Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a interpelat Comisia Europeană pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune aceasta pentru a proteja culturile în contextul reducerii semnificative a pesticidelor.

Demersul său vine în contextul în care reprezentanții Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România au analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind pierderile majore de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană.

În prezent, mai sunt disponibile 30 %-40 % din produsele de uz fitosanitar. Specialiștii evidențiază problemele majore legate de reducerea acestor tipuri de soluții, dând ca exemplu culturile de cereale păioase, care ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare.

Pentru a ajunge la maturitate, cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni.

Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă, toate celelalte măsuri agrotehnice de control având rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv.

În răspunsul pe care i l-a oferit eurodeputatului Daniel Buda, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat că UE ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii.

”Sunt planificate, în cadrul programului <<O formare mai bună pentru o hrană mai sigură>> al Comisiei, activități specifice de formare care urmăresc îmbunătățirea cunoștințelor necesare în statele membre pentru a evalua cererile referitoare la microorganisme. În urma proiectelor Orizont 2020, Orizont Europa va continua să finanțeze proiectele de cercetare și inovare, pentru a permite o protecție a plantelor mai sustenabilă. În fine, Comisia a anunțat o măsură de politică privind plantele obținute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi care ar putea contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil”, i-a transmis oficialul european eurodeputatului român.

Kyriakides a amintit de ”raportul privind evaluarea REFIT a legislației în domeniul pesticidelor” care a relevat că ”numărul substanțelor active aprobate în UE în anul 2018 a fost mai ridicat decât cel din 2011 și că numărul de produse de protecția a plantelor autorizate a crescut la rândul său în majoritatea statelor membre. Totodată, sunt în curs de prelucrare 61 de cereri de aprobare a unor noi substanțe active, majoritatea dintre acestea referindu-se la microorganisme și la alte substanțe estimate a prezenta un risc scăzut”.

”Astfel cum se menționează în Strategia <<De la fermă la consumator>>, Comisia ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii. Activitatea de pregătire aflată în curs referitoare la revizuirea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor va cuprinde evaluarea mai multor opțiuni, concentrându-se îndeosebi pe promovarea utilizării combaterii integrate a dăunătorilor, cu accent pe alternativele care nu implică substanțe chimice. Pentru primul trimestru al anului 2022 se are în vedere o propunere legislativă de revizuire a directivei sus-menționate. Cerințele în materie de date și metodologiile de evaluare a microorganismelor sunt revizuite pentru a se accelera procesul de introducere pe piață a acestora”, i-a detaliat comisarul european pentru sănătate europarlamentarului Daniel Buda.

Eforturile lui Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii sunt emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an, potrivit raportului de activitate al acestuia.

„Am încheiat un nou an de mandat în Parlamentul European. Un an cu totul neobișnuit, de criză, în care ne-am unit pentru a depăși pandemia. Un an al solidarității, în care tinerii și-au ajutat vârstnicii, vecinii s-au redescoperit între ei, organizațiile civice și antreprenorii au stat cot la cot cu instituțiile publice pentru a ajuta. Vin astăzi în fața voastră cu raportul meu de activitate pentru toată această perioadă în Parlamentul European, cu câteva gânduri despre ce am realizat până la jumătatea mandatului meu pentru români și România, dar și cu țintele propuse în continuare”, declară Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Dragoș Pîslaru, împreună cu echipa sa și colegii din cadrul grupului Renew Europe, s-a mobilizat și am pornit demersuri fără precedent la nivel european pentru ca România și UE să își revină cât mai repede, s-a mobilizat pentru oamenii încercați din întreaga uniune. Eurodeputatul a pus accentul pe sănătate, pe mobilitate și ajutor financiar fără precedent, menit să contribuie la o redresare eficace și la creșterea rezilienței în fața altor provocări similare.

„De la Bruxelles ne-am organizat să oferim instrumentele cu care România să își revină cât mai repede cu putință, pentru a răspunde nevoilor oamenilor. Măsurile pe care le-am luat în acest an își arată deja efectele directe și imediate asupra modului în care am luptat cu pandemia: accesul la vaccinuri, distribuite încă din prima lună a lui 2021, măsurile luate pentru ca cetățenii europeni să poată circula liber între statele UE, fie că sunt călători sau lucrători, pachetul uriaș de 672,5 miliarde de euro pentru redresare – Mecanismul de Redresare și Reziliență MRR în construcția căruia m-am implicat direct, ajutorul pentru companii pentru ca oamenii să nu își piardă lucrurile de muncă (SURE) și firmele să supraviețuiască (REACT)… lista este lungă. Am reprezentat cu brio cetățenii români și europeni și sper să avem înțelepciunea să ne folosim de tot ce am construit în acest an”, adaugă Dragoș Pîslaru. 

În calitate de co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și de membru al grupului PE de monitorizare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Dragoș Pîslaru se angajează să urmărească îndeaproape „modul în care acești bani europeni sunt cheltuiți pentru a avea impact real în societatea noastră”.

De asemenea, având în vedere că noua generație, copiii, au fost printre cei mai loviți de pandemie, eurodeputatul insistă „acum mai mult ca oricând să ne concentrăm pe viitorul lor”. „Aceasta este misiunea pe care mi-am asumat-o în ultimele luni ale acestei sesiuni parlamentare, implicându-mă în elaborarea Garanției pentru Copii, practic un plan de investiții în generația următoare”, subliniază Dragoș Pîslaru.

„Tot ce am făcut anul acesta în grupul Renew Europe, din care împreună cu colegii din USR PLUS fac parte, a ajutat și ajută direct România. Sunt recunoscător echipei mele grozave și colegilor pentru toate aceste realizări, cu efecte atât imediate cât și pe termen mediu și lung. A fost un privilegiu și simt o mare împlinire. Am ajuns la jumătatea mandatului și la nivel european voi continua să răspund încrederii cu care m-ați investit la alegeri. Sper să vă simțiți bine reprezentați și să aveți sentimentul că am meritat votul vostru”, mai transmite eurodeputatul român.