Connect with us

RUSIA

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder consideră că suspendarea proiectului Nord Stream 2 nu are nicio legătură cu otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar federal german Gerhard Schroeder,  actual preşedinte al consiliului director al Nord Stream 2, consideră nefundamentate apelurile de a suspenda proiectul de gazoduct ca răspuns la tentativa de asasinat a șefului opoziției ruse, Aleksei Nvalanîi, informează miercuri dpa, preluat de Agerpres.

„Una nu are nicio legătură cu alta”, a spus Schroeder în cel mai recent interviu al său înregistrat, adăugând că sunt în joc investiții de 10 miliarde de euro în această conductă. De asemenea, fostul cacelar german a afirmat că implicarea Moscovei în otrăvirea lui Navalnîi nu a fost demonstrată, iar actuala discuţie despre posibile sancţiuni împotriva Rusiei se bazează pe „speculaţii”, în absenţa unor „dovezi solide”.

Navalnîi, în vârstă de 44 ani, a fost adus la Berlin în comă pentru tratament pe 22 august, la două zile după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor intern în Rusia. Politicianul rus a fost externat din spitalul Charite săptămâna trecută şi s-a angajat să se întoarcă în Rusia, unde este militant proeminent anti-corupţie şi unul dintre oponenţii cei mai vocali ai preşedintelui Vladimir Putin. De altfel, Aleksei Navalnîi a fost vizitat la spital de cancelarul german Angela Merkel.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

Kremlinul a negat în mod repetat orice implicare în acest incident și a cerut să vadă dovezile în sprijinul acuzațiilor. 

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

În acest context, alte două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele acestora au fost dublate de fostul secretar general al NATO, Anders Rasmunssen, care a solicitat Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

În aceeași notă, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat că otrăvirea opozantului rus ar trebui să reprezintă ”o alarmă finală de trezire” pentru Germania, poziție diferită față de cea a Austriei, care, prin vocea președintelui Alexander Van der Bellen, a afirmat că nu vede o legătură între Nord Stream 2 și cazul Navalnîi.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Controlul armelor nucleare: Negocierile dintre SUA și Rusia privind prelungirea Tratatului New START au intrat în impas

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armelor nucleare au intrat în impas după ce negociatorul american de la vârf a afirmat că există „un acord de principiu” între Donald Trump și Vladimir Putin, o afirmație pe care Moscova a respins-o rapid ca fiind „iluzorie”, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Marshall Billingslea, trimisul special al SUA pentru controlul armelor, a declarat că a zburat luni la Helsinki pentru a se întâlni cu viceministrul rus de externe, Serghei Ryabkov, înțelegând că ar putea exista o evoluție semnificativă în discuțiile cu privire la extinderea Tratatului New START, care limitează numărul de focoase strategice desfășurate de ambele părți și care expiră în februarie 2021.

„Credem că există un acord de principiu la cele mai înalte niveluri ale celor două guverne. De aceea mi-am întrerupt călătoria în Asia și am făcut o escală la Helsinki când rușii au sunat și au vrut să se așeze la masa discuțiilor”, a declarat Billingslea pentru un think-tank de la Washington, sugerând că ar fi existat un acord verbal informal între Donald Trump și Vladimir Putin.

El a adăugat că SUA condiționează extinderea Tratatului New START de o înghețare verificată a arsenalelor nucleare ale ambelor țări, inclusiv a focoaselor nestrategice (cu rază scurtă de acțiune sau „tactice”), însă această condiție a fost respinsă rapid de Moscova . „Rusia şi Statele Unite nu s-au pus de acord în privinţa îngheţării arsenalelor lor nucleare”, a scris pe Twitter misiunea permanentă a Rusiei la Viena.

Mai mult, Ministerul de Externe rus, citat de agenția RIA Novosti, a calificat afirmația lui Billingslea drept „iluzorie”. Ryabkov a spus că înghețarea este „inacceptabilă”, adăugând că Moscova nu va aproba prelungireaTratatului înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie.

„Dacă americanii trebuie să raporteze superiorilor despre vreun acord cu Federația Rusă înainte de alegerile lor, atunci nu vor primi acest lucru”, a precizat oficialul rus. 

Până recent, SUA au condiţionat semnarea unui nou acord cu Rusia în domeniul controlului armelor nucleare de participarea Chinei, pe care Washingtonul o acuză că dezvoltă în secret un arsenal nuclear de proporţii. După runda de consultări de la Viena, din iunie 2020, Statele Unite au declarat că sunt de acord să prelungească tratatul New START cu Rusia, dacă Moscova acceptă să supună unui control transparent armele care nu sunt acoperite în prezent de tratat.

New START – intrat în vigoare în 2010 şi care limitează numărul focoaselor nucleare operaţionale (instalate pe rachete, pe submarine şi bombardiere) la 1.550 pentru SUA şi Rusia – este ultimul pact major de dezarmare nucleară rămas în vigoare între cele două puteri.

Pe de altă parte, tensiunile în escaladare privind o nouă cursă a înarmărilor au prins contur după ce SUA și Rusia s-au retras din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, încheiat în 1987 și care interzicea producerea armelor nucleare cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.000 de km. SUA și NATO au acuzat Federația Rusă că noua sa rachetă SSC-8 este mobilă, ușor de transport, dificil de detectat și capabilă să lovească orice oraș european, în timp ce Moscova a spus că raza sa de acțiune este de 480 km, sub limita minimă de 500.

Un raport realizat anul acesta de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) arată că Tratatul New START privind reducerea armelor strategice a permis reducerea numărului total de focoase nucleare. Din 13.400 de astfel de arme la nivel mondial, SUA și Rusia dețin 90% (aproximativ 12.000), urmate fiind de China (320), Franța (290), Marea Britanie (215), Pakistan (160), India (150) și Israel (90).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Armenia și Azerbaidjan, acord de încetare a focului în regiunea Nagorno-Karabah după negocieri maraton la Moscova

Published

on

© mid.ru

Armenia și Azerbaidjan au ajuns la un acord de încetare a focului începând cu amiaza zilei de 10 octombrie și intenționează să înceapă discuții „de fond” asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după aproape două săptămâni de lupte acerbe pe teritoriul disputat, transmite AFP, preluat de Agerpres

Compromisul a avut loc la primele ore ale zilei de sâmbătă dimineață, după aproximativ 10 ore de discuții la Moscova între miniștrii de externe ai celor două țări.

Ostilitățile vor fi oprite de la prânz (08:00 GMT) sâmbătă, pentru a permite schimbul de prizonieri și recuperarea cadavrelor. În acest sens, șeful diplomației ruse a declarat că misiunea Crucii Roșii va acționa ca intermediar în operațiunea umanitară.

De asemenea, Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la o înţelegere să demareze „negocieri substanţiale” pentru o rezolvare paşnică a conflictului cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), „parametrii specifici” ai punerii în aplicare a acordului de încetare a focului urmând să fie conveniţi ulterior, a mai anunțat Lavrov.

Coprezidat de Rusia, Statele Unite şi Franţa, Grupul de la Minsk este de la mijlocul anilor 1990 principalul mediator internaţional în acest conflict.

De la 27 septembrie, separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere se înfruntă în această regiune muntoasă.

Bilanţul oficial a urcat vineri la peste 400 de morţi, dintre care 22 de civili armeni şi 31 azeri, însă numărul victimelor ar putea fi mult mai ridicat, fiecare tabără afirmând că a eliminat mii de soldaţi inamici.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar de de facto țara nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. Etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populației resping autoritatea azeră și se autoguvernează, cu sprijinul Armeniei.

Conflictul reizbucnit în urmă cu două săptămâni a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.

 

Continue Reading

RUSIA

Ministrul de externe rus Sergei Lavrov reclamă deteriorarea rapidă a relațiilor dintre Rusia și UE pe fondul cazului Navalnîi

Published

on

© MFA Russia/ Flickr

Relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană se deteriorează rapid, a declarat vineri ministrul de externe Sergei Lavrov, răspunzând la o întrebare cu privire la posibilele sancțiuni ale UE împotriva Moscovei pe fondul otrăvirii criticului de la Kremlin Aleksei Navalnîi, relatează Reuters, preluat de Agerpres. 

Într-o conferință de presă cu omologul său danez, de la Moscova, Lavrov a declarat că UE acționează ca judecător și juriu în cazul Navalnîi și că nu a împărtășit cu Moscova informații vitale care ar permite Rusiei să investigheze presupusa tentativă de asasinat petrecută pe teritoriul său, în contextul în care Consiliul European a solicitat joia trecută autorităților din Federația Rusă să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internațională imparțială și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.

Ulterior, Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat la 7 octombrie „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania ar urma să transmită partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează „cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene. Mai mult, șeful diplomației ruse a declarat în conferința de presă amintită că Germania a încălcat obligațiile sale internaționale prin eșecul de a împărtăși aceste informații.

Liderii europeni au decis că Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la 15-16 octombrie 2020, între timp, Germania, prin vocea ministrului de externe Heiko Maas sublinia că în cazul Navalnîi este necesară o reacție internațională, iar chestiunea nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, făcând referire la presiunile internaționale de a aplica sancțiuni împotriva proiectului de gazoduct Nord-Stream 2.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.6 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA11 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending