Connect with us

#RO2019EU

Forumul Industriei Auto Europene 2019. Premierul Viorica Dăncilă: Industria auto este unul dintre pilonii pe care se bazează dezvoltarea economiei românești

Published

on

Industria auto este unul dintre ”pilonii” pe care se bazează dezvoltarea economiei românești, iar sectorul auto a fost ”motorul ieșirii României din recesiune” după criza economică și în prezent este ”propulsorul creșterii și dezvoltării economice naționale”, a declarat luni premierul Viorica Dăncilă în deschiderea Forumului Industriei Auto Europene 2019.

”Europa trece prin schimbări majore, care lansează noi provocări pentru întreaga comunitate europeană – economice, sociale, politice. Este datoria noastră, a tuturor, să acţionăm rapid şi cu determinare, să fim proactivi şi implicaţi, să lucrăm împreună pentru a păstra rezilienţa economiei europene şi, implicit, a industriei auto. Ne aflăm într-unul dintre cele mai importante centre economice ale ţării, la a cărei dezvoltare sectorul auto a avut un rol determinant. Evenimentul de astăzi este organizat sub Preşedinţia rotativă a Consiliului UE la Craiova tocmai pentru a sublinia importanţa acestei industrii pentru România. După cum vedeţi, am adus astăzi cu mine un număr mare de miniştri pentru că am dorit să transmit un mesaj puternic din partea Guvernului. Am venit în mijlocul dumneavoastră pentru ca împreună să găsim noi soluţii şi programe reciproc avantajoase. Guvernul vă susţine să vă dezvoltaţi, dumneavoastră creaţi noi locuri de muncă şi generaţi creştere economică şi, implicit, o viaţă mai bună pentru români”, a precizat Dăncilă, potrivit unui comunicat al Guvernului României. 

Premierul a completat că sectorul auto înseamnă nu doar în România, ci și în întreaga Europă ”produse cu valoare adăugată mare în exporturi, factor esențial pentru competitivitatea economiei”, dar înseamnă totodată, şi ”locuri de muncă stabile, un model de adaptibilitate la schimbare, o pârghie de incluziune şi perfecţionare, o viaţă mai bună pentru cetăţeni”.

”România, deţinătoarea Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, a reuşit să avanseze lucrările pe o serie de dosare importante pentru creşterea competitivităţii, pentru dezvoltarea industriei şi, implicit, pentru sectorul auto. Vreau să mulţumesc pentru implicare Parlamentului European, Comisiei Europene şi echipei care a gestionat cu succes şi continuă să lucreze cu determinare pe teme importante pentru viitorul nostru, al tuturor. Fie că vorbim despre digitalizare, despre concluziile privind inteligenţa artificială, despre promovarea vehiculelor curate şi încurajarea achiziţionării de către autorităţile publice a autoturismelor nepoluante sau despre norme pentru sprijinirea investiţiilor adaptate la cerinţele mediului de afaceri, lucrăm atât pe plan european, cât şi pe plan naţional pentru stimularea dezvoltării domeniului auto”, a mai declarat Dăncilă.

Prim-ministrul României a punctat că în România se înregistrează de câțiva ani unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare din UE, iar acest lucru se datorează și industriei auto, lucru ce arată că nu este o situație conjuncturală.

”Este un proces de durată şi sustenabil, rezultatul activităţii şi competitivităţii sectorului privat. În anul 2017, creşterea economică a fost de 7%, iar în 2018 – de 4,1 %, ceea ce înseamnă o medie anuală de 5,5%, cât ne propunem şi pentru acest an. Industria auto este unul dintre pilonii pe care se bazează dezvoltarea economiei româneşti, atât prin performanţele proprii, cât mai ales prin efectul de angrenare şi multiplicare economică, precum şi prin numărul mare de angajaţi. Sectorul auto a fost motorul ieşirii României din recesiune după criza economică şi este astăzi propulsorul creşterii şi dezvoltării economice naţionale”, a susţinut Viorica Dăncilă.

”De asemenea, un rol important l-a avut în privinţa comerţului exterior. În primele 11 luni ale anului trecut, ponderea exportului de autovehicule de transport rutier în total exporturi a fost de 17,4%, în timp ce importurile au reprezentat doar 10%. După creşterea constantă din ultimii ani, 2018 a fost un an extraordinar pentru industria auto. România a înregistrat o producţie record de autoturisme anul trecut, o creştere de 30% faţă de anul anterior. Este un semnal puternic de încredere pentru economia românească şi pentru mediul de afaceri. Guvernul României este ferm angajat în continuarea şi dezvoltarea politicilor şi proiectelor de susţinere a industriei şi componentelor auto, atent la tendinţele internaţionale şi preocupat să răspundă aşteptărilor acestui domeniu”, a mai spus premierul Dăncilă.

Oficialul român a mai spus că Guvernul României urmărește mai multe direcții de acțiune: stimularea cercetării-dezvoltării-inovării, investiţiile în pregătirea continuă a forţei de muncă, acordarea de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat şi încurajarea achiziţionării de autoturisme noi, nepoluante.

”Susţinerea instrumentelor de finanţare şi acordarea de facilităţi menite să stimuleze cercetarea-dezvoltarea-inovarea şi transferul tehnologic reprezintă una dintre condiţiile pentru dezvoltarea unei industrii auto moderne şi durabile. Prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2015-2020 finanţăm proiecte menite să contribuie la creşterea competitivităţii economiei româneşti, prin creşterea productivităţii întreprinderilor şi progresul pe lanţurile de valoare. Acestea se adresează, într-o măsură covârşitoare, industriei auto, atât producătorilor de autoturisme, cât şi producătorilor de componente”, a mai spus Dăncilă.

Premierul a mai menționat și stimulentele fiscale de care beneficiază operatorii economici ce desfășoară activități de cercetare.

”Mă refer la deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi, la scutirea de la plata impozitului pe venit pentru angajaţii din sectorul cercetare-dezvoltare-inovare, dar şi scutirea de impozit pe profit pe 10 ani pentru firmele care fac cercetare, încă din anul 2017”, a explicat Dăncilă.

Premierul a precizat şi faptul că Guvernul a modificat legislaţia pentru a creşte posibilitatea de a dezvolta infrastructura de transport, inclusiv prin intermediul parteneriatului public-privat, anunţând că vor fi luate şi alte măsuri ”care să uşureze şi să grăbească acest proces”.

La evenimentul de la Craiova mai participa, printre alții, și comisarul european pentru piața internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elzbieta Bienkowska, vicepremierul Niculae Bădălău, ministru al Economiei, viceprim-ministrul Graţiela Gavrilescu, ministru al Mediului, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, ministrul Apărării, Gabriel Leş, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending