achievements, Challenges, Prospects, organizată de Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale și German Marshall Fund din SUA. 

Formatul B9: o inițiativă regională România – Polonia

Lansat la inițiativa Președinților României și Poloniei, la București, la data de 4 noiembrie 2015, în cadrul reuniunii șefilor de stat din țările din Europa Centrală și de Est, Formatul București (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului și a consultării între statele aliate participante, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității statelor membre NATO.

În cadrul acestui format s-a înregistrat până acum o reuniune la nivel de şefi de stat desfăşurată la Bucureşti (noiembrie 2015), două întruniri la nivel de miniștri de externe, prima la București (noiembrie 2016) și a doua la Varșovia (9 octombrie 2017), una la nivelul miniștrilor Apărării (București, martie 2018) și una la nivel parlamentar (București, aprilie 2018). Din formatul București fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Toate cele 9 țări sunt state membre ale Uniunii Europene și NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

Published

on

© US Department of Defense

Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), relatează AFP.

Directorul executiv al ECDI, Magnus-Valdemar Saar, a încheiat acordul vineri cu Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA), o agenţie a Departamentului Apărării din SUA, pentru a îmbunătăţi “capacitatea de tir indirect” (adică asupra ţintelor care nu sunt vizibile pentru operatorul bateriei) a forţelor estoniene, potrivit unui comunicat, informează Agerpres.

Acest tip de lansator de rachete a fost furnizat Ucrainei de către Statele Unite, sporindu-i capacitatea de apărare în faţa invaziei ruse, lansate pe 24 februarie.

Estonia, vecină cu Rusia, şi-a crescut de atunci cheltuielile pentru apărare, la fel şi statele vecine baltice, Lituania şi Letonia, precum şi Polonia.

Aceasta este cea mai importantă achiziţie de arme realizată vreodată de Estonia.

Rachetele comandate de Tallinn – al căror număr exact nu a fost precizat – sunt de diferite tipuri, raza lor de acţiune variind de la 70 la 300 de km. Ele vor fi livrate din 2024.

În noiembrie, Lituania şi-a anunţat intenţia de a cumpăra opt sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, pentru suma de 495 de milioane de dolari. 

Continue Reading

NATO

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă „prea devreme” pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta în Ucraina sistemele de apărare antiaeriană Patriot, oferite de Germania.

„Există un dialog în curs de desfășurare și, de asemenea, un proces în Polonia. Așadar, cred că este prea devreme pentru a trage concluzii. Este important să separăm discuția despre cele trei unități Patriot, pe care Germania s-a oferit să le acorde pentru protejarea spațiului aerian polonez, de problema apărării aeriene suplimentare a Ucrainei. Am fost cu toții de acord cu privire la necesitatea urgentă de a ajuta Ucraina, inclusiv cu sisteme de apărare aeriană”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, după participarea la Conferința de Securitate de la Berlin.

Acesta a amintit că Germania a livrat deja Ucrainei „sisteme de apărare aeriană moderne, importante și critice, nu în ultimul rând sistemele de apărare aeriană IRIS-T”, iar „Aliații sunt pregătiți să facă un pas înainte și să furnizeze și mai multă apărare aeriană Ucrainei”. Însă, a subliniat, de asemenea, că „este important să înțelegem că nu este vorba doar despre livrarea de noi sisteme, ci și despre asigurarea faptului că sistemele pe care le-am livrat deja pot funcționa”. 

„Deci este vorba de nevoia de muniție pentru sistemele existente. Este vorba de nevoia de piese de schimb și de întreținere. Așadar, cred că ar trebui să separăm problema celor trei, oferta de sprijinire a Poloniei cu baterii Patriot la nivel general și o problemă mult mai amplă, aceea de a ne asigura că Aliații asigură apărarea aeriană a Ucrainei”, a explicat secretarul general al NATO.

Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat Germania să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot „cât mai curând” posibil, insistând că este vorba de un „sistem pur defensiv”, astfel încât transferul Patriot nu va duce la o escaladare a conflictului cu Rusia de către o ţară membră NATO, precum Germania, relatează CNN. Comentariile lui Kuleba au fost făcute după ce ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat săptămâna trecută că Berlinul ar trebui să trimită sisteme de apărare antiaeriană cu rachete Patriot direct Ucrainei, mai degrabă decât Poloniei, care a primit oferta de sprijin pentru apărarea aeriană după ce o rachetă rătăcită din conflictul ruso-ucrainean a căzut pe teritoriul său, omorând două persoane.

În acest sens, cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că oferta Germaniei rămâne valabilă în continuare, „oferta pe care am făcut-o la adresa Poloniei, de a contribui la consolidarea securității Poloniei prin desfășurarea a trei sisteme Patriot”, însă discuția bilaterală este încă în desfășurare.

Sistemele Patriot fac parte din sistemele integrate de apărare aeriană ale NATO şi sunt destinate utilizării pe teritoriul NATO. Amplasarea unuia pe teritoriul non-NATO ar necesita discuţii cu alţi membri ai blocului, relatează Agerpres.

Continue Reading

NATO

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

Published

on

© Tor Borgersen / Prime Minister's Office

Cancelarul german, Olaf Scholz, și prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Store, au anunțat miercuri că lansează în cadrul NATO o inițiativă menită să protejeze mai bine infrastructura maritimă, după exploziile din septembrie care au afectat ireversibil gazoductele Nord Stream 1 și 2, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe cale să-i cerem secretarului general al NATO (Jens Stoltenberg) să creeze o instanţă de coordonare pentru protecţia infrastructurilor maritime”, a declarat Scholz în faţa presei la Berlin.

Demersul dorește să arate ”în mod clar” că ”luăm foarte serios protecția infrastructurilor noastră și că nimeni nu poate crede că atacurile vor rămâne fără consecințe”.

Aceste infrastructuri ”sunt artere ale economiei moderne (…) Germania şi Norvegia au discutat în ultimele săptămâni despre modul în care am putea să întărim” securitatea lor, a subliniat şi premierul norvegian, a cărui ţară a devenit cel mai mare furnizor de gaz natural pentru Europa.

Conductele Nord Stream 2 au fost în în luna septembrie ținta unor ”acte de sabotaj”, după cum au acuzat și NATO și UE, prin vocile secretarului general Jens Stoltenberg și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De altfel, aceasta din urmă a propus în luna octombrie consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE, printr-un plan în cinci puncte axat pe trei domenii prioritare: pregătire, răspuns și cooperare internațională.

Instituția europeană a pledat, de asemenea, pentru consolidarea cooperării cu partenerii-cheie și cu țările învecinate în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice.

Astfel, Comisia și Înaltul Reprezentant au stabilit că își vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind reziliența și vor institui un grup operativ în acest scop.

Continue Reading

Facebook

NATO18 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.23 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.30 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.44 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA53 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA24 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G724 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending