Connect with us

EVENIMENTE

LIVE VIDEO&TEXT Forumul transfrontalier România – Bulgaria: Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea ”De zece ani în UE: Calea de urmat”

Published

on

Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat vineri, 20 octombrie 2017, dezbaterea “De zece ani în UE: Calea de urmat”. Evenimentul este un forum transfrontalier de dezbateri România – Bulgaria, organizat în colaborare cu Biroul de Informare al Parlamentului European în Bulgaria şi a avut loc în localitatea RUSE (Bulgaria), în intervalul orar 11:00 – 13:45. Acesta și-a propus să stimuleze o dezbatere între deputați din Parlamentul European și autorități din cele două țări, pe marginea impactului aderării asupra economiei și societății.

Evenimentul a fost transmis LIVE în format VIDEO și TEXT de CaleaEuropeana.ro, atât pe pagina web www.caleaeuropeana.ro, cât și pe pagina de Facebook.

Foto: CaleaEuropeana

LIVE VIDEO:

LIVE TEXT: 

Mihai Roșioru, Biroul de Informare al Parlamentului European în România:

Foto: CaleaEuropeana.ro.

-Ne dorim să aducem în fața unui public din duă țări discuții interesante cu europarlamentari, experți internaționali

-Vă invit să avem o discuție uitându-ne la cei 10 ani pe care România și Bulgaria i-au petrecut în UE și ce lecții am învățat; dar și spre viitor, când România va deține președinția UE și chiar mai departe

Hristo Beloev, Universitatea “Angel Kanchev” din Ruse:

-Peste 80% din investițiile publice din perioada 207-11 arată că orașele se dezvoltă. Acestea au beneficiat foarte mult ca urmare a fondurilor europene.

-Investiții se fac și în educație, avem proiecte transfrontaliere.

-Nu trebuie să avem doar o imagine roz a integrării europene, de aceea discutăm astăzi aici, trebuie să discutăm și despre crize, reforme. Împreună trebuie să rezolvăm aceste probleme.

-Nu trebuie să ne gândim doar la ce putem primi din partea UE, ci și ce putem noi să oferim.

Georgi PIRINSKI (BG, S&D):

-Aș menționa la început că un rezultat evident al aderărilor la UE este dezvoltarea și intensificarea legăturilor dintre România și Bulgaria.

-Peste un milion de turiști din România au vizitat Bulgaria anul trecut.

-În Varna s-a decis să se construiască două noi poduri între cele două țări.

-PIB-ul a crescut în perioada 2007-2016, cu aproape 50 de procente.

Maria GRAPINI (RO, S&D):

Foto: CaleaEuropeana.ro

-Mă bucur că facem o analiză a celor 10 de ani de când cele două țări au intrat în UE.

-Sunt o persoană pro-europeană și am argumente care să susțină de ce suntem aici.

-Nu există drum pe care să nu ai și minusuri. După 10 ani în uniunea Europeană am înețeles că nu poți fi puternic singur. Mai ales în contextul global, avem nevoie ca UE să existe.

– România și Bulgaria au multe lucruri în comun – istorie, tradiție, cultură.

– Acum este momentul ca România și Bulgaria să facă mai mult, avem priorități comune: strategia Dunării, o macro-regiune la Marea Neagră, dezvoltarea de căi ferate

-PIB-ul a crescut de la 97 de miliarde de euro, în 2006, a ajuns la aproape 200 de miliarde

-Rata inflației de la 6,5 în 2007, e 1,2, acum e foarte bine mediul de afaceri.

Trebuie să muncim să ajungem la media europeană.

Exporturile României în UE au crescut cu aproape 50%, deci o mai bună accesibilitate

-Rata șomajului a scăzut, România are nevoie de forță de muncă

– Absorbția fondurilor structurale: 27 de miliarde de euro în primul exercițiu, acum 40 de miliarde. Este nevoie de stabilitate politică, interesele trebuie să fie naționale.

-Din 40 de miliarde am atras doar 1,5 miliarde.

-În Comisia LIBE s-a votat schimbarea sistemului de intrări-ieșiri în UE și România și Bulgaria ar fi putut fi excluse, dar ne-am luptat să fim incluși.

Andrey NOVAKOV (BG, PPE):

-În spatele cifrelor stau oameni, rezultatele României și Bulgariei în UE au în spate  eforturi ale cetățenilor noștri.

-Mi-am propus să nu fiu excesiv de optimist, dar nici pesimist cum este tipic în regiunea noastră.

-Există mitul câți bani dăm Uniunii Europene și cât obținem noi: 400 de milioane de euro dăm și obținem 2 miliarde de euro.

-Dar sunt și alte beneficii: programul Erasmus pentru studenți, de exemplu.

-E foarte important că am aderat la Uniunea Europeană.

-Suntem două țări sărace, dar suntem două țări sărace din clubul cel mai bogat din lume

-Consider că finanțarea UE pentru coridoarele de transport trebuie crescută cu 100%, este important să fie o prioritate. Nu putem aștepta să facem asta din bugetul local, nu sunt bani pentru aceste proiecte.

-2020 va fi despre bugetul UE, despre cum va continua finanțarea. Trebuie să ne asigurăm că finanțarea pentru regiunile sărace să continue

-Politica de coeziune trebuie să fie baza Uniunii Europene, un instrument care să ne compenseze poziția mai slabă de pe piață

Victor BOȘTINARU (RO, S&D):

Foto: CaleaEuropeana.ro

-Am început anii 90 cu utopia că UE va rezolva toate problemele noastre și noi nu vom avea nimic de făcut

-Acum, zece ani mai târziu este vorba despre ce au făcut țările noastre la 10 ani de la aderare

-Există criticile ”Bruxellesul este de vină”, toate eșecurile au părinți anonimi la Bruxelles- e convenabil, aduce voturi ieftine, dar nu rezolvă niciuna dintre probleme

-Să ne aducem aminte ce au pățit balcanii de Vest în anii 90 și ce am avut noi de câștigat după ce am avut luciditatea politică de a alege calea europeană.

-Europa este înainte de toate un proiect despre pace și pe baza acestui fundament au fost posibile reușite economice și sociale.

-Aș face și niște comentarii politice legate de insuccesele Româneii și Bulgariei, ce a mers prost în ultimii zece ani ca să nu le mai repetăm.

-Polonia- un exemplu de ce am fi putut fi, indiferent de guverne este țara care a reușit o performanță în modernizarea unei țări care are un trecut ca al nostru.

-Avem nevoie de o strategie în cadrul UE: dacă nu știi unde te îndrepți, nu știi ce să faci:

– o capacitate administrativă slabă: să știi cum să faci proiecte, să implementezi, ca banii investitiți sp se transofrme în dezvoltare sustenabilă

-Aș aminti și capacitatea nostră de negociere: românii și bulgarii au colaborat puțin în acești ani, printr-o falsă concurență am pierdut amândoi. Trebuie să știm să negociem împreună.

-Din fiecare euro, 80 de eurocenți se întorc la statele net contributoare, către cei care vând minciuna că noi trăim datorită contribuțiilor lor. 

-Ar mai fi vorba despre lipsa de coordonare a noastră pe MCV și Schengen. Am crezut că dacă vom prelua de la Bruxelles o formulă fast food despre cum să funcționeze sistemul nostru judiciar, am greșit.

-Noi ne facem datoria cu onestitate în apărarea frontierelor, când e să intrăm, sunt alegeri în Germania, Austria, Olanda și apoi o luăm de la capăt.

-Româania și Bulgaria dacă nu vor apăra ferm aceste lcururi, nu vom avea alți avocați mai buni decât noi. 

-Trebuie să ne pregătim pentru președinția bulgară și pentru cea română.

Cristian Pîrvulescu, Membru al Comitetului Economic şi Social European:

-Chiar dacă suntem acum în aceeași barcă cu MCV și Schengen, avem realități semnificativ diferite

-Despre Parlemeter: 57% dintre europeni cred că apartenența la UE e un lucru bun

-Datele pentru România:48% cred că apartenența la UE a  fost un lucru bun. Ceva a afectat percepția cetățenilor. Aici vorbim de opinie, nu de adevăr.

-Tendința este de a critica liberalismul și democrația europeană, o tendință antieuropeană promovată de Viktor Orban, o tendință patriotică, ca și cum identitatea europeană și cea națională ar fi în contradicție. 

-Politicienii au discurs antieuropean, iar populismul face voturi, așa că politicienii sunt tentați de acest discurs.

-Mai sunt și diferențele nord-sud în Europa.

-Nu avem șomaj în Româania nu pentru că guvernele au fost eficiente, ci pentru că UE a fost mai eficientă și a oferit soluții, locuri de muncă

-Sunt unul dintre cei care cred că MCV a fost folositor, trebuie extins și altor state, precum Ungaria și Polonia. mă aștept ca și Cehia să intre în această zonă. Drepturile omului și statul de drept trebuie supravegheate și în alte state UE.

Mimi KORNAZHEVA, Director al Centrului European Interuniversitar Româno- Bulgar (BRIE): 

-25 de procente din cuvintele din bulgară și română sunt comune: a iubi, vreme, grijă, vină, prieten

-Frontierele noastre sunt și interne, ca membri ai UE dar și externă a UE, deci suntem țări foarte importante. Această regiune trebuie protejată mai bine, inclusiv financiar.

-Frontiera a arătat posibilitatea de a uni.

-Un proiect mare: Brains – o analiză a identității oamenilor care lucreză în această regiune, o capacitate de coordonare a oamenilor 

-Este foarte important să vedem cum va arăta bugetul UE, la acest moment sunt prezentate idei radicale. 

-Vor exista noi politici, dar sunt sigură că va exista posibilitatea de finanțare a regiunilor mai sărace.

Lect. Univ. Dr. Miruna Butnaru-Troncotă, Școala Națională de Studii Politice și Administrative

-Aș vrea să conturez o perspectivă a cetățeanului. Dacă ne uităm la punctul de start al României și Bulgariei și comparăm cu foștii vecini din vechea Iugoslavie, putem cădea într-o capacană.

-Nu putem face comparații clare, România și Bulgaria au demonstrat că se poate face reformă și că pot avea un impact pozitiv.

-România și Bulgaria au depășit complexul balcanic de a fi european

-Mie îmi place să spun că sunt o pro-europeană critică

-Sunt state unde a putea să gândești critic și să ieși din captivitatea știrilor false a devenit aproape imposibil.

-Absența vocii tinerilor din dezbateri aduce un deserviciu legitimității Uniunii Europene

Sesiune de întrebări

Victor Boștinaru: Ca urmare a inițiativelor noastre, sunt în elaborare două directive: una dintre el va obliga marile companii să își plătească impozitele în țara în care își realizează veniturile. Dar guvernele de la Sofia și București trebuie să îl susțină pe Pierre Moscovici în această inițiativă și să înceapă de la începutul anului viitor. A doua, ”Equal pay”, o directivă care cere că același loc de muncă, la aceeași muncă, să fie același salariu. 

Întrebare: Tinerii încă nu se fac auziți în UE. Cum procedăm ca politicile de tineret să fie mai coerente și să ajungă la masa rotundă a UE? 

Maria Grapini: În țările noastre, și mulți oameni din mediul privat sunt incorecți. Vă recomand să negociați. Pentru tineri vă recomand să cunoașteți reglementările, să fiți informați. În România există programe pentru tineri neaccesate. Rolul societății civile trebuie să fie de presiune spre guverne. Trebuie să găsim canale de informații pentru dumneavoastră, la nivelul UE susținem cu toții tinerii.

Foto: CaleaEuropeana

Panelul 2

Melania Gabriela CIOT, Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe al României:

-Mă bucur că preocupăriloe tinerilor vizează modul în care implementăm politicile europene

-Alături de statul bulgar vom trece prin acest exercițiu dificil – președinția Consiliului UE, un proiect național, cel mai important după aderarea la UE și NATO.

Contextul este unul dificil, marcat de dezbateri privind Brexit, viitorul european și de schimbările în Parlamentul European și formarea unei noi Comisii Europene

-Urmărim consolidarea UE.

-Președinția României va avea sarcina importantă de a asigura continuitatea și menținerea unității UE.

Smilena KOSTOVA, Consilier al Ministrului bulgar pentru pregătirea Președinției Bulgare a Consiliului Uniunii Europene

-Avem posibilitatea de a pune pe agendă întrebări pe care le avem cu toții.

-Mottoul nostru este ”împreună suntem mai puternici”, asta e și lozinca președinției bulgare, trebuie să fim uniți pentru a ne putea îndeplini ce ne-am propus.

Propunem trei linii: consensul (să fim uniți), concurența (să putem realiza piețe concurențiale corecte, să creăm locuri de muncă) și coeziune, care nu este doar un cadru financiar pentru un număr de ani, ci eliminarea frgmentării a decalajelor regiunilor din UE.

-Sperăm după 15 decembrie să prezentăm programul național cu prioritățile noastre

-E foarte important să avem stabilitate, frontiere sigure, o altă prioritate o reprezintă inovațiile, concurența

-Printre prioritățile noastre se numără și perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.

Georgi PIRINSKI (BG, S&D), despre Europa cu două viteze:

-Atunci când am intrat în UE am acceptat și responsabilitatea de a intra în zona euro. Pentru a face acest lucru, sunt necesare cerințe economice. Chiar dacă le-am îndeplinit, acestea nu îți garantează intrarea, mai sunt necesare unele limite pentru salarii, investiții în știință… să fim responsabili. 

-Trebuie să vedem ce trebuie să facem și cum putem atinge acest scop să realizăm aceste cerințe. Dar să fim sinceri și asupra riscurilor, suntem pregătiți sau nu? Acum nu suntem încă și nu spun doar eu asta, ci și partenerii noștri, nu am ajuns încă la acest nivel. 

-Este clar că la diferite dosare, atunci când vom prelua președinția, trebuie să discutăm dosare importante. În timpul președinției române, acestea trebuie deja rezolvate, președințiile noastre să meargă în sincron.

-20 de drepturi sociale au fost discutate în ultimii ani și au făcut subiectul unor rezoluții ale UE. Noi, cei de stânga cere un anumit plan, iar cei de dreapta cer alt plan. 

Victor Boștinaru:

-Având MCV și fără să intrăm Schengen, calitatea de membru va fi de facto ”second class”

– Juncker a spus un lucru simplu: UE trebuie să fie gata să garanteze accesul la zona euro statelor care doresc să facă acest lucru (ceea ce nu se întâmplă acum, tate precum Austria nu doresc extinderea zonei euro) și este esențial ca UE să creeze un sistem de asistență pentru statele care vor să adere – asistență tehnică și financiară.

-Zona euro nu trebuie să aibă un parlament și un buget separat, a mai transmis Juncker, ceea ce ar însemna oficializarea acestui fapt

-Trebuie să vedem practica altora, altfel ne vom plânge nesfârșit de starea de ”second class” pe care uneori ne-o impunem. 

-Uniunea egalilor este exact despre acest lucru

Maria Grapini: 

-Nu sunt de acord cu buget separat pentru  zona euro.

-Mi se pare anormal ca Bulgaria să conducă UE în timpul președinției fără să intre în spațiul Schengen.

– Ar fi absurd să nu recunoaștem că a fost ameliorat fenomenul corupției;

– Vrem să avem legi mai clare;

Victor Boștinaru:

– Este oficial și e cert: cele două delegații au hotărât că se vor întâlni în format complet, europarlamentari români și bulgari;

– Ne vom întâlni să discutăm lucrătorii detașați, viitorul Europei, cele două președinții și interesele legitime ale României și Bulgariei; 

Cristian Pîrvulescu:

– Revenim la valori: România și Bulgaria sunt pregătite să intre în Schengen, dar sunt țări care se opun pe motive de corupție;

– Atunci întreb: ofițerii de poliție de frontieră sunt pregătiți să refuze să fie corupți cu sume mai mari decât salariile lor?

Georgi Pirinski:

– Când venitul este foarte mic, atunci corupția este una dintre posibilități;

– Când vorbim de zona euro să nu le luăm pe baza care e mai național sau care este mai corect politic;


La eveniment vor participa ”Victor Boștinaru şi Maria Grapini (deputaţi în Parlamentul European, grupul S&D), Melania Gabriela Ciot (Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe) şi Cristian Pîrvulescu (Membru al Comitetului Economic şi Social European), alături de deputaţi în Parlamentul European, experți şi reprezentați ai autorităților naţionale din Bulgaria”, informează BIPE într-un comunicat de presă.

România și Bulgaria aniversează anul acesta un deceniu de la accederea lor în Uniunea Europeană, un proces de integrare marcat de numeroase evoluții și în cadrul căruia cele două țări se pregătesc pentru a prelua în perioada următoare, pentru prima dată, președinția rotativă la Consiliul UE (Bulgaria – de la 1 ianuarie la 30 iunie 2018 și România – de la 1 ianuarie 2019 la 30 iunie 2019).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

A IX-a ediție a Forumului EUROSFAT se desfășoară între 25-29 octombrie sub egida Conferinței privind Viitorul Europei

Published

on

© Europuls - Centrul de Expertiză Europeană

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, lansează a IX-a ediție a Forumului EUROSFAT, care se desfășoară sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Forumul va loc în perioada 25-29 octombrie 2021, atât în format fizic, cât și online.

5 zile, peste 55 de vorbitori și 9 sesiuni în care Europuls își propune să ofere cetățenilor români cadrul propice pentru a discuta următoarele direcții strategice ale Uniunii Europene. 

Sesiunea de deschidere reprezintă un dialog între Anca Dragu – Președinta Senatului, Parlamentul României, Ramona Chiriac – Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Iulia Matei – Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe, România, Doina Gherman – Deputat, Parlamentul Republicii Moldova și Raimar Wagner – Director de Programe, Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Europei.

Cele mai importante dezbateri din acest an:

  • Viitorul Europei la feminin (Parteneri: Fundația Friedrich Naumann) – 25 octombrie, 10.00-11.30 AM, Hotel InterContinental, reprezintă o dezbatere despre importanța leadershipului feminin în conturarea priorităților Uniunii Europene,
  • Conturarea viitorului digital al României (Parteneri: UiPath, eMAG, Glovo) – 25 octombrie, 13.00-14.30 PM,  va aborda strategia și reformele cheie necesare, dar și viziunea României pentru respectarea agendei digitale a UE, în conturarea viitorului său digital.
  • Cursa net-zero 2050: Cum va progresa România către neutralitate climatică? – 25 octombrie, 15.00-16.30, va aborda tema asigurării tranziției verzi,  prin mecanismul NextGenerationEU și Planul Național de Redresare și Reziliere (PNRR)
  • Viitorul muncii – Cum să eliminăm bariera competențelor digitale? (Parteneri: UiPath, Fundația Friedrich Naumann) – 26 octombrie, 10.30-12.00 AM, format online va aborda strategia și reformele cheie care vor conduce la un spațiu de muncă de calitate pentru tinerele generații, dar și viziunea României pentru implementarea Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), beneficiind de fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
  • Viitorul cooperării transatlantice: provocări și interese comune 27 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, va aborba identificare soluțiilor prin cooperarea transatlantică pentru provocările de zi cu zi
  • Prioritățile societății civile în contextul Conferinței privind Viitorul Europei (Parteneri: Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România) 28 octombrie, 10.30- AM -12.00 PM, reprezintă un dialog solid cu reprezentanții de seamă ai societății civile, pentru a contura o serie de priorități ce vor fi înaintate decidenților români și europeni.
  • Tranziția către sustenabilitate și rolul sectorului digital (Parteneri: eMAG, Glovo) 28 octombrie, 16.00- 17.30 PM, format online, oferă o perspectivă complexă a tranziției către sustenabilitate și importanța rolului sectorului digital,
  • Eforturile îndelungate ale României de a reforma sistemul de justiție  29 octombrie,10.30 AM -12.00 PM, format online, aduce în discuție necesitatea reformării a sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și relevanța respectării statului de drept
  • Colocviu –  Lansarea Revistei Europuls Policy Journal – 29 octombrie, 16.00-17.30 PM, format online, reprezintă lansarea primei ediții a Revistei Europuls Policy Journal alături de participanții primului program de fellowship demarat de Europuls

Vă puteți înregistra la Forumul Eurosfat 2021: https://www.eurosfat.ro/#register 

Partenerii Strategici ai EUROSFAT 2021: UiPath, Glovo, eMAG, Fundația Friedrich Naumann, Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România

Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul Parlamentului European, al Comisiei Europene și al Președinției Sloveniei la Consiliul Uniunii Europene.


EUROSFAT este cel mai mare forum anual de afaceri europene din România. Bazat pe valorile europene ale democrației, implicării civice și dialogului deschis, forumul reprezintă oportunitatea de a dezbate subiecte actuale la nivel european, național și regional. Fiecare dintre edițiile precedente a găzduit peste 600 de participanți, peste 50 de vorbitori, 30 de sponsori și parteneri. În fiecare an, conferința este organizată sub patronajul Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene și, de asemenea, în parteneriat cu diverse instituții internaționale, companii private și reprezentanți ai societății civile române și europene.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, inițiatorul și fondatorul forumului Eurosfat, este o organizație non-guvernamentală înființată în anul 2010 la Bruxelles de un grup de experți români în afaceri europene. Scopul Europuls este de a promova procesul de integrare europeană în România, dar și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu public european. Europuls urmărește să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri, ateliere de lucru și conferințe, în timp ce membrii Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai Guvernului și ai Parlamentului, reprezentanți ai societății civile și mediului de afaceri, experți și jurnaliști se întrunesc pentru a discuta temele relevante din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading

EVENIMENTE

Global Shapers Bucharest Hub organizează „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0

Published

on

© Shaping conversations: Industria 4.0, încotro? / Facebook

Global Shapers Bucharest Hub, în parteneriat cu InnovX BCR și România Tech Nation, organizează  marți, 28 septembrie, evenimentul „Shaping conversations: Industria 4.0, încotro?”, o dezbatere exploratorie despre provocările și oportunitățile revoluției industriale 4.0, analizând impactul din sectorul public-privat.

 În cadrul acestei discuții constructive, sunt invitați:

  • Ionuț Stanimir – Director de Marketing & Comunicare al Băncii Comerciale Române (BCR) și co-leader Romania Tech Nation
  • Luiza Drăghicean – fost Coordonator Regional de Comunitate la UiPath și Community Advisor – reprezentant al InnovX BCR.
  • Vlad Cazan – Co-fondator Kfactory.

Discuția va fi moderată de Robert Lupițu, redactor-șef CaleaEuropeană.ro și membru al Global Shapers Bucharest Hub.

Dezbaterea se va desfășura într-un format neconvențional și își propune să aducă în discuție și să răspundă următoarelor întrebări în contextul dimensiunilor celei de-a patra revoluții industriale:

  • Care sunt provocările și oportunitățile pentru lumea prezentului și a viitorului?
  •  Ce impact are asupra mediului de business?
  •  Ce impact are asupra mediului decizional guvernamental?
  • Ce impact are asupra societății, a indivizilor?
  • Cât de (ne)pregătiți suntem și ce măsuri sunt necesare, cât și așteptate în spațiu public-privat pentru a avea un impact societal pozitiv?

Evenimentul este cu prezență fizică, găzduit de Mindspace Business District.

Având în vedere situația sanitară, participanţii trebuie să prezinte certificatul Digital EU COVID-19.

𝗘𝘀𝘁𝗲 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗮̆ 𝗶̂𝗻𝘀𝗰𝗿𝗶𝗲𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗰𝗰𝗲𝘀𝗮̂𝗻𝗱 𝗹𝗶𝗻𝗸-𝘂𝗹 𝗘𝘃𝗲𝗻𝘁𝗯𝗿𝗶𝘁𝗲.

A patra revoluție industrială schimbă modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Reformează și formează guverne, educația, asistența medicală și comerțul; aproape fiecare aspect al vieții. În viitorul apropiat, are potențialul de a schimba lucrurile pe care le prețuim și modul în care le prețuim.

Mai mult, a patra revoluție industrială este un mod de a descrie estomparea granițelor dintre lumile fizice, digitale și biologice. Este o fuziune de progrese în inteligență artificială (AI), robotică, Internetul obiectelor (IoT), imprimarea 3D, ingineria genetică, calculul cuantic și alte tehnologii.

World Economic Forum (WEF) evaluează impactul celei de-a patra revoluții industriale în următorul raport.

Shaping Conversations este un proiect al Global Shapers Bucharest Hub. Comunitatea Global Shapers este o rețea de hub-uri dezvoltate și conduse de tineri care se remarcă prin potențialul lor excepțional, prin realizările lor și prin dorința lor de a contribui la dezvoltarea comunităților lor.

Comunitatea Global Shapers este una dintre mai multe comunități multilaterale din cadrul Forumului Economic Mondial.

Continue Reading

EVENIMENTE

Festivalul Internațional George Enescu continuă până pe 26 septembrie. 32 de orchestre din 14 țări participă în cea de-a 25-a ediție

Published

on

© Festival George Enescu - Facebook

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu a luat startul pe  28 august și continuă până pe 26 septembrie. În ciuda pandemiei care a adus restricții, atât pentru spectatori cât și pentru ziariști, muzica se aude din nou în sălile de concerte.

Festivalul Internațional George Enescu este finanțat cu precădere de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, din vânzarea de bilete și din sponsorizări. Mulțumim instituțiilor, sponsorilor, partenerilor media care au fost alături de noi în acest an, mai dificil ca niciodată, potrivit comunicatului oficial.

Ediția din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înființare, în 1958, și celebrând 140 de ani de la nașterea marelui compozitor.

25 DE LUCRURI MEMORABILE DESPRE CEA DE-A 25-A EDIȚIE A CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL INTERNAȚIONAL ORGANIZAT DE ROMÂNIA

Cu o tradiție de a aduce la București cele mai mari nume ale muzicii clasice mondiale și de a ține România ancorată în circuitele culturale internaționale, Festivalul Enescu 2021 promite o experiență de neuitat spectatorilor și artiștilor. Din tot ceea ce este special în acest an, notăm mai jos 25 de lucruri memorabile despre cea de-a 25 ediție a Festivalului Enescu, pentru restul, invităm publicul la concerte.

  1. Festivalul Enescu are loc în ciuda pandemiei, continuând performanța din 2020, când organizatorii au reușit să salveze Concursul Enescu, reinventându-l în format hibrid. Pandemia a complicat efortul de organizare și a cauzat și modificări de program. Festivalul solicită publicului care vine în săli să respecte regulile sanitare. Toți artiștii străini care vin la festival sunt vaccinați si au Certificat Verde COVID. De asemenea, se poate prezenta și un document care să ateste rezultatul negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, în termenul prevăzut de lege.
  2. Cea mai lungă durată din istoria Festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artiști români și străini vin la Festival. Evenimentele se desfășoară în București și mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești. În paralel cu cele patru serii principale de concerte, multe instituții muzicale bucureștene se alătură Festivalului cu evenimente incluse în seria Bucureștiul creativ: Muzeul Național George Enescu, Muzeul Național Cotroceni, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.
  3. Număr record de lucrări enesciene prezentate în festival cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea compozitorului: 37.
  4. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival pe 23 septembrie.
  5. Toate concertele din programul Festivalului Internațional George Enescu vor fi transmise gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge din pagina de program. În plus, un pop-up afișează ecranul pe pagina de pornire a site-ului, în fiecare zi.
  6. Violonistul francez Nicolas Dautricourt, cunoscut deja ca ambasador pasionat al muzicii lui Enescu, a pregătit un eveniment special dedicat aniversării marelui compozitor: The Enescu Project, pe 25 septembrie, la Ateneul Român.
  7. Festivalul Enescu aduce noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum Der Zwerg de Zemlinsky, Die tote Stadt de Korngold, Lulu de Berg.
  8. Mai multe lucrări vocal-simfonice prezentate în festival vor fi acompaniate de proiecții multimedia semnate de Carmen Lidia Vidu și Nona Ciobanu.
  9. Seria Enescu și contemporanii revine în programul festivalului și prezintă universul cameral al primei jumătăți de secol XX, prin 8 programe construite în jurul muzicii lui Enescu ce vor fi oferite publicului la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.
  10. În seria Muzica Secolului XXI, vor fi prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră de Jonathan Dove, O Simfonie, de Tim Benjamin, Der Nachbar des Chaos de Mihnea Brumariu, Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră de Fred Popovici și Obelisk de Adrian Iorgulescu.
  11. Forumul Internațional al Compozitorilor, condus de Dan Dediu, concept inedit ajuns acum la a treia ediție, aduce compozitorii față în față, îi provoacă la discuții și destăinuiri din universul lor creator și întregește astfel triada fenomenului muzical: creație – interpretare – receptare.
  12. José Cura – renumit tenor, compozitor și dirijor argentinian – a creat un Te Deum dedicat ediției aniversare a Festivalului Enescu, pe care îl va dirija pe 5 septembrie la Sala Palatului. Opera va fi prezentată cu proiecții multimedia, în regia lui Carmen Vidu, realizate pe baza expoziției originale “Enescu. Geniul și Festivalul. Chipuri de iubire”, realizate de echipa de comunicare a Festivalului Enescu, cu imagini ale fotografilor oficiali ai Festivalului – Andrei Gândac, Cătălina Filip, Alex Damian –, precum și cu imagini din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe și de la Muzeul George Enescu.
  13. Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare enesciană de tinerețe, va fi interpretată, de asemenea, pentru prima dată în festival de Saskia Georgini, muziciană care lansa în 2019 un disc cu lucrări de Enescu.
  14. 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Igor Stravinski sunt aniversați printr-un număr important de lucrări compuse de Igor Stravinsky prin care realizează un adevărat dialog Enescu-Stravinsky în 2021.
  15. Pe 1 septembrie Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin și dirijorul Vladimir Jurowski prezintă un concert exclusiv Stravinski.
  16. Lucrarea muzical-teatrală Potopul de Stravinski se cântă pentru prima dată în România. Vocea naratorului este nimeni altul decât Robert Powell, actor celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli – Iisus din Nazareth.
  17. Tot pe 1 septembrie, pentru a interpreta Nunta lui Stravinski – lucrare în premieră în România – în care vor fi utilizate patru piane pe scena Sălii Palatului, aduse de Bösendorfer de la Viena special pentru acest concert.
  18. Un program Enescu-Stravinski va fi prezentat la Sala Palatului pe 29 august, cu London Symphony Orchestra și Sir Simon Rattle la pupitru.
  19. Festivalul se bucură de o serie de prezențe în premieră în România: Sonya Yoncheva, Sir Simon Keenlyside, Andrés Orozco-Estrada, Gil Shaham, Lahav Shani, Daniel Harding, Baltic Sea Orchestra, Filarmonica din Atena si cea din Zagreb, Alisa Weilerstein, Santtu-Mattis Rouvali, Nemanja Radulovic, London Mozart Players, Felix Klieser, Ramon Vargas, Avishai Cohen, Gabriela Montero.
  20. Revin pe scena festivalului mai mulți soliști care au avut concerte sold out în edițiile precedente: Joshua Bell, Joyce DiDonato, Yuja Wang, Diana Damrau, Philippe Jaroussky, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Vengerov, Valery Gergiev, Daniele Gatti și mulți alții.
  21. La ediția de anul acesta participă nu mai puțin de 32 de orchestre din 14 țări. Din cauza pandemiei însă, nu au putut veni orchestre din cele două Americi și din Israel, care au fost invitate.
  22. Cele mai cunoscute ansambluri muzicale românești susțin concerte în seriile Festivalului, Muzica secolului XXI fiind dedicată aproape în totalitate orchestrelor din România.
  23. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam continuă tradiția de a încheia Festivalul pe 26 septembrie, de data aceasta alături de un dirijor ce se va afla pentru prima dată în România, Daniel Harding.
  24. Interpretarea informată istoric este un curent din ce în ce mai proeminent pe scena muzicii clasice mondiale care va fi prezent și în festival grație mai multor ansambluri de muzică veche renumite: L’Arpeggiata, Orchestra Controcorrente, LA CETRA BAROCKORCHESTER Basel, LES ARTS FLORISSANTS, MÜNCHENER BACH-ORCHESTER și MÜNCHENER BACH-CHOR.
  25. Trei actori mari urcă în premieră pe scena Festivalului Internațional George Enescu în 2021 – Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov – cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.19 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu19 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.20 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA22 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL2 days ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL2 days ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending