Fostul eurodeputatul social-democrat Emilian Pavel prezintă trei oportunități de care poate profita România în contexul propunerii lansate de Comisia Europeană privind un plan de redresare pentru generația viitoare, care se bazează pe un instrument de 750 miliarde de euro pentru consolidarea economiei și rezilienței statelor membre post-pandemie.
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.
„Este o propunere curajoasă, de stânga, una care nu se încadrează în șablonul austerității promovate de guvernele de dreapta”, precizează fostul eurodeputat S&D.
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.
Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.
Taxarea digitală a giganților IT
Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.
La nivel european, România a fost printre primele state membre care au discutat despre marile corporații (multinaționale) care nu plătesc taxe acolo unde realizează profitul și care au subliniat, astfel, oportunitatea ca taxarea acestora în viitor să aducă noi resurse proprii la bugetul UE. Eurodeputații care, însă, au susținut această idee, spune Emilian Pavel, au fost catalogați drept. eurosceptici. Totuși, prin propunerea Comisiei Europene, s-a revenit la ideea susținută de România.
În acest context, fostul eurodeputat speră că și Consiliul UE va găsi un compromis, având în vedere că Franța și Italia au adoptat deja legislații naționale pentru taxarea digitală a giganților IT. Acesta subliniază că va fi greu să convingem statele membre să transforme aceste taxe care sunt parte din venitul lor, în venit propriu al UE și minus în bugetul național.
Finanțarea investițiilor private
O altă măsură cu potențial enorm pentru România, punctează Emilian Pavel, este suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune. În acest sens, politicianul spune că programul IMM Invest ar putea fi finanțat prin acest program, însă pentru a oferi granturi, nu credite.
Investiții în cercetare pentru sănătate, mediu și digitalizare
România poate beneficia de suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.
„Aici se aprind câteva lumini. Cantacuzino ar fi doar una. Pentru laserul de la Măgurele ar fi luminița salvatoare după ce au fost lăsați fără parteneri într-un nou proiect de finanțare de partenerii din Cehia și Ungaria. Aici am dat doar două exemple. Pe partea digitală, fără nicio grijă, cred că avem cel mai mare potențial, însă”, mai precizează fostul eurodeputat social-democrat.