Connect with us

U.E.

Fostul premier britanic David Cameron nu regretă decizia de a organiza referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE

Published

on

Când David Cameron a ocupat fotoliul din Downing Street în 2010, era hotărât să-și exercite mandatul fără să fie întinat de un alt război politic intrapartinic asupra disputei legată de exercitarea suveranității Marii Britanii în contextul Uniunii Europene, care a bântuit publicul și clasa politică britanică vreme de decenii. Cu toate acestea, pentru David Cameron a devenit imposibil de ignorat vocile eurosceptice din propriul Partid Conservator și popularitatea crescută a populiștilor din UKIP, conduși de Nigel Farage, care semănau tot mai mult resentiment pe fundalul nemulțumirilor unei părți a populației britanice referitoare la afluxul de imigranți în țară după valul de extinderi ale UE din 2004 si 2007.

Astfel, în celebrul discurs de la Bloomberg, din ianuarie 2013, fostul premier britanic David Cameron promitea cu fermitate renegocierea unor capitole din relația cu Uniunea Europeană și includerea rezultatului discuțiilor în cadrul unui referendum privind ieșirea sau rămânerea Marii Britanii în Uniune în eventualitatea câștigării unui al doilea mandat.

Cameron a reușit să obțină redefinirea relațiilor cu UE și evitarea aprofundării integrării europene în domenii cheie precum justiția, migrația, concurența și guvernanța economică în urma Consiliului European din februarie 2016, însă noii termeni nu au fost suficient de puternici pentru a convinge participanții la referendumul promis în celebrul discurs și organizat pe 23 iunie 2016 de importanța și beneficiile apartenenței Marii Britanii la UE.

Astfel, deși rezultatul referendumului anunța începutul unei crize politice nesoluționate până astăzi și începutul sfârșitului pentru fostul premier, care a fost nevoit să accepte votul democratic al cetățenilor ca pe o înfrângere personală vis-a-vis de campania sa pro-UE și să-și dea demisia, David Cameron nu regretă decizia de a cere organizarea scrutinului.

Într-un video postat de BBC, Cameron își exprima încă o dată regretul pentru pierderea campaniei de a rămâne în UE, menționând “dificultățile și problemele pe care le-am avut în încercarea de a pune în aplicare rezultatului referendumului respectiv”.

În urma demisiei sale, acesta a fost înlocuit în funcția de prim-ministru de Theresa May, care se va confrunta cu un vot de încredere miercuri seara după ce deputații britanici au respins în mod copleșitor acordul negociat de echipa acesteia privind retragerea Marii Britanii din UE. De asemenea, Cameron declara că speră că May poate câștiga votul de încredere, adăugând că este “sigur că o va face”.

“Sper că Parlamentul se va putea uni în jurul unui consens și va găsi un acord de parteneriat alternativ cu Uniunea Europeană, aceasta fiind calea cea bună. Despre asta era vorba aseară în acord, iar eu o susțin în demersul său “, a mai spus Cameron.

Fostul premier britanic nu este la prima declarație de acest gen. În martie 2017, cu ocazia unei vizite în Ucraina, Cameron declara următoarele:

,,Am crezut că este corect să organizez referendumul, deoarece această problemă otrăvea politica britanică de ani de zile. […]Referendumul a fost promis și nu a avut loc.”

,,Am organizat referendumul și, desigur, rezultatul nu este rezultatul pe care l-am căutat. […] Dar a fost un rezultat decisiv și de aceea astăzi Theresa May pe bună dreptate face următorul pas pentru a se asigura că voința poporului este urmată.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Centrul European pentru Controlul Bolilor: România, în primele cinci țări UE cu cel mai mare nivel de creștere a numărului de cazuri COVID-19 în ultimele 14 zile

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

România se confruntă cu cea mai abruptă creștere a noilor cazuri de contaminare cu noul coronavirus din Europa de Est, iar țara noastră se află acum pe locul al zcelea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul total de cazuri, conform unui raport de evaluare rapidă a riscurilor realizat de Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor (ECDC).

Dintre țările din regiune, România are curba cu cea mai mare creștere, depășind chiar media europeană. Prin comparație, Slovacia a cunoscut o scădere a numărului de cazuri, urmată de o ușoară creștere, iar Ungaria pare să aibă o curbă aplatizată. Polonia, Cehia și Bulgaria au cunoscut și ele creșteri, însă nu la fel de abrupte ca România, notează Digi24.

Potrivit raportului, începând cu data de 30 de iunie, Bulgaria, Croația, Cehia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Suedia și Regatul Unite au avut în ultimele 14 zile un nivel de incidență al cazurilor raportate mai mare de 10% la 100.000 de locuitori. 

Dintre acestea, cinci țări au raportat creșteri mai mari de 10% a numărului de cazuri în comparație cu prima jumătate a lunii iunie: Luxemburg (229%), Cehia (127%), Croația (122%), Bulgaria (51%) și România (44%).

În ce privește creșterea cu mai mult de 10% a numărului de decese raportat la un indice de 0,5 la 100.000 de locuitori, cele mai mari valori sunt înregistrate în Bulgaria (0,6 la 100.000, o creștere de 14%) și în România (1 la 100.000, o creștere de 25%).

De asemenea, raportul notează că nivelul de testare din țări precum Cehia și România a rămas stabil, ceea ce reprezintă un indiciu de creștere a ritmului testelor confirmate.

În total, conform datelor din 1 iulie – Uniunea Europeană, Zona Economică Europeană și Regatul Unit au înregistrat 1.561.230 de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

În topul clasamentului îmbolnăvirilor cu COVID-19, în Uniunea Europeană, România ocupă locul al zecelea.

Continue Reading

U.E.

Ambasadorul Germaniei la București: Respectarea statului de drept, condiție prealabilă de protecție și transparență pentru acordarea fondurilor europene

Published

on

© Ambasada Germaniei la București/Facebook

Legătura dintre acordarea fondurilor europene şi respectarea statului de drept este o măsură utilă de protejare a finanțărilor UE care promovează transparența, a declarat, vineri, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier Klodt, în cadrul evenimentului care a marcat preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Germania, găzduit de Reprezentanța Comisiei Europene în România, informează Agerpres.

De altfel, consolidarea respectării statului de drept este una dintre prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE, care consideră că respectarea standardelor privind statul de drept în UE și în statele membre ale acesteia este, de asemenea, o condiție prealabilă pentru utilizarea corectă a finanțării din bugetul UE. Prin urmare, Germania precizează în programul de lucru pentru cele șase luni de mandat că susține propunerea Comisiei de a condiționa finanțarea bugetară a UE de respectarea standardelor privind statul de drept în statele membre.

„Suntem de părere că propunerea Comisiei de a lega, în mod adecvat, finanţarea UE de respectarea statului de drept este utilă. Acest lucru ar trebui văzut ca o măsură care consolidează transparenţa şi încrederea şi este o dovadă că fondurile europene din statele membre sunt protejate”, a afirmat Cord Meier-Klodt, în acord cu poziția prezentată la UE de Germania pe acest subiect.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, prezent la eveniment, a declarat că România nu este împotriva acestei măsuri, cu condiţia ca aceasta să nu fie una „discriminatorie” sau să nu fie un mecanism paralel la cele existente deja la nivelul UE pe acest domeniu. 

„În ceea ce priveşte legarea fondurilor europene de statul de drept, în principiu, România nu este împotriva acestui lucru, cu condiţia ca această legătură să nu devină un mecanism discriminator, deci aspectul nediscriminator este extrem de important între statele membre. În al doilea rând, nu ar trebui să devină un mecanism paralel sau redundant al monitorizării statului de drept, deoarece deja am dezvoltat asemenea instrumente şi mecanisme. Acum lucrăm la un mecanism general în interiorul UE, preşedinţia germană are printre priorităţi realizarea acestuia”, a afirmat Bogdan Aurescu.

Citiți și Ministrul Bogdan Aurescu, către președinția germană a Consiliului UE: Criza actuală ne-a arătat că aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen ar fi o mare realizare

Continue Reading

U.E.

Primarul Emil Boc, intervenție în CoR: România va opri exodul forței de muncă, numai dacă UE va folosi finanțări noi în vederea creșterii calității vieții cetățenilor

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a susțiut în plenul sesiunii plenare a CoR că este necesară o utilizare ”urgentă” a noilor resurse financiare europene disponibile în vederea creșterii calității vieții cetățenilor Uniunii Europene din toate regiunile și țările Uniunii.

”Numai așa, de exemplu, România va reusi să oprească exodul forței de muncă, iar românii să aibă acces acasa la locuri de muncă bine plătite și la o viață de calitate”, a explicat Emil Boc într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Primarul Emil Boc salută noul plan al Comisiei Europene pentru refecarea economiei post-pandemie și subliniază că nu este întâmplător că acesta se numește ”Planul pentru viitoarea generație a UE”: ”Planul NextGenerationEU poate servi drept instrument de combatere a schimbărilor demografice. Cred că nu este întâmplător faptul că instrumentul de recuperare COVID-19 propus de Comisie a fost numit EU Next Generation. Generația următoare înseamnă copiii și nepoții noștri. Înseamnă demografia noastră”, se arată în comunicatul grupului PPE în CoR.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, a reiterat că toată lumea ar trebui să fie liberă să se deplaseze, dar nimeni nu trebuie obligat să plece din cauza constrângerilor economice: ”Trebuie să transformăm exodul de creiere în câștig de creiere și pentru a face acest lucru, cuvintele cheie sunt politica de coeziune, investiții, locuri de muncă, calitatea vieții și inovație.”

De asmenea, Emil Boc a adăugat că politica de coeziune este principalul instrument pe care UE îl are pentru a aborda schimbările demografice, deoarece face posibilă investițiile în servicii publice de calitate și îmbunătățirea oportunităților economice, în special în orașele și regiunile care se confruntate cu schimbările demografice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending