Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat liniile de acțiune după maratonul de întâlniri pe care le-a avut miercuri cu oficiali qatarezi în vederea atragerii investițiilor în sectorul energetic românesc, pentru promovarea proiectelor strategice ale țării și pentru consolidarea securității energetice a României.

Acesta face parte din delegația prim-ministrului Marcel Ciolacu, care efectuează zilele acestea o vizită oficială în Orientul Mijlociu, cu opriri în Qatar și Emiratele Arabe Unite.

”Tur de forță în Golf, ca parte a delegației prim-ministrului României, Marcel Ciolacu. Am început cu Doha, Qatar. Obiectivele mele aici: atragerea investițiilor în sectorul energetic românesc; promovarea proiectelor noastre strategice; consolidarea securității energetice a României. După maratonul de întrevederi de azi cu prim-ministrul qatarez, ministrul energiei, conducerile Qatar Investment Authority, Qatar Industrial Manufacturing Company, avem următoarele direcții de acțiune”, a anunțat ministrul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform detaliilor oferite de oficialul român, acestea sunt următoarele:

•  Promovare investiții strategice qatareze în România: proiecte producție energie verde, cu acces la fonduri nerambursabile pentru susținerea cheltuielilor de capital și la schema Contractelor pentru Diferență (preț fix al energiei pentru 15 ani); perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră (aici se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025); centralele cu acumulare prin pompaj de tipul Tarnița-Lăpuștești.
• Susținerea unor posibile investiții în fabrici de baterii în România, cu implicarea unor parteneri strategici.
• Acces la gazul natural lichefiat qatarez, prin terminalele din Grecia și Turcia: ca opțiune de back-up la producția internă și la gazele disponibile în Azerbaidjan.
• Pe termen mediu și lung, schimb de bune practici în sectorul nuclear, inclusiv pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), unde România este văzută ca lider.
• Formarea specialiștilor în energie, prin parteneriat între universitățile din București, Ploiești (și nu numai) cu cele din Doha.

Prin cooperarea în domeniu energetic cu această țară din Golf, România s-ar alătura statelor care au acorduri încheiate cu Doha pentru ”energie fără Putin”, pe listă aflându-se Germania sau Italia.

Demersurile sunt conforme cu unul din cei doi piloni înscriși în REPowerEU, prin care UE urmărește diversificarea aprovizionării cu gaze prin creșterea importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei.

Dincolo de încercarea UE de a renunța la combustibilii fosili din Rusia până în 2030, posibilitatea de cooperare între România și Qatar în domeniul energetic capătă importanță și prin prisma faptului că SUA, partener strategic al țării noastre, a acordat acestei țări din Golf, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume, statutul de ”aliat major non-NATO”.

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunțat într-o postare pe Facebook că România propune proiecte în valoare de 1 miliard de euro în domenii precum digitalizarea, securitatea cibernetică, cloud computing și cercetare, partenerilor din Qatar. Aceste propuneri au fost prezentate în cadrul unei întâlniri oficiale la Doha, ca parte a vizitei de lucru a delegației române conduse de premierul Marcel Ciolacu.

În timpul întâlnirilor avute miercuri cu oficialii qatarezi, inclusiv cu premierul Qatar-ului și conducerea Fondului Suveran de Investiții al Qatarului, ministrul Ivan a prezentat 15 proiecte cheie evaluate la peste 1 miliard de euro. Aceste proiecte vizează transformarea digitală a României, cu scopul de a o transforma în principalul hub de tehnologii emergente din Europa Centrală și de Est.

Pentru a materializa aceste proiecte, ministrul Bogdan Ivan a convenit cu oficialii qatarezi să semneze un Memorandum de Înțelegere care va conține prevederi clare de colaborare. Această colaborare strategică și consolidarea relațiilor de parteneriar deschid calea unui dialog direct și deschis cu potențialii investitori interesați de oportunitățile din România.

Ministrul a subliniat, de asemenea, recunoașterea la nivel mondial a valorii cercetătorilor și a specialiștilor români din domeniul IT&C, considerați factorul determinant în succesul viitoarelor proiecte comune.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna martie la 2,6%, de la 2,8%, cât se înregistra în luna februarie a acestui an,  relevă cele mai recente date furnizate de Eurostat, care dezvăluie că România a continuat să aibă cea mai mare rată anuală a inflației, de 6,7%.

Același trend descendent se observă și în cazul zonei euro, unde rata anuală a inflației a ajuns în luna martie la 2,4%, de la 2,6%, valoare înregistrată în luna februarie, și de la 6,9%, cât era în aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) și Danemarca (0,8%).

La polul opus, cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (6,7%), Croația (4,9%), Estonia și Austria (ambele 4,1%).

Chiar dacă rata anuală a inflației în România și-a continuat trendul descendent – 7,3% în luna ianuarie, 7,1% în luna februarie – aceasta rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, la distanță considerabilă de media europeană.

Comparativ cu luna februarie, inflația anuală a scăzut în treisprezece state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în zece.

În luna martie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,76 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,53 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,30 pp) și energie (-0,16 pp).

Cifrele publicate de Eurostat sunt similare cu cele prognozate de Fondul Monetar Internațional, care anticipează că țara noastră va avea o inflație de 6% în acest an și de 4% în anul următor, cu o creștere economică de doar 2,8%. 

Există și o veste bună, și anume că agenția de rating S&P a reconfirmat ratingul de BBB-/A3 , cu perspectiva stabilă pentru România, adică țara nostră este în continuare atractivă pentru investitori.