Connect with us

U.E.

Fostul negociator șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, demarează proiectul „Patriot și European”, întărind speculațiile privind o candidatură la alegerile prezidențiale franceze din 2022

Published

on

© Députés Les Républicains/Twitter

Fostul negociator șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a anunțat săptămâna aceasta că înființează un grup politic de lucru sub numele de „Patriot și European”, în cadrul partidului său de centru-dreapta, Les Républicains, alimentând zvonurile că ar fi interesat de o candidatură la alegerile prezidențiale din Franța, de anul viitor, informează acesta într-o serie de postari pe Twitter.

„Sunt disponibil să lucrez cu toți cei care-și doresc sub motto-ul „Patriot și European ”, pentru a nu lăsa această temă altora”, a spus Barnier în cadrul unei reuniuni în spatele ușilor închise cu parlamentari ai partidului conservator Les Républicains, relatează POLITICO.

Grupul anunțat va reuni parlamentari și senatori care vor dezbate pe diferite probleme politice începând de la sfârșitul lunii martie, data la care se va încheia misiunea europeană a lui Barnier.

„Am o serie de idei și propuneri de făcut, cu privire la o mulțime de chestiuni”, a declarat Barnier pentru France Info, legate inclusiv de„autoritatea statului, descentralizare și creștere economică ecologică”, potrivit sursei citate mai sus.

Ulterior, Republicanii au transmis pe Twitter că inițiativa lansată de Barnier, pe care acesta o va conduce cu sprijinul aleșilor republicani, va reconcilia patrioții și europenii din familia politică de centru-dreapta. De asemenea, aceștia au transmis că reprezintă o „miză esențială pentru suveranitatea țării noastre”.

Michel Barnier declara la finele anului trecut, după marcarea unui succes personal odată cu obținerea unui acord privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit, că dorește să-şi dedice în viitor „energia” ţării sale şi familiei politice a dreptei, din care provine, slăbită şi divizată după alegerea preşedintelui Emmanuel Macron în 2017.

„Vreau să folosesc energia care îmi rămâne pentru a lucra pentru ţara mea“, afirma în decembrie Barnier. „Voi vedea unde pot fi util”, adăuga pentru postul de radio France Info, declarându-se de atunci „patriot şi european”. „Unica mea preocupare este să fiu util ţării mele, care are nevoie de mai multă unitate, solidaritate, justiţie şi de respect. Mi-e dor să-i regăsesc pe francezi“, mai preciza Barnier, evitând să se exprime decisiv în favoarea unei candidaturi la prezidențialele franceze.

De altfel, actualul oficial european a lăsat deschis răspunsul la întrebarea privind o eventuală candidatură a sa la alegerile prezidențiale din 2022, potrivit unui interviu realizat de publicația Le Pèlerin, pe care îl citează într-o postare pe Twitter.

 

„Deocamdată, este timpul pentru un joc colectiv, nu unul personal. Răspunsul la situația economică și socială trebuie să fie prioritatea. Voi continua să interacționez cu parlamentarii, să întâlnesc aleși locali, medici, oameni de știință, asociații … Trebuie să mă întorc pe teren. Ceea ce am realizat în ultimii ani va fi util pentru viitor”, declara Michel Barnier.

Totodată, în interviul menționat și publicat pe 11 februarie, înaintea anunțului oficial privind lansarea grupului de lucru politic, Barnier preciza că „ideea că cineva poate fi european și patriot este din ce în ce mai împărtășită de dreapta” și explica rațiunea din spatele acestei idei: „Nu am fost niciodată un federalist. Nu există ceva precum <<un>> popor european, cu atât mai puțin <<o>> națiune europeană. Cred că va fi întotdeauna nevoie de națiuni pentru a lupta împotriva naționalismului. Deși uniți, trebuie să respectăm identitatea și cultura fiecărui popor”, a explicat politicianul francez.

Cu mai mult de un an înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022, niciunul dintre fostele partide de centru-stânga și centru-dreapta, care au fost îndepărtate de putere de victoria centristului Emmanuel Macron la ultimele alegeri din 2017, nu și-au ales încă un candidat care să le reprezinte.

Michel Barnier este un om politic cu anvergură pe planul politicii interne franceze și la nivel european. A fost în două rânduri comisar european: pentru politică regională în perioada 1999-2004 în Comisia Romano Prodi și pentru piață internă în perioada 2010-2014 în cadrul Comisiei Barroso II, după ce la alegerile din 2009 a fost ales europarlamentar. Între 2004 și 2010 a fost membru în mai multe guverne francez, ocupând pozițiile de ministru de externe (2004-2005) și de ministru al agriculturii și pescuitului (2007-2010). Experiența sa politică datează din 1978, când a fost ales membru al Adunării Naționale, camera inferioară a Parlamentului francez, funcție pe care a deținut-o până în 1993.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Europa Centrală și de Est cunoaște gustul ocupației sovietice și rusești, dar știm că ”există soare după furtună, că democrația, independența și respectul pentru drepturile omului sunt posibile”, este mesajul pe care urmează să îl transmită vicepreședintele Comisiei Europene responsabil pentru valori și transparență, Vera Jourova, în discursul pe care îl va susține la Universitatea Catolică Ucraineană din Lvov, cu ocazia vizitei pe care aceasta o întreprinde luni în Ucraina, la o zi după ce s-au împlinit șapte luni de când Rusia a invadat țara vecină.

”Sunt onorată să mă aflu aici, alături de dumneavoastră. Doresc să-i mulțumesc rectorului universității, Bohdan Prah, pentru că a făcut posibilă această întâlnire. Voi sunteți viitorul Ucrainei. Voi sunteți viitorul Europei.  Vă admir profund forța și curajul, forța și curajul poporului ucrainean care luptă împotriva răului rusesc. Îmi aduc aminte de cuvintele unui poem al marelui dumneavoastră compatriot, Ivan Franko: <<Nemuritorul spirit al revoltei; Iubirea de libertate, lumina învățării; Avansarea, fără întoarcere; Nu pot fi puse în lanțuri ca odinioară>>. Spiritul vostru luptător, dragostea voastră pentru libertatea inspiră restul Europei și întreaga lume. Noi cunoaștem sacrificiul. Câte vieți nevinovate s-au pierdut și frânt?”, va continua oficialul european.

De altfel, aceasta va aminti de perioada copilăriei sale, pe vremea când regimul totalitar bântuia Cehoslovacia.

”M-am născut în 1964 – am cunoscut regimul totalitar din Cehoslovacia. Părinții mei se aflau pe o listă neagră, aveau probleme politice, iar comuniștii nu doreau ca eu să studiez. Abia când m-am căsătorit și mi-am schimbat numele am putut merge la universitate. Una dintre amintirile mele din copilărie este cea din 1968, când tancurile sovietice au venit cu ajutor <<frățesc>> pentru a ne opri visul de a deveni independenți. Nu spun asta pentru a vă spune că înțeleg prin ce treceți. Eu personal am fost destul de norocoasă să nu-mi văd tatăl sau fiul înrolați, pornind spre tranșee”, va completa Jourova.

În discursul său se regăsește și o referință la Mandela. ”Nu este posibil până când nu s-a înfăptuit. Vreau să vă spun că eu cred într-un viitor luminos al Ucrainei. Un viitor pe care îl veți decide singuri, fără ca Big Brother să vă spună ce să faceți. Astăzi, culorile albastru și galben sunt cele ale curajului. Mâine vor fi, de asemenea, culorile speranței și ale visurilor și aspirațiilor împlinite, sunt convinsă de asta. Istoria și poveștile personale sunt strâns legate. Există suferință, există împliniri și momente de bucurie. Există frustrare. Da, vă împărtășesc frustrarea. Întreaga Uniune Europeană ar fi trebuit să-i asculte pe cei care cunosc manualul lui Putin. Acestea sunt greșeli teribile ale trecutului care nu ar trebui să se repete”, va recunoaște vicepreședintele Comisiei Europene.

Conștientă de faptul că Ucraina are nevoie de mai mult decât recunoștință, Vera Jourova va aminti de ”asistența financiară în valoare de 19 miliarde de euro”, oferită de UE și țările membre, dincolo de sprijinul militar.

”Lucrăm din greu pentru a ne reduce dependența de energia rusească și toate sancțiunile vor rămâne. Aceasta include sancțiunile împotriva mijloacelor de propagandă rusești care răspândesc minciunile lor toxice. Vom continua să luptăm împotriva dezinformării – și vom face mai mult spațiu pentru informație”, va da asigurări oficialul european.

”Acum este timpul pentru unitate, pentru a privi la viitorul nostru comun. Sunt aici pentru a vă asculta, pentru a înțelege cum vedeți acest viitor și cum vă putem sprijini în realizarea visurilor voastre”, va conchide Vera Jourova, amintind de felul în care Cehoslovacia a pierdut Regiunea Sudetă în favoarea Germaniei naziste, în 1938, și dând asigurări că principiul ”nimic despre Ucraina fără Ucraina” va fi respectat în continuare.

Continue Reading

Facebook

SUA2 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA2 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL2 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA3 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda4 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană se angajează să asigure transparența și cooperarea cu statele membre

ROMÂNIA8 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.3 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA3 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending