Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat vineri agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European, subliniind competitivitatea ca temă centrală și abordând, de asemenea, apărarea, Ucraina și prioritățile economice. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Costa a subliniat necesitatea unei “Uniuni mai competitive” ca o condiție prealabilă pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial și asigurarea securității pentru cetățenii săi.

“Sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, necesitatea de a investi în apărare și competitivitatea noastră sunt strâns legate. O Uniune mai competitivă va fi o Uniune mai puternică, mai capabilă să îmenține securitatea cetățenilor săi și să-și apere valorile pe scena globală”, a scris Costa în scrisoarea adresată liderilor europeni.

Reuniunea, programată să înceapă la 20 martie, va urma Consiliului European special desfășurat la începutul acestei luni, în special în ceea ce privește Ucraina și strategia de apărare. Liderii vor discuta următorii pași în politica europeană de securitate în lumina Cărții albe privind viitorul apărării europene, pe care Comisia Europeană o va prezenta în ajunul summitului. Discuțiile vor avea loc în contextul agresiunii continue a Rusiei și al presiunii tot mai mari ca Europa să își consolideze capacitățile de apărare independent de Statele Unite.

Competitivitatea ca piatră de temelie

Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE. În timp ce competitivitatea va fi în centrul atenției, vor fi abordate și alte aspecte structurale, cum ar fi politica industrială, piața unică și dezvoltarea talentelor. Liderii se vor concentra asupra planurilor de acțiune pentru sectoarele automobilelor, oțelului și metalurgiei, care se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea concurenților mondiali.

Summitul euro, care va avea loc într-un format incluziv, va include discuții cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și cu președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe. Stabilitatea economică, controlul inflației și politicile de investiții se vor afla probabil pe primele locuri pe ordinea de zi.

O primă dezbatere privind bugetul pe termen lung al UE

Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.

Costa a îndemnat liderii să adopte o abordare “deschisă”, avertizând că UE trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini ambițiile. Un aspect-cheie al dezbaterii va fi rolul noilor resurse proprii, în special în contextul viitoarei rambursări a Next Generation EU, fondul de redresare din perioada pandemiei.

Costa a adresat liderilor două întrebări orientative: Cum poate fi finanțat bugetul UE în mod adecvat pentru a-și atinge obiectivele? Și cum ar trebui structurate noile fluxuri de venituri în cadrul următorului CFM?

Ucraina, migrația și tensiunile din Orientul Mijlociu

Consiliul European își va reafirma sprijinul continuu pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski fiind așteptat să se adreseze liderilor. Dezbaterea se va extinde, de asemenea, la chestiuni de securitate mai largi, în special pe măsură ce capitalele europene sporesc cheltuielile pentru apărare și colaborarea industrială.

Migrația rămâne o prioritate-cheie, liderii urmând să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește returnările și gestionarea frontierelor pe baza unei informări din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În plus, rolul UE în gestionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va fi pe ordinea de zi, în special pe fondul eforturilor diplomatice recente de stabilizare a regiunii.

Un calendar imprevizibil

Summitul va începe cu tradiționalul schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Deși Costa își propune să încheie discuțiile într-o singură zi, el a recunoscut că evoluțiile geopolitice în curs ar putea necesita prelungirea reuniunii până vineri dimineața.

Cu o agendă încărcată care cuprinde reforma economică, securitatea și provocările geopolitice, Consiliul European din martie este pregătit să fie un moment definitoriu în conturarea direcției strategice a UE pentru următorii ani.

Blocul conservator CDU/CSU al viitorului cancelar german Friedrich Merz și social-democrații (SPD) cancelarului în funcție Olaf Scholz au ajuns la un acord de principiu cu Verzii cu privire la un plan de investiții masive pentru a debloca sute de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură.

“Germania s-a întors. Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”, a declarat Merz, vineri, la Berlin, într-o conferință de presă, citat de Deutsche Welle și Politico Europe.

Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.

Citiți și Germania: Friedrich Merz obține un acord istoric CDU-SPD-Verzi privind creșterea datoriei pentru a finanța înarmarea și un fond de 500 de miliarde de euro

Acordul cu Verzii deschide calea pentru ca măsurile să fie adoptate marți în Bundestag, înainte de finalul de mandat al actualului Parlament.

Merz a declarat, de asemenea, că se așteaptă ca țara să deblocheze 3 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina odată ce Parlamentul va aproba reforma datoriei.

Liderul creștin-democrat și viitor cancelar ca urmare a câștigării alegerilor din luna februarie propus ca cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență.

Între timp, co-liderul social-democrat Lars Klingbeil a declarat că un impuls guvernamental major de împrumut și investiții a fost un “impuls puternic” pentru cea mai mare economie a Europei.

“Am pus bazele pentru ca Germania să se pună pe picioare și să se protejeze”, a declarat Klingbeil după ce SPD-ul a convenit cu conservatorii și Verzii asupra pachetului istoric de datorii.

Citiți și Schimbare tectonică la Berlin: Germania va excepta investițiile militare de la restricțiile constituționale și va investi 500 de miliarde de euro în infrastructura de apărare

Liderii conservatori și SPD au anunțat, de asemenea, propunerea unui fond special de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură în afara cheltuielilor bugetare normale în următorul deceniu – un plan care pare să vizeze legislatorii de stânga care altfel s-ar putea opune relaxării normelor privind datoria pentru a permite doar cheltuielile de apărare.

Verzii au refuzat inițial să susțină planul, care avea nevoie de sprijinul lor pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru un amendament constituțional în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.

Obiectivul lui Merz este de a asigura fondurile înainte de întrunirea noului Bundestag, la 25 martie, unde acestea riscă să fie blocate de un contingent extins de parlamentari de extremă dreaptă și de extremă stângă.

Bundestagul demisionar ar putea adopta pachetul marți. Acesta ar trebui apoi să fie aprobat de o majoritate de două treimi în camera superioară, Bundesrat.

Uniunea Europeană a salutat anunțurile făcute de Armenia și Azerbaidjan privind finalizarea negocierilor asupra Acordului de Pace și Stabilire a Relațiilor Interstatale, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

„Apreciem eforturile susținute ale ambelor părți în ultimii ani pentru a ajunge la acest moment, atât prin negocieri bilaterale, cât și cu sprijinul comunității internaționale”, a transmis Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. „Acest anunț reprezintă un pas decisiv către o pace durabilă și securitate în regiune”, a adăugat ea.

Ministerul de Externe al Armeniei a confirmat joi că acordul este gata de semnare, după ce Erevanul a acceptat propunerile din partea Baku pe două articole anterior disputate. Armenia și Azerbaidjanul urmează să stabilească locul și data semnării tratatului, relatează DW.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat că negocierile s-au încheiat, dar a subliniat că Armenia trebuie să își modifice constituția și să renunțe la orice pretenție teritorială asupra Azerbaidjanului. Baku cere eliminarea din Constituția Armeniei a oricărei referințe la Declarația sa de Independență, care conține referiri la Nagorno-Karabah. Orice astfel de modificare a constituției armene ar necesita organizarea unui referendum.

Un conflict de peste trei decenii asupra regiunii Nagorno-Karabah

Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, unul la începutul anilor ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice, și altul în 2020. În septembrie 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul total asupra regiunii într-o ofensivă de 24 de ore, determinând peste 100.000 de armeni să fugă în Armenia, temându-se de represalii. Erevanul a acuzat Baku de epurare etnică.

De-a lungul anilor, ambele state au declarat în repetate rânduri că un acord de pace este aproape, însă discuțiile anterioare nu au reușit să ducă la un consens final.

UE, pregătită să sprijine implementarea acordului

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că este esențial ca cele două părți să mențină acest impuls pozitiv și să finalizeze procesul cu același spirit de compromis și orientare către viitor.

„UE sprijină pe deplin procesul de normalizare dintre Armenia și Azerbaidjan și este pregătită să ofere sprijin suplimentar și expertiză, dacă părțile vor solicita acest lucru”, a afirmat Kallas.