Connect with us

U.E.

Fostul consilier pentru afaceri europene al lui Francois Hollande, numit ambasador al Franței la UE, într-un moment în care Emmanuel Macron dorește reformarea Europei

Published

on

Philippe Leglise-Costa, un funcționar care are o largă expertiză în afaceri europene, va prelua funcția de ambasador al Franței la UE în următoarele săptămâni, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului francez joi, informează Politico Europe.

Foto: Twitter/Philip Cordery

Leglise-Costa va prelua portofoliul deținut actualmente de Pierre Sellal, într-un moment de cotitură pentru negocierile privind Brexitul, dar și în contextul în care președintele Emmanuel Macron dorește să implementeze un proiect ambițios de reformare a Europei.

Pierre Sellal, un diplomat de carieră, a reprezentant opțiunea mai multor președinți francezi, fiind considerat un “oracol” în afaceri europene.

În cadrul ședinței de guvern de joi, Macron l-a felicitat pe ambasadorul care urmează să părăsească postul pentru “expertiza sa tehnică, cunoștințele sale, abilitatea de a gestiona nevoile diplomatice europene pentru a apăra interesele Franței”, și a încurajat membrii guvernului să continue consultarea sa în probleme europene, anunță purtătorul de cuvânt al Executivului francez, Christophe Castaner.

Leglise-Costa, absolvent al Universității Politehnica, are o experință îndelungată în domeniul afacerilor europene. Fiind în prezent șeful Secretariatului General pentru Afaceri Europene al Franței, acesta a deținut în trecut funcția de consilier pentru afaceri europene pentru fostul președinte, Francois Hollande în perioda în care Emmanuel Macron era șeful adjunct de cabinet.

Leglise-Costa vine într-un cotext în care Franța plănuiește o reformare majoră a instituțiilor europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

Published

on

© European Union, 2022

S-ar putea să mai dureze încă două săptămâni până când Uniunea Europeană va reuși să ajungă la un acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ce implică un embargo asupra petrolului rusesc, a estimat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Vorbind după o reuniune a miniștrilor de externe din UE, Borrell a declarat că Ungaria are nevoie de timp pentru a-și adapta sistemele energetice și de bani pentru a plăti pentru noi infrastructuri și alternative mai scumpe la petrolul rusesc.

Întrebat de Politico Europe dacă ar putea dura câteva zile sau săptămâni pentru ca UE să fie de acord cu sancționarea petrolului rusesc, Borrell și-a exprimat speranța că ”nu va dura mai mult, dar nu pot să vă spun dacă va dura o săptămână sau două”.

Borrell a declarat că a existat dorință din partea miniștrilor de discuta despre pachetul de sancțiuni în cadrul reuniunii care a avut loc luni, dar problemele au fost prea tehnice pentru a fi rezolvate la nivel politic, astfel că pachetul va fi reîntors la diplomați pentru o discuție mai detaliată.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

În orice caz, ”consecințele negative ale războiului sunt în mod evident majore în UE, având în vedere că ne învecinăm cu teatrul de operațiuni și avem legături economice strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia”.

Într-un material de opinie, Josep Borrell atrage atenția că ”se observă o creștere mai pronunțată a inflației în țările emergente și aflate în curs de dezvoltare. Inflația îi afectează pe cei mai săraci și contribuie la creșterea inegalităților în lume”.

”Trebuie să facem și mai mult. În primul rând, prin creșterea presiunii pentru a-l determina pe Vladimir Putin să oprească acest război și să retragă trupele rusești de pe teritoriul ucrainean și prin a permite Ucrainei să continue să producă și să exporte produse agricole. În al doilea rând, trebuie să conducem cu ambiție în cadrul instituțiilor internaționale, al Națiunilor Unite, al Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Programului Alimentar Mondial, al G7 și G20. Va fi necesar să extindem eforturile deja întreprinse pentru reducerea datoriei țărilor sărace supraîndatorate, în special prin determinarea Chinei să își asume toate responsabilitățile în acest domeniu. Și, încă o dată, avem nevoie de un răspuns de politică macroeconomică strâns coordonat din partea celor mai mari economii ale lumii pentru a limita riscurile de recesiune și de criză financiară globală. De asemenea, ar trebui să evităm soluțiile false, menținând comerțul deschis, deoarece barierele comerciale nu ar face decât să înrăutățească accesibilitatea și să aibă un impact asimetric asupra celor săraci. Ar trebui să ajutăm la stimularea producției locale în țările emergente și în curs de dezvoltare. În timpul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul G7, am discutat pe larg această problemă și am salutat inițiativa secretarului general al ONU de a convoca un <<Grup de răspuns la criza globală privind alimentația, energia și finanțele>> (GCRG). Până în prezent, răspunsul global este unul nearticulat, iar provocarea nu constă doar în a face mai mult, ci și în a coordona mai bine eforturile”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Efectele războiului se resimt și pe piețe economice europene. Potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro).

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

Published

on

© Permanent Representation of Belgium to NATO

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Continue Reading

U.E.

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului, a anticipat luni premierul ungar, Viktor Orban, într-un discurs rostit în Parlament după realegerea sa în funcție și depunerea jurământului pentru un nou mandat, anunță MTI, potrivit Agerpres.

Acesta a explicat că războiul din Ucraina și politica de sancțiuni a Europei au dus la o criză energetică, în vreme ce creșterea prețurilor la energie, combinată cu creșterea ratelor dobânzii în SUA pentru combaterea inflației vor duce la o perioadă de recesiune și stagnare în Europa.

Conform prim-ministrului, este probabil să apară din nou epidemii, accelerând adâncirea crizei economice și intensificând valurile de migrație către țări bogate.

Viktor Orban a apreciat că războiul din Ucraina va fi unul prelungit și global. Viktor Orban a subliniat din nou în discursul de luni importanţa de a menţine Ungaria în afara acestui război şi de a asigura pacea şi securitatea Ungariei, care ”vor reprezenta principala misiune pentru următorul deceniu”.

”Noi suntem pentru pace” şi ”dorim un armistiţiu imediat şi convorbiri de pace”, a conchis premierul ungar.

El a amintit şi de disputele Budapestei cu UE, afirmând că ”Bruxellesul abuzează de puterile sale în fiecare zi şi încearcă să ne impună cu forţa lucruri rele şi străine”, iar gesturile conciliante ale Ungariei în privinţa migraţiei, a chestiunilor legate de gen şi mai nou a embargoului privind petrolul rusesc au fost respinse.

”Dar nu vom renunţa la apărarea frontierelor noastre. Nu vom permite intrarea migranţilor, ne vom proteja familiile şi nu-i vom lăsa pe militanţii de gen în şcoli”, a declarat Orban, asigurând, pe de altă parte, că este totuşi în interesul Ungariei să rămână membră a UE ”în următorul deceniu”.

Liderul suveranist Viktor Orban, în vârstă de 58 de ani, a câștigat la începutul lunii aprilie a patra victorie la rând, mult mai uşor decât era prevăzut, după alegerile legislative umbrite de războiul din Ucraina.

Partidul său, Fidesz, a câştigat 53,1% din voturi după numărarea a 98% din buletine, faţă de 35,04% pentru opoziţie, a precizat Biroul electoral naţional. Cu acesta avans, premierul este asigurat că va păstra o majoritate de două treimi în parlament.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL11 mins ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

ROMÂNIA37 mins ago

Asociația H.appyCities lansează DES Hub, o platformă colaborativă de urmărire a digitalizării României

U.E.1 hour ago

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru implementarea sistemului național RO e-Factura și factura electronică în România

MAREA BRITANIE2 hours ago

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

U.E.2 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO3 hours ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

U.E.2 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending