Connect with us

SUA

Foștii președinți americani Barack Obama și Bill Clinton vor participa la inaugurarea lui Joe Biden la Casa Albă, spre diferență de Donald Trump

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Foștii președinți americani Barack Obama și Bill Clinton vor participa la inaugurarea președintelui ales Joe Biden, potrivit surselor oficiale, alăturându-se fostului președinte George W. Bush, care intenționează, de asemenea, să se afle la Washington pentru transferul oficial de putere, care va avea loc pe 20 ianuarie, transmite CNN

Congresul Statelor Unite a validat joi rezultatele alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut, Joe Biden urmând să devină cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii la 20 ianuarie.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american a reprezentat ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral, în urma competiției cu Donald Trump.

Deciziile privind participarea la ceremonia de învestire a celor doi foști președinți au venit în același timp în care președintele Donald Trump a anunțat că nu va participa la ceremonia de pe 20 ianuarie. O sursă apropiată de Casa Albă a declarat că prima doamnă Melania Trump nu este, de asemenea, de așteptat să participe.

Deși nu este obligatoriu, cutuma presupune ca un președinte care își încheie mandatul să participe la inaugurarea succesorului său. Obama a participat la inaugurarea lui Trump în 2017, la fel ca Hillary Clinton, pe care Trump a învins-o în 2016.

Un asistent al fostului secretar de stat Hillary Clinton a declarat că aceasta va participa la ceremonia de inaugurare în funcție, la fel ca și fostele doamne Michelle Obama și Laura Bush.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

CHINA

Viitorul ambasador al SUA în China avertizează că „nu se poate avea încredere” în Beijing: Genocidul din Xinjiang și hărțuirea Taiwanului trebuie să înceteze

Published

on

© The White House/ Flickr

Diplomatul Nicholas Burns, desemnat de preşedintele Joe Biden ambasador al SUA în China, a declarat miercuri – la audierea sa în Comisia de afaceri externe din Senat, care trebuie să confirme numirea sa la post – că „nu se poate avea încredere” în Beijing în privinţa Taiwanului și a recomandat suplimentarea vânzărilor de arme insulei pentru ca aceasta să-şi poată consolida capacităţile de apărare, informează Agerpres.

Acesta a denunţat recentele incursiuni chineze în zona de identificare a apărării aeriene taiwaneze (ADIZ), calificându-le drept „reprobabile”.

„Este cert că nu putem avea încredere în chinezi în această problemă. Responsabilitatea noastră este de a face din Taiwan un adversar puternic, furnizându-i în continuare armament pentru a-şi consolida capacităţile de apărare”, a afirmat Burns.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe din Senat, el a rostit cuvinte dure la adresa regimului chinez, pe care l-a acuzat de „agresiune împotriva Indiei, de-a lungul frontierei himalayene, împotriva Vietnamului, Filipinelor şi altor state riverane mării Chinei de Sud, împotriva Japoniei în Marea Chinei de Est”.

„Beijingul a lansat o campanie de intimidare împotriva Australiei şi chiar recent împotriva Lituaniei, care a acceptat deschiderea pe teritoriul său a unui birou de reprezentare a autorităţilor taiwaneze. Genocidul Republicii Populare Chineze în Xinjiang, violenţele sale în Tibet, reprimarea autonomiei şi a libertăţilor în Hong Kong şi hărţuirea Taiwanului sunt nedrepte şi trebuie să înceteze”, a adăugat el.

Citiți și: Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere

În luna iunie, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Joe Biden a avut, luna trecută, o convorbire telefonică „deschisă și strategică” cu omologul chinez, Xi Jinping, prima între cei doi lideri din luna februarie. Cei doi au discutat despre domeniile „în care interesele converg, dar și despre aspectele în care interesele, valorile și perspectivele” celor două țări sunt divergente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă10 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.10 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu10 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.11 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA13 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL1 day ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending