Connect with us

U.E.

Fostul premier britanic David Cameron nu regretă decizia de a organiza referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE

Published

on

Când David Cameron a ocupat fotoliul din Downing Street în 2010, era hotărât să-și exercite mandatul fără să fie întinat de un alt război politic intrapartinic asupra disputei legată de exercitarea suveranității Marii Britanii în contextul Uniunii Europene, care a bântuit publicul și clasa politică britanică vreme de decenii. Cu toate acestea, pentru David Cameron a devenit imposibil de ignorat vocile eurosceptice din propriul Partid Conservator și popularitatea crescută a populiștilor din UKIP, conduși de Nigel Farage, care semănau tot mai mult resentiment pe fundalul nemulțumirilor unei părți a populației britanice referitoare la afluxul de imigranți în țară după valul de extinderi ale UE din 2004 si 2007.

Astfel, în celebrul discurs de la Bloomberg, din ianuarie 2013, fostul premier britanic David Cameron promitea cu fermitate renegocierea unor capitole din relația cu Uniunea Europeană și includerea rezultatului discuțiilor în cadrul unui referendum privind ieșirea sau rămânerea Marii Britanii în Uniune în eventualitatea câștigării unui al doilea mandat.

Cameron a reușit să obțină redefinirea relațiilor cu UE și evitarea aprofundării integrării europene în domenii cheie precum justiția, migrația, concurența și guvernanța economică în urma Consiliului European din februarie 2016, însă noii termeni nu au fost suficient de puternici pentru a convinge participanții la referendumul promis în celebrul discurs și organizat pe 23 iunie 2016 de importanța și beneficiile apartenenței Marii Britanii la UE.

Astfel, deși rezultatul referendumului anunța începutul unei crize politice nesoluționate până astăzi și începutul sfârșitului pentru fostul premier, care a fost nevoit să accepte votul democratic al cetățenilor ca pe o înfrângere personală vis-a-vis de campania sa pro-UE și să-și dea demisia, David Cameron nu regretă decizia de a cere organizarea scrutinului.

Într-un video postat de BBC, Cameron își exprima încă o dată regretul pentru pierderea campaniei de a rămâne în UE, menționând “dificultățile și problemele pe care le-am avut în încercarea de a pune în aplicare rezultatului referendumului respectiv”.

În urma demisiei sale, acesta a fost înlocuit în funcția de prim-ministru de Theresa May, care se va confrunta cu un vot de încredere miercuri seara după ce deputații britanici au respins în mod copleșitor acordul negociat de echipa acesteia privind retragerea Marii Britanii din UE. De asemenea, Cameron declara că speră că May poate câștiga votul de încredere, adăugând că este “sigur că o va face”.

“Sper că Parlamentul se va putea uni în jurul unui consens și va găsi un acord de parteneriat alternativ cu Uniunea Europeană, aceasta fiind calea cea bună. Despre asta era vorba aseară în acord, iar eu o susțin în demersul său “, a mai spus Cameron.

Fostul premier britanic nu este la prima declarație de acest gen. În martie 2017, cu ocazia unei vizite în Ucraina, Cameron declara următoarele:

,,Am crezut că este corect să organizez referendumul, deoarece această problemă otrăvea politica britanică de ani de zile. […]Referendumul a fost promis și nu a avut loc.”

,,Am organizat referendumul și, desigur, rezultatul nu este rezultatul pe care l-am căutat. […] Dar a fost un rezultat decisiv și de aceea astăzi Theresa May pe bună dreptate face următorul pas pentru a se asigura că voința poporului este urmată.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisia Europeană răspunde unei întrebări adresate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță: Bruxelles-ul avertizează România că legea care permite vânarea ursului brun nu respectă directivele europene

Published

on

Comisia Europeană avertizează că România ar putea să transpună incorect în legislație directiva Habitate a Uniunii Europene, într-o scrisoare în care răspunde unei întrebări formulate de eurodeputatul Nicolae Ștefănuță (USR, Renew Europe) cu privire la măsurile pe care executivul european le-ar putea lua în problema ursului brun, având în vedere proiectul de lege adoptat recent de Senatul României prin care s-ar permite vânarea fără restricții în următorii 5 ani.

Răspunsul Comisiei confirmă că proiectul Senatului României nu respectă directivele europene și transmite că va contacta autoritățile pentru a le reaminti de obligațiile juridice ale acestora. Adoptarea acestui proiect de lege ar putea duce la o transpunere incorectă a directivei”, scrie eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, pe pagina sa de Facebook.

 

Amendamentul votat în Senatul României nu este fundamentat și nici nu se referă la cauza problemei, anume, frecvența crescută a atacurilor urșilor, ci propune măsuri de combatere a efectelor prin ridicarea regimului de protecție a ursului brun, mai precizează sursa citată

Reducerea semnificativă a habitatului ursului brun, prin defrișări și activitatea umană din ce în ce mai intensivă în aceste zone, lipsa zonelor de liniște a modificat comportamentul urșilor în principal prin pierderea fricii față de om. Nu putem trata un simptom fără a trata cauzele. Vânătoarea e promovată ca principală metodă de prevenire a conflictelor om-urs, în condițiile în care aceasta este o măsură reactivă, nu preventivă”, mai spune Ștefănuță.

Senatul a adoptat în luna septembrie o propunere legislativă pentru modificarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prin care ursul a fost inclus, pentru o perioadă de 5 ani, pe lista animalelor sălbatice pentru care vânarea este permisă în anumite perioade ale anului.

Propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari de la PSD, a fost aprobată de Senat cu 68 de voturi pentru şi 13 abţineri. Potrivit unui amendament adoptat de plen, ursul a fost eliminat de pe lista cu animale pentru care vânarea este interzisă şi inclus, pe o perioadă de cinci ani, pe lista cu animale care pot fi vânate în anumite perioade.

Comisia Europeană subliniază că ursul brun este inclus în Anexa IV a speciilor strict protejate din Directiva Habitate, iar ”uciderea indivizilor din specia urs brun este interzisă prin Articolul 12 al aceleiași directive”.

Potrivit Comisiei Europene, statele membre pot aplica derogări de la prevederile acestui articol ”doar dacă sunt întrunite condițiile de la articolul 16”.

Conform WWF Romania, derogările în această situație se pot obține cu condiția ca acestea să nu afecteze negativ menținerea stării favorabile de conservare a populațiilor speciilor respective în arealul lor natural și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare.

Continue Reading

U.E.

Guvernul croat, pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația

Published

on

© Volkswagen/ Twitter

Guvernul croat este pregătit să înceapă discuții cu cancelarul Angela Merkel privind atragerea unei investiții Volkswagen în Croația, a anunțat marți ministrul croat al economiei, Darko Horvat, în cadrul unei conferințe la Varaždin, transmit Hina şi Novinite, preluat de Agerpres.

Ministrul Darko Horvat a declarat, în cadrul unui eveniment, că cei patruzeci de parametri necesari pentru investiție au fost acum satisfăcuți și că guvernul a pus la punct o ofertă adecvată.

,,Discuțiile încep mâine (miercuri, n.r.) cu doamna Merkel despre realizarea unei investiții VW în Croația. Guvernul a pregătit o ofertă pentru VW și a găsit trei locații unde există un milion de metri pătrați de teren, toate celelalte condiții, care vizează cei 40 de parametri, sunt îndeplinite așa cum au fost solicitate pentru a realiza această investiție ”, a explicat ministrul economiei.

Cele trei locații potențiale pentru fabrică VW suntVaraždin, Ivanić-Grad și Dugo Selo.

,,În nicio altă parte a Croației nu au găsit atât de multe terenuri disponibile pentru investiții, combinat cu toate celelalte condiții, cum ar fi capacitatea umană și educațională și planurile de dezvoltare pentru douăzeci de ani”, a adăugat Horvat.

Totuși, într-un interviu acordat postului naţional de radio, Horvat a precizat că ,,este prea devreme să vorbim despre VW în acest moment” și, dacă va avea şansa ,,să prezint oferta Croaţiei în cadrul unor convorbiri directe, o voi face”, a adăugat ministrul economiei. 

Volkswagen plănuia să ridice noua fabrică cu o capacitate de producție anuală de 300.000 de vehicule în Manisa, la 40 km de oraşul Izmir. Însă, compania germană a amânat construirea unei fabrici în Turcia nedorind să devină parte a criticilor internaţionale de condamnare a operaţiunilor militare derulate de Ankara în Siria de teama potențialelor efecte asupra imaginii sale.

În acest context, Bernd Osterloh, şeful sindicatului global al VW şi membru în Consiliul de Supraveghere al producătorului auto, preciza la începutul lunii că reglementările VW prevăd ca la fabricile companiei să existe ,,un mediu de stabilitate şi siguranţă”. De asemenea, directorul financiar al companiei auto, Frank Witter, a explicat că deocamdată nu există o urgență privind construirea unei noi uzine, existând chiar alternativa de a moderniza actualele fabrici pentru extinderea capacității de producție.

Între timp, compania va monitoriza situația politică îngrijorătoare din Siria și evoluțiile de pe frontul deschis în nordul țării  și va decide până la finalul anului dacă va construi noua sa fabrică în Turcia, potrivit anunțului făcut de compania germană după reuniunea de marți a Consiliului de supervizare. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL): PPE, așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Partidul Popular European (PPE) are așteptări pozitive privind reconfirmarea mandatului președintelui Iohannis pentru consolidarea direcției europene a României în următorii cinci ani, este declarația făcută de eurodeputatul Cristian Bușoi pentru corespondentul caleaeuropeană, la Congresul PPE de la Zagreb.

Întrebat despre primirea făcută de popularii europeni delegației liberale din România, la congresul de la Zagreb, eurodeputatul Cristian Bușoi a declarat că ,,a fost primită foarte bine, este una dintre cele mai mari și influente delegații din PPE, dar și foarte bine reprezentată la nivel politic, prin intermediul președintelui Klaus Iohannis, al premierului Ludovic Orban și al comisarului european pentru transporturi, Adina Vălean, precum și de toți europarlamentarii PNL”. De asemenea, a spus acesta, ,,fiecare dintre noi profităm de fiecare oportunitate pentru a promova interesele, proiectele și imaginea României în interiorul familiei populare europene”. 

Întrebat care sunt așteptările membrilor PPE privind cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerie prezidențiale din România, Cristian Bușoi a răspuns că toți cei cu care s-au interesectat atât cu șeful statului, cât și cu premierul Orban, au ,,așteptări pozitive privind reconfirmarea unui al doilea mandat la Cotroceni al președintelui Iohannis prin care să continue munca bună pentru România și consolidarea direcției europene în următorii cinci ani”. 

,,Aceste așteptări pozitive țin de rezultatele din turul I, de sondajele de opinie, de excelenta prestație a președintelui Iohannis în ultimele zile, în România, inclusiv la dezbaterea cu jurnaliștii și fomatorii de opinie”, a explicat Cristian Bușoi. 

,,Cred că în orice bătălie politică trebuie mobilizare maximă până în ultimul moment pentru ca românii să confirme așteptările din sondaje, însă sperăm la o victorie”, a adăugat eurodeputatul.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending