Connect with us

NEWS

Formatul Normandia se reunește la Paris: Negocieri privind Ucraina, în umbra conflictului sirian

Published

on

Liderii Franței, Rusiei, Germaniei și Ucrainei, respectiv Francois Hollande, Vladimir Putin, Angela Merkel și Petro Poroșenko, se vor întâlni vineri la Paris pentru a consolida pacea în estul separatist ucrainean, o reuniune ce intervine în contextul în care discuțiile internaționale sunt dominate de conflictul sirian.

‘Timpul presează. Trebuie să lucrăm la cel mai înalt nivel, să creăm un climat împreună pentru a încerca eliminarea obstacolelor’, astfel încât acordurile Minsk-2 să fie aplicate în mod real până la sfârșitul lunii decembrie, a explicat o sursă diplomatică franceză, citată de AFP, potrivit Agerpres.

kremlin.ru

kremlin.ru

Aceste acorduri, încheiate de aceiași protagoniști la 12 februarie în capitala belarusă, după lungi și complicate negocieri, includ o serie de măsuri care să ducă la încetarea conflictului dintre armata ucraineană și rebelii proruși, conflict care a făcut, din aprilie 2014, peste 8.000 de morți.

Summitul de la Paris urmează să înceapă la ora locală 14:15 (12:15 GMT), discuțiile fiind prevăzute să dureze până la ora 18:00. Înaintea reuniunii, președintele rus Vladimir Putin va fi primit de gazda acestui summit, François Hollande, și se va întâlni cu cancelarul german Angela Merkel, pentru a discuta subiectul cel mai arzător din aceste zile, și anume Siria.

Citiți și Întâlnire Hollande – Putin pe tema situaţiei din Siria la Paris, înaintea unui summit dedicat Ucrainei

Conflictul ucrainean, a dus la izolarea Rusiei, țară acuzată de a fi trimis soldați și arme pentru susținerea rebelilor din Donbas și vizată din această cauză de o serie de sancțiuni occidentale.

“S-a făcut mult de la reuniunea de la Minsk. Cel mai important lucru, cel mai spectaculos, dar și cel mai fragil, este armistițiul”, care în general este respectat, a subliniat sursa franceză.

”Ultimul punct din acordurile de la Minsk, normalizarea situației în Ucraina, presupune retragerea forțelor staționate în această țară și securizarea frontierei ruso-ucrainene±, din care 400 de kilometri se află în prezent în mâinile separatiștilor, a adăugat aceeași sursă.

Potrivit sursei citate, această normalizare presupune de asemenea alegeri locale, care să permită reintegrarea Donbasului separatist în teritoriul ucrainean și acordarea unei mai mari autonomii acestei regiuni, respectându-se Constituția ucraineană.

Acest proces politic, prevăzut să se încheie până la sfârșitul anului, avansează foarte dificil, separatiștii încercând să organizeze alegeri locale potrivit propriilor reguli, în timp ce parlamentul de la Kiev rămâne divizat în privința votului asupra măsurilor de autonomie.

Kievul cere anularea alegerilor programate de separatiști în Donețk și Lugansk, pentru 18 octombrie și, respectiv, 1 noiembrie, precum și eliberarea tuturor prizonierilor, între care pilotul militar Nadia Savcenko, aflată în centrul unui proces foarte controversat în Rusia.

Moscova ar putea spera la o relaxare a sancțiunilor care apasă greu asupra economiei sale dacă acordurile de pace se vor concretiza, o problemă ce va discutată în decembrie la Bruxelles.

normandia format2Acest subiect, care îngrijorează Kievul la cel mai înalt nivel, a fost abordat joi în cadrul unei convorbiri telefonice între Hollande, Poroșenko și Angela Merkel, după cum a indicat, sub acoperirea anonimatului, un responsabil ucrainean.

În contexul implicării aviației ruse în Siria, Kievul se teme că Moscova va utiliza criza siriană pentru a distrage atenția de la Ucraina și că, în urma unor propuneri făcute de Francois Hollande, occidentalii vor decide în cele din urmă o relaxare a sancțiunilor impuse Rusiei.

“Poziția Franței este aceea că sancțiunile trebuie să fie ridicate dacă acordurile de la Minsk sunt puse în aplicare. O poziție la fel ca cea a Germaniei și Uniunii Europene”, a subliniat un diplomat francez, dezmințind orice dezacord european asupra acestui punct.

La New York, unde are loc Adunarea Generală a ONU, șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a negat orice tentație din partea Moscovei de a trage profit din criza siriană. “Este o interpretare total absurdă”, a afirmat ministrul rus, citat de agențiile de presă ruse.

Sugerând occidentalilor să se alieze cu Rusia în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic și angajând avioanele armatei ruse pe cerul sirian, președintele Putin a făcut în această săptămână o mișcare spectaculoasă pe scena internațională.

“Este evident că ceea ce se întâmplă în Siria va influența climatul summitului de la Paris. În ce fel, rămâne de văzut”, a încheiat diplomatul francez, conform agenției de presă citate.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene cere ca Vladimir Putin să fie adus în fața justiției internaționale pentru „crimele de război” comise în Ucraina

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat joi în favoarea aducerii preşedintelui rus Vladimir Putin în faţa justiţiei internaţionale pentru crimele de război comise în Ucraina, potrivit unui interviu acordat unei publicaţii germane, relatează AFP, conform Agerpres.

„Putin trebuie să piardă acest război şi să fie tras la răspundere pentru actele sale, aceasta este important pentru mine”, a declarat Ursula von der Leyen pentru canalul de televiziune al cotidianului Bild.

Fără îndoială că în Ucraina au fost comise „crime de război”, de la declanşarea ofensivei ruse la sfârşitul lunii februarie, „de aceea susţinem strângerea de probe pentru o procedură în faţa Curţii Penale Internaţionale”, a adăugat şefa Executivului european, care a efectuat o vizită la Kiev în cursul zilei.

„Bazele sistemului nostru de drept internaţional cer să urmărim penal astfel de crime şi, în cele din urmă, Putin este responsabil pentru ele”, a adăugat ea.

Întrebată despre probabilitatea ca şeful statului rus să poată fi adus într-o zi în faţa justiţiei internaţionale, Ursula von der Leyen a răspuns: „Cred că este posibil”.

De asemenea, preşedinta Comisiei Europene a promis joi, în cursul vizitei la Kiev, că UE va sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” în faţa Rusiei, într-un moment în care trupele ucrainene înregistrează succese în contraofensiva lor.

Reamintim că Ursula von der Leyen a fost decorată, joi, la Kiev cu „Ordinul Iaroslav cel Înțelept” de către președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru sprijinul pe care Uniunea Europeană l-a acordat Ucrainei pentru a face față războiului declanșat de Federația Rusă, inclusiv prin acordarea statutului.

Șefa Comisiei Europene s-a deplasat miercuri într-o vizită la Kiev, imediat după discursul său privind Starea Uniunii Europene din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a avut-o drept invitată de onoare pe Olena Zelenska, soția președintelui Zelenski și Prima Doamnă a Ucrainei.

De altfel, în cadrul discursului său privind Starea UE, șefa Comisiei Europene a precizat că „oamenii din Balcanii de Vest, din Ucraina, Moldova și Georgia sunt parte din familia europeană. „Viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”, a spus von der Leyen.

Ucraina va participa la prima reuniune a „Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, summitul având loc după ce liderii UE au decis, la 23 iunie, să acorde Republicii Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Evocând „spiritul de la Maastricht”, von der Leyen anunță noi propuneri privind regulile bugetare ale UE care să deschidă calea pentru investiții strategice

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, președinta Executivului european, Ursula von der Leyen, a anunțat că UE va prezenta, în luna octombrie, noi idei pentru guvernanța economică. 

„Pentru a asigura viitorul copiilor noștri, trebuie să investim în sustenabilitate, dar și să facem investiții sustenabile. Trebuie să finanțăm tranziția către o economie digitală, neutră din punct de vedere climatic. Trebuie însă, totodată, să recunoaștem că există o nouă realitate, aceea a creșterii datoriei publice”, a declarat șefa Comisiei Europene. 

De asemenea, Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană are nevoie de reguli ale politicii fiscal-bugetare care să permită efectuarea de investiții strategice, protejând, în același timp, sustenabilitatea finanțelor publice.

 

Făcând trimitere la regulile care vor ajuta țările membre să facă față provocărilor acestui deceniu, președinta Comisiei Europene a împărtășit câteva principii de bază. Ea a subliniat că statele membre ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de reducere a datoriei și ar trebui, de asemenea, să existe „mai multă responsabilitate” cu privire la realizarea obiectivelor convenite.

Mai mult, Ursula von der Leyen a afirmat că ar trebui să existe reguli mai simple, pe care să le poată urma toate statele membre.

„Ar trebui să se deschidă calea pentru investiții strategice și să li se dea piețelor financiare încrederea de care au nevoie. Haideți să stabilim din nou o cale comună pe care să o urmăm cu toții! Care să prevadă mai multă libertate în ceea ce privește investițiile. Și un control mai strict al progreselor înregistrate. Un grad mai mare de implicare din partea statelor membre. Și rezultate mai bune pentru cetățeni. Haideți să redescoperim spiritul de la Maastricht, deoarece stabilitatea și creșterea economică nu pot merge decât mână în mână”, a punctat aceasta. 

În plus, Ursula von der Leyen a amintit că Uniunea Europeană trebuie să se bazeze  pe valorile durabile ale economiei  sociale de piață: „economia noastră socială de piață ne încurajează pe toți să excelăm, dar are grijă, în același timp, de fragilitatea noastră în calitate de ființe umane”, a spus ea. 

Aceasta a pledat și pentru un mediu de afaceri favorabil, o forță de muncă dotată cu competențele potrivite și de acces la materiile prime „de care are nevoie industria noastră”.

„Competitivitatea noastră viitoare depinde de toate acestea. Trebuie să eliminăm acele obstacolele care stau în continuare în calea micilor noastre întreprinderi”, a mai menționat Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE13 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE14 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO14 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA15 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO15 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN17 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA17 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending