Germania a marcat luni, la sediul NATO din Bruxelles, 70 de ani de la aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică, evenimentul solemn fiind celebrat printr-o ceremonie oficială la care au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, și ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Ceremonia a început într-o atmosferă solemnă, acompaniată de fanfara militară a Bundeswehr-ului, care a interpretat marșul “Viribus Unitis” – “Cu forțe unite”, o expresie care reflectă în mod simbolic spiritul Alianței Nord-Atlantice.

Secretarul general Mark Rutte a subliniat importanța acestei devize pentru NATO în prezent. “Suntem 32 de națiuni unite în angajamentul nostru de a proteja toți cetățenii noștri”, a spus el.

În discursul său, Rutte a rememorat momentele istorice cheie ale implicării Germaniei în NATO: de la aderarea din 1955, într-o Europă încă marcată de distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, la rolul de lider pe care Germania și l-a asumat în cadrul Alianței în deceniile ce au urmat.

“Germania a fost în centrul apărării colective a NATO în timpul Războiului Rece. După reunificare, a promovat construcția de punți și integrarea noilor democrații din Europa Centrală și de Est în Alianță”, a declarat Mark Rutte.

La doar un deceniu după cel mai devastator conflict din istoria modernă, Germania de Vest devenea al 15-lea membru al NATO, în contextul consolidării frontului vestic împotriva amenințării sovietice. Aderarea a reprezentat un pas fundamental în integrarea europeană și o reafirmare a angajamentului german pentru pace și cooperare internațională.

În deceniile care au urmat, Germania s-a transformat într-un pilon esențial al securității euro-atlantice. De la participarea la misiuni NATO în Balcani și Afganistan, la angajamentele actuale în Europa de Est și în Marea Baltică, contribuțiile Berlinului au fost decisive.

“Astăzi, Germania are trupe desfășurate în partea estică a Alianței, avioane de luptă care patrulează cerul baltic și nave care protejează liniile de aprovizionare și infrastructura critică din Marea Baltică”, a subliniat secretarul general.

În actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Germania a devenit cel mai mare contributor european de ajutor militar pentru Kiev.

Secretarul general Rutte a evidențiat că sprijinul oferit de Berlin ajută Ucraina să reziste și să lupte pentru un viitor liber și suveran. “O Ucraină puternică este cea mai bună garanție pentru o pace justă și durabilă”, a insistat el.

Mai mult decât atât, Germania a realizat progrese semnificative în privința angajamentelor bugetare pentru apărare. Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania alocă 2% din PIB-ul său pentru apărare, în conformitate cu obiectivele stabilite de NATO.

“Parlamentul german a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere masivă a cheltuielilor de apărare. Aceasta este o demonstrație remarcabilă de leadership și responsabilitate într-o perioadă marcată de pericole tot mai mari”, a declarat Mark Rutte.

În discursul său emoționant, Mark Rutte a amintit cum, în perioada fondării NATO, ideea era de a “ține Germania la pământ” – o formulare celebră a primului secretar general al Alianței, Lord Ismay.

“A fost o vreme când NATO dorea “să îi țină pe germani la pământ”, după cum a spus, în mod celebru, primul secretar general al NATO. Acum nu mai este așa… Germanii s-au ridicat. Este exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare”, a adăugat el.

“Germania poate conta pe sprijinul a 31 de aliați și prieteni. Și noi putem conta pe Germania”, a încheiat Rutte.

După ceremoniile de la sediul NATO, Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier a efectuat o vizită oficială la Palatul Laeken, unde s-a întâlnit cu Regele Philippe al Belgiei. Această întrevedere simbolică a evidențiat nu doar legăturile strânse dintre Germania și Belgia, ci și importanța cooperării europene într-un context internațional complex.

Discuțiile au vizat atât cooperarea bilaterală, cât și provocările regionale și globale actuale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și consolidarea securității europene.

Uniunea Europeană salută comentariile președintelui american Donald Trump care recunosc că atacurile necontenite ale Rusiei asupra Ucrainei nu pot fi acceptate și a descris sprijinul acordat de Coreea de Nord Moscovei drept o dovadă a disperării Kremlinului.

”Președintele Zelenski a adoptat în mare măsură poziția UE și viceversa. Am adoptat în mare măsură poziția președintelui Zelenski privind pacea și negocierile referitoare la un acord de încetare a focului, în care poziția Ucrainei este absolut determinantă. De asemenea, am auzit, într-adevăr, comentariile președintelui Trump după aceste discuții și salutăm aceste comentarii care recunosc, de asemenea, că atacurile Rusiei asupra Ucrainei, care, apropo, au continuat în weekend, nu pot fi acceptate”, a declarat Paula Pinho, purtător de cuvânt-șef al Comisiei Europene, răspunzând unei întrebări legate de întâlnirea dintre liderul ucrainean și cel american, ce a avut loc cu ocazia participării acestora la ceremonia de adio dedicată Papei Francisc, trecut în neființă în a doua zi de Paști.

Anita Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru politică externă, a venit cu o completate și a declarat că ”intensificarea cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord … transmite un mesaj foarte clar: Rusia nu este interesată de pace, dimpotrivă. Obiectivul Rusiei rămâne suprimarea Ucrainei, iar Rusia caută cu disperare orice ajutor pe care îl poate obține pentru a continua această agresiune ilegală”, informează The Guardian. 

Hipper a calificat acest ajutor drept un semn al ”disperării” Rusiei, care arată ”cât de izolați sunt”.

Președintele american Donald Trump i-a solicitat duminică omologului rus Vladimir Putin ”să înceteze să mai tragă” și să încheie un acord cu privire la Ucraina, sugerând în același timp că liderul ucrainean Volodimir Zelenski a fi de acord să renunțe la Peninsula Crimeea, ocupată de Moscova în 2014.

“Vreau să înceteze să mai tragă. Stați jos și semnați acordul”, a declarat Trump pe pista aeroportului Morristown din Bedminster, statul New Jersey.

Sâmbătă, Trump a dezvăluit că atacurile necontenite ale lui Putin asupra Ucrainei îl fac să se gândească că ”poate nu vrea să oprească războiul, ci doar mă trage pe sfoară și că trebuie să fie tratat diferit”, făcând trimitere la sancțiuni suplimentare solicitate și de Zelenski.

Luni, Coreea de Nord a confirmat pentru prima dată că a trimis trupe să lupte alături de forțele ruse în războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, arătând încă o dată intențiile Moscovei cu privire la acest conflict pe care l-a pornit în februarie 2022, conform Politico Europe.

Într-o declarație transmisă prin intermediul agenției de presă de stat KCNA, Comisia militară centrală nord-coreeană a susținut că soldații săi au ajutat forțele ruse să ”elibereze complet” regiunea de frontieră Kursk, în urma unui ordin dat de dictatorul nord-coreean Kim Jong Un.

Anterior, Vladimir Putin le-a mulțumit lui Kim Jong-Un și trupelor nord-coreene pentru ”solidaritatea” și ”eroismul lor”.

Potrivit oficialilor serviciilor de informații americane, sud-coreene și ucrainene, Coreea de Nord a trimis aproximativ 10 000 până la 12 000 de soldați în Rusia toamna trecută. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că aproximativ 4 000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți, în timp ce oficialii americani au oferit o cifră mai mică, de aproximativ 1 200 de victime.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat luni un armistițiu de trei zile în conflictul din Ucraina, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la victoria aliată împotriva Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, transmit agențiile internaționale de presă și Agerpres.

Încetarea focului va intra în vigoare la miezul nopții de miercuri, 7 mai (joi 8 mai, ora 0.00) și va dura 72 de ore, până la miezul nopții de sâmbătă (10 mai, ora 24.00), precizează un comunicat al Kremlinului.

Președinția de la Moscova a avertizat că dacă partea ucraineană nu respectă armistițiul, forțele ruse vor răspunde „adecvat și eficient”. 

Președintele american Donald Trump i-a cerut duminică omologului său rus, Vladimir Putin, „să înceteze să mai tragă” și să încheie un acord privind Ucraina, în timp ce a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să renunțe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, lucru în contradicție totală cu ceea ce susține liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski a anunțat că țara sa este pregătită „să acționeze diplomatic, cât mai rapid posibil” și a solicitat, din nou, sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a-l convinge pe Vladimir Putin să oprească acest război. 

Sâmbătă, după ce a avut o întâlnire simbolică în interiorul Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican cu Zelenski, Trump a declarat că Putin l-ar putea păcăli după ultimele atacuri asupra Ucrainei, în timp ce Statele Unite încearcă să pună capăt războiului și să aducă Moscova și Kievul în fața unui armistițiu de încetare a focului și a unui acord de pace.