Guvernul, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a adoptat miercuri actul normativ privind avizarea și autorizarea construcțiilor.

”Dintre țările membre ale UE, procesul de autorizare a construcțiilor este cel mai greoi în România, din cauza numărului mare de avize și aprobări separate pe care constructorii trebuie să le obțină înainte de a solicita o autorizație de construire. Eliminăm birocrația din domeniul construcțiilor, responsabilizăm instituțiile publice și accelerăm procesul de dezvoltare a României”, a transmis ministrul Cseke Attila, potrivit unui comunicat al MDPLA.

Conform noului act normativ, care intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României:

• se reduce timpul de avizare,
• se introduce avizarea simultană eliminând avizarea în cascadă,
• nu se permite condiționarea avizării de emiterea altor avize, construcțiile vor necesita un singur aviz pe domeniu, care nu expiră, și nu va mai fi nevoie de studii și documente sau avize care nu sunt necesare construcției și care sunt un exces de birocrație.

Actul normativ se aplică pentru investițiile finanțate atât din fonduri publice naționale sau din fonduri europene, cât și din fonduri private.

”Nu se mai plătesc taxe pentru avizarea investițiilor finanțate din bani publici, se introduc termene mai scurte pentru avizarea construcțiilor și a planurilor urbanistice generale și zonale și se accelerează, astfel, procesul de dezvoltare a localităților din România”, a mai arătat ministrul Dezvoltării.

O altă noutate a reglementărilor adoptate astăzi de Guvern este avizarea tacită în cazul în care o instituție nu răspunde la termen sau nu respinge cererea de aviz, iar, pentru instituțiile publice care nu respectă noile reguli, actul normativ prevede sancțiuni.

Respingerea nefondată a documentațiilor este contravenție și se sancționează de către Inspectoratul de Stat în Construcții, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării.

Totodată, conform proiectului de act normativ, documentația va fi evaluată de un singur funcționar public pe tot parcursul procedurii de avizare și autorizare, asigurând, astfel, coerență între solicitările formulate către beneficiar.

”În patru luni, cel mult șase luni și jumătate, se pot obține toate avizele necesare autorizării unei construcții private sau finanțate din bani publici. Până acum, acest proces dura ani. Procesul de adoptare a planurilor urbanistice generale și zonale, necesare pentru dezvoltarea localităților, va fi, de asemenea, mai rapid. În prezent, avem investiții în execuție, în comunitățile locale, în valoare de 234 de miliarde de lei în România, iar execuția acestora este o prioritate a mandatului meu și al Guvernului”, a conchis ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat, la Craiova, că România, în calitate de membru al NATO și al Uniunii Europene, beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din întreaga sa istorie, precum și de oportunități fără precedent pentru consolidarea capacităților sale de apărare.

Tîlvăr a menționat că, în 2024, execuția bugetară a fost de aproape 100%, iar anul acesta bugetul pentru apărare se ridică la 2,24% din PIB, din care circa 30 de procente vor fi destinate achiziționării de echipamente majore de ultimă generație și activităților de cercetare, scrie Agerpres.

„Din păcate, regiunea Mării Negre, până nu demult un spațiu al comerțului liber și al cooperării, a devenit un teatru de război, în care agresivitatea Federației Ruse se manifestă prin acțiuni pe care le credeam rămase doar în cărțile de istorie. România, ca membru al NATO și al Uniunii Europene, beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din întreaga sa istorie și de oportunități de consolidare a capacităților de apărare fără precedent, atât prin eforturi proprii, cât și în cadrul unor proiecte de cooperare europene”, a spus ministrul. 

Acesta a evidențiat că decizia, luată în urmă cu aproape un deceniu, de a crește alocările bugetare pentru apărare la cel puțin 2% din PIB își demonstrează astăzi „valabilitatea și înțelepciunea”, întrucât a permis realizarea de investiții în modernizarea forțelor armate și a infrastructurii strategice, „de mare importanță în ecuația securității regionale”.

Angel Tîlvăr a mai adăugat că o armată modernă, puternică și eficientă în îndeplinirea misiunilor sale nu poate funcționa fără oameni motivați.

„Dar cel mai important, investim în resursa umană și ne străduim să găsim cele mai bune soluții pentru rezolvarea problemelor cu care vă confruntați dumneavoastră și camarazii dumneavoastră din Armata României. Știm că o armată modernă, puternică și eficientă în îndeplinirea misiunilor sale nu poate funcționa fără oameni motivați, foarte bine instruiți și mai ales respectați pentru eforturile pe care le fac. Traversăm o perioadă solicitantă, motiv pentru care ne bazăm pe fiecare militar, indiferent de grad și funcție. Am convingerea că pregătirea dumneavoastră la standardele cele mai ridicate și experiența noastră în domeniul în care ne desfășurăm activitatea ne vor ajuta să răspundem din plin la provocările care ne așteaptă”, a mai spus el.

În perioada 27 aprilie – 3 mai se desfășoară Săptămâna Europeană a Imunizării, prilej cu care Comisia Europeană reamintește instrumentele de care dispună să vină în ajutorul statelor membre pentru a crește rata de vaccinare în rândul populației. 

„Vaccinarea este unul dintre cele mai eficiente instrumente de sănătate publică de care dispunem. Ea a revoluționat sănătatea publică și se estimează că a salvat peste 154 de milioane de vieți doar în ultimii 50 de ani, inclusiv cele aproximativ 1,4 milioane de vieți din regiunea europeană a OMS care au fost salvate datorită vaccinării COVID-19”, a transmis Marianne Takki, șefa interimară a unității pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății din cadrul Comisiei Europene. 

Executivul Europeană semnalează ca rata de vaccinare pentru boli precum rujeola, poliomelita și variola continuă să scadă: „Numărul cazurilor de rujeolă raportate în Europa, de exemplu, s-a dublat din 2023 până în 2024.”

Ce face Comisia Europeană pentru îmbunătății imunizarea în rândul statelor UE?

Executivul European colaborează cu statele membre pentru a îmbunătăți rata de vaccinare, pentru a promova programe de vaccinare durabile și pentru a asigura aprovizionarea cu vaccinuri, astfel încât toți cei care doresc să fie vaccinați să poată fi vaccinați.

• Informațiile bazate pe dovezi privind vaccinarea, ușor accesibile prin intermediul Portalului European de Informații privind Vaccinarea.  În baza acestora, statele membre își pot construi propriile campanii de vaccinare prin intermediul setului de instrumente #UnitedinProtection.
• Comisia Europeană reduce barierele structurale în calea vaccinării prin acțiuni finanțate în cadrul programului EU4Health. Proiectul „Depășirea obstacolelor în calea vaccinării”, care identifică și pilotează cele mai bune practici, este un prim exemplu în acest sens.
• Profesioniștii din domeniul sănătății și asociațiile de studenți pot colabora în cadrul Coaliției UE pentru vaccinare, care, printre altele, sprijină acțiunile legate de comunicarea privind vaccinarea.
• Planul european de luptă împotriva cancerului promovează, de asemenea, vaccinarea împotriva HPV, care provoacă cancer de col uterin și alte tipuri de cancer, și a virusului hepatitei B, care poate duce la cancer hepatic.

Reamintim că în 2024, miniștrii sănătății din UE au adoptat o recomandare a Consiliului privind cancerele care pot fi prevenite prin vaccinare, la propunerea Comisiei.