Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan le cere socialiștior europeni să excludă PSD din Grupul S&D din Parlamentul European

Published

on

Europarlamentarul S&D Cătălin Ivan a trimis, luni, socialiştilor europeni o solicitare privind excluderea PSD din S&D, precum şi demisia sa din grup începând cu data de 1 octombrie, în cazul în care nu se va lua o decizie legată de protestele care au avut loc în 10 august la Bucureşti.

“Acest text a ajuns astăzi pe mail-ul fiecărui coleg din Grupul S&D din Parlamentul European. Ataşate sunt două documente, cererea de excludere a PSD din grupul politic şi demisia mea din grup începând cu data de 1 octombrie dacă nu se ia nicio decizie. A trecut o lună de la protest şi nu a existat nicio reacţie până acum, ceea ce este inacceptabil. Consider că tăcerea reprezintă o formă de susţinere a regimului lui Liviu Dragnea şi atunci locul meu nu mai este în acest grup politic”, a precizat Cătălin Ivan într-o postare pe Facebook.

El a ataşat textului trimiteri către petiţiile care cer excluderea PSD din familia socialiştilor europeni, petiţii semnate de mai bine de 100.000 de români, şi către ştiri în limba engleză care prezintă pe larg violenţele din Piaţa Victoriei din seara de 10 august.

“Dragă camarade, îţi scriu într-un moment dificil pentru social-democraţia europeană, vital pentru România şi pentru Uniunea Europeană. Rândurile acestea şi scrisoarea ataşată, adresată conducerii Grupului S&D, sunt scrise în numele luptei pentru democraţie în România, al luptei împotriva corupţiei şi, mai ales, al rămânerii acestei ţări pe drumul european. (…) În data de 10 august a avut loc un protest al românilor care muncesc şi locuiesc în ţări membre ale Uniunii Europene. Acest protest paşnic a fost transformat într-o luptă de stradă extrem de violentă între jandarmi şi grupuri organizate infiltrate în rândul protestatarilor după un scenariu pregătit din timp de oameni fideli lui Liviu Dragnea din Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie menţionat că preşedintele PSD, primul ministru, ministrul de interne şi şeful jandarmeriei sunt toţi din Teleorman, ultimii trei având singura calitate obedientă faţă de Liviu Dragnea. Acestui scenariu au căzut victime mii de femei, bătrâni şi copii nevinovaţi, urmările expunerii la gazul folosit de forţele de ordine sunt greu de anticipat, tot mai mulţi ajungând la spital cu probleme respiratorii sau de piele. Armele şi tehnicile folosite de jandarmerie au fost la limita legii, dacă nu ilegale, o anchetă aflându-se în acest moment în desfăşurare”, se arată în textul trimis de Cătălin Ivan socialiştilor europeni.

Potrivit acestuia, “dincolo de partea legală, democraţia din România a primit o lovitură extrem de dură din partea partidului care, conform valorilor noastre comune, ar trebui sa fie garantul democraţiei şi a libertăţii de exprimare”.

Citiți și Situația din România după violențele din data de 10 august, dezbătută în plenul Parlamentului European în luna octombrie. Premierul Viorica Dăncilă ar putea fi invitată pentru explicații

“Pentru că până acum a lipsit o reacţie fermă a conducerii PES sau a Grupului S&D, deşi ne aflăm la o lună de la evenimentele tragice din Piaţa Victoriei, şi pentru că orice zi în plus cu acest partid la guvernarea României înseamnă un pericol imens pentru noi toţi, o amânare a unei discuţii în grupul nostru politic ar însemna o susţinere tacită, un gir dat celui mai nociv regim politic din Europa în acest moment. Prin urmare, ataşez alături de solicitarea excluderii PSD din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni şi, în eventualitatea în care nu se ia nicio decizie, demisia mea din acest grup începând cu data de 1 octombrie 2018. Consider că, după 15 ani de politică de stânga şi 9 ani de muncă în acest grup pentru a promova valori precum libertatea, solidaritatea, echitatea socială sau lupta împotriva corupţiei, orice zi în care PSD rămâne în acest grup înseamnă o compromitere a eforturilor noastre comune de până acum. Îţi doresc putere şi inspiraţie pentru a lua cea mai buna decizie pentru grupul nostru politic şi pentru cei care şi-au pus încrederea în noi!”, le mai transmite Ivan.

 

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Claudia Țapardel

Eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D), în bilanțul său de la final de mandat: Obiectivul meu a fost de a promova, la nivel global, interesele și imaginea României

Published

on

Eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D) și-a publicat miercuri, pe pagina oficială de Facebook, un raport de activitate vizând mandatul său de deputat european din 2014 și până în prezent.

Obiectivul meu a fost de a promova la nivel global, interesele și imaginea României și de a aduce cât mai multe beneficii țării noastre din funcția pe care o ocup. Sunt mândră de tot ceea ce a reușit România în ultimii 5 ani, aceasta devenind o voce tot mai puternică în plan extern”, a scris Țapardel într-o postare însoțită de 85 de ilustrații privind performanțele mandatului său.

 

Claudia Țapardel este membru al Parlamentului European din anul 2014, unde își desfășoară activitatea în calitate de membru în Comisia pentru transport și turism, în Comisia pentru afaceri constituționale și la Delegația pentru relațiile cu țările din Asia de Sud.

De asemenea, Țapardel este membru supleant în Comisia pentru bugete, la Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Mexic și la Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană.

Activitatea sa în Parlamentul European poate fi consultată aici.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Numirea procurorului european: Prima rundă negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE s-a încheiat fără niciun rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Published

on

Negociatorii Parlamentului European (PE) şi ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns miercuri la un acord cu privire la desemnarea primului procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruța Kövesi, următoarea lor reuniune fiind prevăzută pentru data de 27 martie, anunță Agerpres.

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu vor ajunge la un acord nici pe 27 martie, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 4 aprilie şi 10 aprilie.

Echipele de negocieri ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au început miercuri primele tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European sunt mandatați să conducă negocierile.

Citiți mai multe la Zi importantă la Bruxelles pentru Laura Codruța Kövesi: Astăzi încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european. Ce trebuie să știm

Ulterior, eurodeputatul Siegfried Mureșan a explicat, într-o postare pe Facebook, că la prima rundă de negocieri ”atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile”. 

Potrivit acestuia, ”delegația Parlamentului European a spus foarte clar că în Parlament a existat o procedură publică, transparentă și democratică de audiere și de stabilire a poziției Parlamentului, în timp ce în Consiliu nu a existat o astfel de procedură”. 

Eurodeputatul român a mai indicat că Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invite și comitetul de selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român, pe Laura Codruța Kövesi, pe primul loc pentru această poziție.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Zi importantă la Bruxelles pentru Laura Codruța Kövesi: Astăzi încep negocierile între Parlamentul European și Consiliul UE pentru numirea procurorului-șef european. Ce trebuie să știm

Published

on

© Harvard University

Echipele de negocieri ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene încep miercuri primele tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European sunt mandatați să conducă negocierile.

Citiți și UPDATE Numirea procurorului european: Prima rundă negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE s-a încheiat fără niciun rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Informația a fost confirmată de către ofițerul de presă al Parlamentului European, Iina Lietzen. Anterior, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, a anunțat pentru CaleaEuropeană.ro că această primă etapă de negocieri va avea loc pe 20 martie.

În acest moment, candidatul român are prima șansă. Parlamentul European are o echipă de negociere care are un mandat foarte clar să o susțină pe Laura Codruța Kövesi și va fi foarte greu să devieze de la acest mandat. Prima întâlnire de negociere dintre Parlament și Consiliu va avea loc pe 20 martie”, a declarat Marian-Jean Marinescu, acesta fiind cel care a reprezentat grupul său politic la ședința Conferinței Președinților din 7 martie, când liderii politici ai Parlamentului European i-au acceptat propunerea ca echipa de negociere a PE pentru numirea procurorului-șef euroepan să fie formată din trei membri, asemenea echipei Consiliului UE.

Când sunt programate etapele tratativelor?

În cazul în care echipele de negociere ale Parlamentul European și ale Consiliului Uniunii Europene nu ajung miercuri la un acord, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 27 martie, dată care urmează să fie confirmată, 4 aprilie și 10 aprilie.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Parlamentul European o susține pe Laura Codruța Kövesi

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending