Connect with us

U.E.

Fostul cancelar austriac, Sebastian Kurz: Chestiunile economice vor domina agenda negocierilor pentru formarea unei coaliții de guvernare

Published

on

© Sebastian Kurz/Facebook

Fostul cancelar conservator austriac Sebastian Kurz, al cărui partid OVP (Partidul Popular) se profilează în câştigătorul alegerilor de duminică, a declarat luni că pe agenda negocierilor de coaliţie ar trebui să se afle în primul rândul chestiunile economice internaţionale, relatează Agerpres.

Conform unei prognoze SORA pentru televiziunea ORF, preluată de Reuters, OVP (Partidul Poporului, dreapta) a obținut 37,2% din voturi, Partidul Social Democrat – 22%, Partidul Libertăţii (FPO, extremă draptă) – 16%, Verzii – 14,3%, iar Neos (liberal) 7,4%, informează Agerpres.

Alegerile anticipate au fost declanșate la propunerea lui Sebastian Kurz, după ce Heinz-Christian Strache, liderul extremei drepte, partenerul de guvernare al OVP, a demisionat din funcția de vicecancelar în urma unui scandal ce implica atribuirea unor contracte publice în schimbul sprijinului electoral pe care i l-ar fi acordat o pretinsă nepoată a unui oligarh rus, scandal intitulat ,,Ibizagate”.

Într-un interviu acordat agenției ORF luni, Kurz a spus că prioritățile sale includ încurajarea creșterii economice într-un context comercial tensionat: ,,Observăm evoluții economice foarte negative în Germania, nu am rezolvat Brexit-ul, avem tensiuni în relațiile comerciale cu Statele Unite”, a subliniat acesta, care a adăugat: „Provocarea pentru noi va fi să asigurăm o creștere economică bună și în viitor și să facem tot posibilul pentru a împiedica șomajul din Austria să crească din nou. Aceasta va fi o etapă provocatoare.”

Deși mai demult fostul cancelar şi-a promovat politicile conservatoare în ceea ce priveşte migraţia, în interviul acordat luni postului public de radio, Kurz nu a menţionat aceste politici ca una din problemele-cheie sau condiţiile pentru lansarea de negocieri de coaliţie.

Pentru a putea îndeplini aceste priorități, Sebastian Kurz trebuie mai întâi să revină în fruntea Guvernului federal sprijinit de o coaliție politică care să asigure majoritatea pentru guvernare. În acest sens,  cele mai probabile opțiuni pentru formarea unei coaliții ar fi o aliere cu Verzii și, eventual, cu formațiunea liberală Neos, sau cu foștii parteneri, FPO. 

Însă liderul FPO, Norbert Hofer, a spus că șansele unei alianțe reînnoite „foarte puțin probabile”, având în vedere scăderea cu 10% în sondaje a partidului său după alegerile de duminică.

De asemenea, o coaliție cu social-democrații este posibilă din punct de vedere matematic, dar puțin probabilă sub conducerea lor actuală.

În orice caz, Kurz și-a reiterat hotărârea de a vorbi cu toate celelalte partide din parlament pentru a reuși formarea unei o coaliții stabile.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii din România

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Continue Reading

U.E.

Imigranții ilegali din Grecia, sprijiniți cu 2000 de euro de persoană pentru reîntoarcea voluntară în țara de origine

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Programul pentru reîntoarcea voluntară a migranților în țara de origine,  susținut de Uniunea Europeană, a fost reactivat de Ministerul Migrației din Grecia după ce schema fusese suspendată din cauza pandemiei de coronavirus, informează EUobserver și portalul infomigrants.net, care citează ANSA.

În ciuda unui nivel scăzut de noi cazuri COVID-19 în ultimele săptămâni de la deschiderea granițelor Greciei pentru turiști, guvernul de la Atena a decis să avanseze cu redeschiderea aplicațiior din cadrul programului său pentru întoarcerea voluntară a migranților în țara de origine.

Potrivit ministrului grec al migrației, decizia vine pe fondul reluării deportărilor forțate pentru migranții care nu sunt eligibili pentru azil, iar primele zboruri de repatriere sunt așteptate „în săptămânile următoare”.

„În urma reluării deportărilor forțate, ne propunem să programăm primele zboruri ale celor care au optat pentru întoarcerea voluntară în săptămânile următoare”, a declarat reporterilor ministrul migrației, Notis Mitarakis. „Punem în aplicare o politică de imigrație strictă, dar corectă, iar obiectivul nostru este decongestionarea insulelor și a întregii țări în urma creșterii fluxurilor migratorii care a avut loc în ultimii ani”, a explicat Mitarakis.

Schema face parte din Programul de returnare și reintegrare voluntară asistată (AVRR), care este finanțat de Uniunea Europeană și a fost pus în aplicare în contextul decongestionării centrelor de recepție din insulele supraaglomerate din Grecia. Anunțată inițial, la începutul lunii martie, în timpul unei vizite a comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, inițiativa de returnare voluntară a fost suspendată din cauza măsurilor de urgență puse în aplicare pentru limitarea răspândirii COVID-19 și închiderea frontierelor.

Programul oferă fiecărui solicitant eligibil 2.000 de euro (2.250 USD) pentru a sprijini procesul de returnare. Pe baza finanțărilor existente, programul poate acoperi până la 5.000 de solicitanți.

AVRR este coordonat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Potrivit OIM, AVRR a ajutat aproximativ 1.600 de oameni să se întoarcă în Pakistan, Afganistan, Georgia, Iran și Irak din septembrie 2019.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, al optulea producător de bere la nivelul UE, într-un top condus de Germania în 2019

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, într-un top condus de Germania, arată datele publicate vineri, 7 august, de Eurostat

Anul trecut, peste 34 miliarde de litri de bere cu conținut de alcool au fost produse în UE, conform ultimelor statistici privind producția de bere publicate la începutul acestei săptămâni. Producția de bere a UE a fost echivalentă cu aproximativ 77 litri per cap de locuitor.

În plus, în 2019, UE a produs 1,4 miliarde de litri de bere, care conțineau mai puțin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conținut de alcool.

Germania, producător de top

Printre statele membre ale UE, Germania a fost producătorul de top în 2019, cu o producție de 8,0 miliarde de litri (sau 23% din producția totală a UE). Cu alte cuvinte, aproximativ una din patru beri care conțin alcool produs în UE provin din Germania.

Germania a fost urmată de Polonia și Spania (fiecare 3,9 miliarde litri produși, sau 11%), Olanda (2,5 miliarde litri sau 7%), Belgia (2,4 miliarde litri sau 7%; date din 2017), Franța (2,0 miliarde litri , sau 6%), Cehia (1,9 miliarde litri, sau 6%).

Față de 2018, Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a producției de bere care conține alcool (+ 7%), urmată de Spania (+ 6%) și Italia (+ 5%).

În schimb, producția de bere în Olanda a scăzut cu 9%, în Letonia cu 7% și în Slovacia cu 6%.

Olanda, exportator de top

Olanda a exportat 1,9 miliarde litri de bere care conține alcool în 2019. Aceasta a făcut-o cel mai mare exportator de bere din toate statele membre ale UE, înaintea Belgiei (1,7 miliarde litri) și Germaniei (1,6 miliarde litri), urmate de Cehia, Franța și Irlanda ( toate 0,5 mld).

Principalele destinații pentru exportul de bere în țări din afara UE au fost Statele Unite (911 milioane litri, 22%) și Regatul Unit (825 milioane litri, 20%). Au fost urmate de China (364 milioane litri, 9%), Rusia (258 milioane litri, 6%), Canada (193 milioane litri, 5%), Coreea de Sud (184 milioane litri, 4%), Africa de Sud (108 milioane) tone, 3%), Elveția (98 milioane litri, 2%), Australia (92 milioane litri, 2%) și Taiwan (86 milioane litri, 2%).

Berea britanică domină importurile din afara UE

Piața internă a berilor care conțin alcool și care nu sunt produse în UE este marginală. Cu toate acestea, atunci când au importat din țări din afara UE, statele membre au favorizat bere britanică (278 milioane litri, sau 47% din totalul importurilor de bere extra-UE în 2019) și berea mexicană (125 milioane litri, 21%), înaintea berii sârbe ( 61 milioane litri, 10%), berii belaruse (33 milioane litri, 6%), berii americane (19 milioane litri, 3%), berii ucraineene (15 milioane litri, 2%), berii chineze (13 milioane litri, 2%) ) și berii ruse (9 milioane litri, 2%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending