Connect with us

MAREA BRITANIE

Fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker cere UE și Regatului Unit să pună capăt ”războiului stupid privind vaccinurile”: Este loc pentru dialog. Suntem aliați

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat modul în care Uniunea Europeană și Regatul Unit au gestionat disputa privind exporturile vaccinurilor și a făcut apel la ”încetarea acestui război stupid”.

”Cred că este loc pentru dialog, pentru discuții, pentru argumente de ambele părți ale Canalului. Nimeni în Regatul Unit, nimeni în Europa nu înțelege de ce asistăm, potrivit știrilor, la un război stupid al vaccinurilor … suntem aliați”, a precizat Juncker într-un interviu pentru BBC, citat de EUObserver și The Gurdian

Acesta a critiat, în egală măsură, mecanismul de autorizare a exporturilor de vaccinuri împotriva COVID-19 care ar putea aduce prejudicii majore ”reputației Uninii Europene, ce obișnuia să fie campioană la nivel global privind comerțul liber”.

Comisia Europeană a luat miercuri măsuri suplimentare pentru consolidarea mecanismului de transparență și autorizare pentru exporturile de vaccinuri anti-COVID-19, asigurându-se astfel că UE are acces la seruri la timp pentru a atinge obiectivul de imunizare a 70% din populația adultă până la finalul verii

Astfel, au fost introduse principiile reciprocității și proporționalității, care vor contribui semnificativ la transparența asupra exporturilor de vaccinuri.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, noile reglementări aduc două modificări la mecanismul de autorizare existent.

Pe lângă impactul exporturilor provenind de la companii cu care UE a încheiat acorduri preliminare de achiziție (APA), statele membre și Comisia Europeană vor lua în calcul:

1. principiul reciprocității – țara către care se îndreaptă exporturile restricționează exporturi de vaccinuri sau de materii prime, prin lege sau prin alte mijloace?

2. principiul proporționalității – condițiile care prevalează în țara de destinație sunt mai bune sau mai rele decât cele impuse de UE, în special în ceea ce privește situația epidemiologică, rata de vaccinare și accesul la vaccinuri.

Statele membre și Comisia Europeană ar trebui să evalueze dacă exporturile solicitate nu reprezintă o amenințara la adresa securității și aprovizionării cu vaccinuri în Uniunea Europeană.

La scurtă vreme, premierul britanic, Boris Johnson, a amenințat Uniunea Europeană cu blocarea investițiilor dacă blocul comunitar va decide impunerea unor ”blocade arbitrare” asupra exportului de vaccinuri împotriva COVID-19.

”Aș sugera cu blândețe tuturor celor care se gândesc la blocade sau la întreruperea lanțurilor de aprovizionare că este posibil ca firmele și companiile să se uite la astfel de acțiuni și să se gândească de două ori dacă se investească în țări în care se impun aceste măsuri”, a adăugat Johnson, sugerând că Europa ar putea rămâne fără investiții dacă va decide să blocheze exporturile de vaccin.

”Cred că blocarea vaccinurilor sau a ingredientelor pentru vaccinuri constituie un subiect sensibil”, a spus Johnson, reiterând că vaccinurile sunt rezultatul unei cooperări la nivel internațional.

Dispuntele aprinse între Bruxelles și Londra vizează serul produs de AstraZeneca, companie care a semnalat probleme în ceea ce privește livrarea, la timp, a numărului de doze la care s-a angajat prin contractul încheiat cu Uniunea Europeană.

Nemulțumirile au fost alimentate cu atât mai mult cu cât presa italiană a relatat că au fost descoperite 29 de milioane de doze produse de această companie, blocate în Italia care ar fi avut destinație alte țări decât cele din UE. În realitate, lotul era destinat Belgiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a solicitat omenirii de la tribuna Națiunilor Unite să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice și a proteja planeta, acestă ”sferă prețioasă albastră, cu o crustă de coajă de ou și cu o fărâmă de atmosferă, care nu este o jucărie idestructibilă.”

Liderul britanic a criticat pornirile adolescentine ale omenirii, prin care provocăm planetei ”zilnic, săptămânal, daune ireversibile care (…) vor face această frumoasă planetă practic de nelocuit, nu doar pentru noi, ci și pentru multe alte specii.”

”Am ajuns la acea vârstă fatidică la care știm aproximativ cum să conducem, să deschidem dulapul cu băuturi, să ne angajăm în tot felul de activități care nu sunt doar potențial jenante, dar și mortale. Citându-l pe folosolul Toby Ord, <<suntem suficient de mari pentru a ne băga în probleme serioase>>. Încă ne agățăm cu o parte din mintea noastră de credința puerilă că lumea a fost făcută pentru satisfacția și plăcerea noastră și mixăm acest narcisim cu o prezumție primitivă că suntem nemuritori. Credem că altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna. Ne distrugem din nou și din nou habitatele pornind de la raționamentul inductiv că am scăpat până acum și, prin urmare, o vom face din nou”, și-a arătat revolta Boris Johnson într-un discurs însuflețit susținut în fața liderilor lumii, reuniți în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Prim-ministrul britanic a atras atenția că în acest ritm, temperatura globală va creștere până la 2,7 grade Celsius sau mai mult până la sfârșitul secolului, ceea ce va duce la ”deșertificare, secetă, pierderi de recoltă, mișcări în masă ale populațiilor, nu din cauza unui eveniment natural neprevăzut sau a unui dezastru, ci din cauza noastră, din cauza a ceea ce facem acum.”

Citându-l pe Sofocle, Johnson a transmis că omul poate fi ”nu doar înspăimântător, ci și minunat.”

”Suntem minunați în puterea noastră de a schimba lucrurile și minunați în puterea noastră de a ne salva, iar în următoarele 40 de zile trebuie să alegem. Sper că COP26 va fi cea de-a 16-a aniversare a umanității, în care vom alege să ne maturizăm, să recunoaștem amploarea provocării cu care ne confruntăm, să facem ceea ce posteritatea ne cere să facem, și vă invit în noiembrie să sărbătorim ceea ce sper că va fi o maturizare și să suflăm în lumânările unei lumi în flăcări”, a conchis Boris Johnson.

Fondul Monetar Internațional estimează că o temperatură globală de 4 grade Celsius ar reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 3,5%.

În schimb, o acțiune îndrăzneață de combatere a schimbărilor climatice ar putea genera câștiguri economice de 26 trilioane de dolari, ar putea genera peste 65 de milioane de noi locuri de muncă cu emisii reduse de carbon până în 2030 și ar putea evita peste 700.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic Boris Johnson a cerut miercuri Franţei, recurgând la o exprimare în ”frangleză”, să-şi revină după ce şi-a exprimat furia faţă de pactul de securitate în Indo-Pacific încheiat între SUA, Australia şi Regatul Unit, relatează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că a venit timpul ca unii dintre prietenii noştri cei mai dragi din lume să-şi revină vizavi de toate astea”, le-a spus el jurnaliştilor britanici în timpul unei vizite la Washington, folosind o expresie pe jumătate în franceză pentru “get a grip” (a-şi reveni, a-şi recăpăta controlul), respectiv “prenez un grip”.

Aflat în SUA în contextul Adunării Generale a ONU de la New York, Johnson a fost primit miercuri de Joe Biden, pentru întâia oară, la Casa Albă, cei doi lideri discutând inclusiv despre alianța de securitate și apărare proaspăt creată împreună cu Australia pentru a contracara influența Chinei în Asia-Pacific.

Donnez-moi un break (daţi-mi un răgaz)”, a continuat el, tot în “frangleză”, potrivit The Guardian.

“Este în mod fundamental un mare progres pentru securitatea mondială. Sunt trei aliaţi care împărtăşesc aceleaşi valori care strâng rândurile şi creează un nou parteneriat pentru împărtăşirea tehnologiei“, a mai spus Johnson.

Subiectul alianței AUKUS a fost discutat de Joe Biden și cu premierul australian Scott Morrison, cu care s-a întâlnit în marja Adunării Generale a ONU.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra, iar Emmanuel Macron este așteptat să discute cu Joe Biden în zilele următoare pentru a clarifica situația.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Prima întrevedere la Casa Albă dintre Joe Biden și Boris Johnson: SUA și Regatul Unit sunt aliați de nădejde și cei mai apropiați parteneri

Published

on

© No.10/ Flickr

Președintele american Joe Biden a diminuat șansele unui acord comercial post-Brexit cu Regatul Unit, indicând doar că ”discuțiile continuă”, informează Politico Europe și BBC.

Premierul britanic, Boris Johnson, a avut marți o primă întâlnire la Casa Albă cu Joe Biden de când acesta din urmă a devenit președintele SUA, dar și cu vicepreședintele Kamala Harris, prilejuită de desfășurarea Adunării Generale a ONU în cadrul căreia cei doi au susținut discursuri centrate pe problema schimbărilor climatice și acțiunile pe care puterile lumii trebuie să le aibă în vedere pentru a opri această amenințare.

De altfel, acest subiect s-a numărat printre cele discutate, alături de ”situația din Afganistan, promovarea securității sanitare globale, sprijinirea democrației și a drepturilor omului, dezvoltarea unui viitor mai favorabil incluziunii pentru toate țările, evoluțiile din zona indo-pacific și rolul esențial al aliaților și partenerilor europeni, inclusiv NATO și UE”, informează un comunicat al Casei Albe.

”Regatul Unit și SUA sunt aliați de nădejde și cei mai apropiați parteneri. Vom fi alături pentru a ne proteja cetățenii și pentru a ne apăra valorile în întreaga lume”, a transmis Boris Johnson într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Liderii au salutat cooperare strânsă dintre țările noastre în timpul retragerii NATO din Afganistan. Prim-ministrul a transmis condoleanțe pentru militarii americani uciși în timpul operațiunii. Prim-ministrul și președintele Biden au convenit asupra faptului că cel mia bun mod de a-i onora pe toți cei care și-au pierdut viața pentru a face din Afganistan un loc mai bun va fi utilizarea tuturor instrumentelor diplomatice și umanitare de care dispunem pentru a preveni o criză umanitară și pentru a prezerva progresele obținute”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Boris Johnson și Joe Biden au discutat, de asemenea, despre parteneriatul strategic încheiat de Statele Unite, Regatul Unit și Australia pentru a contracara China, care a stârnit numeroase nemulțumiri din partea europenilor, cu precădere Franța, care a acuzat că acest acord reprezintă ”o lovitură în spate”, mesaj dublat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Întâlnirea a oferit, de asemenea, și oportunitatea de a face schimb de cadouri. Președintele Biden i-a făcut cadou lui Johnson o fotografie înrămată a primei lor întâlniri, de la Cornwall, în timpul summitului G7 din iunie, dar și un ceas de mână de brand de la Casa Albă.

De cealaltă parte, premierul britanic i-a oferit lui Biden cartea astronautului britanic Tim Peake, cu autograf, care cuprinde următorul mesaj: ”să reprezinte o formă de a ne aduce aminte că luptăm împreună pentru a ne salva țările de schimbările climatice”.

Cadoul prim-ministrului britanic vine cu doar câteva săptămâni înainte de desfășurarea Summitului privind schimbările climatice (COP26), un moment crucial pentru combaterea acetora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO4 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO5 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană face un pas important privind impunerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele mobile în vederea reducerii deșeurilor electronice

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE8 hours ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

ONU24 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending