Connect with us

MCV

Fostul eurodeputat PSD Răzvan Popa condamnă sabotarea intereselor României: Bulgarii au fost uniți și au cerut pe o singură voce ridicarea MCV. În România, mai multe voci au cerut contrariul

Published

on

© European Parliament

Sabotarea intereselor României, lansarea de teme false, exportarea unor scandaluri și îngrijorări nefondate la adresa guvernării, și blocajul permanent în care președintele României a înțeles să acționeze, au contribuit la crearea unei imagini nemeritate asupra României, afirmă fostul eurodeputat PSD Răzvan Popa, într-o postare pe Facebook, în urma publicării de către Comisia Europeană a raportului MCV, cel mai dur din ultimii zece ani.

”În timp ce bulgarii au fost uniți și au cerut pe o singură voce cu toții ridicarea MCV, Iohannis, PNL și USR și alți români cu influențe la Bruxelles au cerut cu insistență menținerea acestui mecanism asupra României continuarea dublului standard aplicat țării nostre în cadrul Uniunii Europene. Nu trebuie să fim deloc surprinși că MCV laudă Bulgaria și critică România. Bulgaria are probleme uriașe în combaterea corupției. Zilnic se închid 188 de dosare de corupție. Doar în 2017 au fost închise definitiv 70.000 de dosare. Este practic o amnistiere neoficială care are loc în Bulgaria. Dar bulgarii au fost uniți ca națiune și au cerut pe o singură voce ridicarea MCV în cazul țării lor. În România am avut multe voci din opoziție, la Bruxelles, care au cerut contrariul: menținerea MCV”, a scris Răzvan Popa.

Postarea sa integrală este disponibilă aici.

Comisia Europeană a publicat marți, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raportul privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat miercuri publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria”.

“Apreciez apariția acestui raport. Este primul raport care analizează situația statului de drept, libertatea presei și așa mai departe în toate statele membre ale Uniunii Europene. România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria. Este foarte bine că avem acest raport”, a spus Iohannis, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, după ce la debutul acesteia a afirmat că ministrul justiției va prezenta miercuri seară proiecte de reparare a legilor justiției.

De altfel, șeful statului a avut miercuri o întrevedere cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu.

Referindu-se la raport, președintele a subliniat că “este foarte că în acest raport lucrurile sunt spuse așa cum le vedem și noi”.

“De exemplu, legile justiției, statul de drept, se spune clar: în perioada 2017-2019 evoluția a fost foarte problematică. În 2020, Guvernul în funcțiune încearcă să revalideze și să repornească procesul pentru a echilibra ce s-a greșit. În aceeași măsură, se reiau unele chestiuni care au apărut și în rapoartele MCV și toate aceste lucruri se vor reflecta în proiectele care vor fi prezentate în această seară de ministrul justiției. Sunt proiecte de reparare a legilor justiției care vor intra într-o dezbatere amplă, o dezbatere publică, altfel decât a făcut PSD, care le-a aranjat într-o cămăruță de la partid sau de la Parlament, a ieșit cu ele, le-a împins cu forța și era cât pe-aci să ne strice toată democrația”, a detaliat el.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept”, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE. În aceeași zi, președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni cu prim-ministrul Ludovic Orban și cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, după ce șeful statului a anunțat săptămâna trecută că va insista pentru repararea legilor justiției.

La șase ani distanță de la publicarea primului și singurului raport pe corupție din toate țările UE, executivul european a prezentat miercuri primul raport privind statul de drept care analizează situațiile din fiecare stat membru și care constată existența unor standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre, dar apreciază că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință. Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.

Cu privire la subminarea independenţei sistemului judiciar, raportul Comisiei cuprinde critici la adresa Poloniei şi Ungariei, dar şi a Bulgariei, României, Croaţiei şi Slovaciei. Raportul detaliat privind România este disponibil aici.

România, în raportul privind statul de drept: Provocările din 2017-2019 au afectat sustenabilitatea reformelor anticorupție. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese/ Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Context 

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre inițiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 și face parte din mecanismul european cuprinzător privind statul de drept anunțat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 până în prezent și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, așa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Obiectivul este de a se concentra pe o mai bună înțelegere și conștientizare a problemelor și a evoluțiilor semnificative, precum și de a identifica amenințările la adresa statului de drept și de a ajuta statele membre să găsească soluții cu sprijinul Comisiei și al celorlalte state membre, precum și al părților interesate, inclusiv al Comisiei de la Veneția.

Obiectivul mecanismului este unul preventiv. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept/ și nu înlocuiește mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul este, de asemenea, diferit de procedura propusă de condiționalitate bugetară, care urmărește să protejeze bugetul UE în situațiile în care interesul financiar al Uniunii ar putea fi în pericol din cauza unor deficiențe generalizate ale statului de drept într-un stat membru.

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu5 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE5 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE5 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO5 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.1 day ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA2 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending