Connect with us

INTERNAȚIONAL

Fostul președinte american George W. Bush o omagiază pe Angela Merkel înaintea ultimei sale vizite la Washington: Un lider plin de compasiune și o femeie care nu se teme să conducă

Published

on

© White House Photo (2006)

Angela Merkel este un lider plin de compasiune și o femeie căreia nu îi este teamă să conducă, a afirmat miercuri fostul președinte american George W. Bush, primul lider de la Casa Albă care a colaborat cu cancelarul german, înainte de vizita pe care Merkel o va efectua joi la Washington, unde prima sa întâlnire cu președintele Joe Biden în Biroul Oval va fi atât o vizită inaugurală, cât și una de adio.

George W. Bush a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Deutsche Welle despre profilul politic și imaginea de lider a Angelei Merkel, demersul fiind parte a unui documentar pe care postul german de radio și TV îl pregătește pentru a marca retragerea din politică a cancelarului german, care nu va mai candida la alegerile generale din 26 septembrie, urmând să pună capăt celor 16 ani de mandat în funcția de de cancelar după formarea noii coaliții guvernamentale.

Merkel a adus clasă și demnitate într-o poziție foarte importantă. A luat decizii foarte dificile și a făcut ceea ce este mai bine pentru Germania și a făcut-o pe baza principiilor. Este un lider plin de compasiune, o femeie care nu se teme să conducă“, a spus Bush, cel care a primit-o pe Merkel la Casa Albă în 2006, la câteva luni după ce aceasta a ajuns cancelar al Germaniei, la 22 noiembrie 2005.

Pentru George W. Bush – ca și pentru mulți americani – Angela Merkel personifică “visul american”. O femeie care a crescut sub un regim comunist represiv, a ajuns la vârf în lumea liberă. Și nu oriunde, ci în Germania – țara care, din perspectiva americană, a fost eliberată de două ori de Statele Unite de o dictatură: mai întâi ca întreaga Germanie de regimul nazist, iar apoi ca Germania de Est din ghearele Kremlinului.

Mai ales în timpul celor patru ani ai administrației fostului președinte Donald Trump, Merkel a fost privită printre liderii stângii din America ca liderul lumii libere. Până atunci, acest statut îi aparținuse doar președintelui american. Iar în timp ce Uniunea Europeană și țările europene individuale erau zguduite de tulburări politice, Merkel era văzută ca o stâncă de stabilitate, o constantă de încredere într-o lume în continuă schimbare.

Merkel a supraviețuit într-un mediu destul de dur timp de mai bine de opt ani. Este destul de uimitor când te gândești la asta“, a spus Bush, făcând aluzie la impresia că cetățenii americani par să se fi săturat de el după opt ani de mandat.

Și asta reflectă încrederea alegătorilor germani“, a adăugat el.

Atunci când cancelarul Angela Merkel i-a strâns pentru prima dată mâna lui George W. Bush, în 2006, relațiile dintre Germania și SUA erau înghețate. Cu puțin timp înainte de sfârșitul mandatului său, Gerhard Schröder, predecesorul lui Merkel, îl criticase puternic pe Bush pentru intrarea în războiul cu Irakul. 

George W. Bush a rememorat faptul că relația dintre SUA și Germania s-a îmbunătățit rapid, acest lucru având o mare legătură cu faptul că el și Merkel s-au înțeles excepțional de bine încă de la început. De altfel, caracterul apropiat al relațiilor dintre Bush jr. și Merkel a fost reliefat și în decembrie 2018, la moartea lui George H.W. Bush, tatăl lui George W. Atunci, Angela Merkel a afirmat că fără realizările politice ale lui Bush senior – căderea Cortinei de Fier și sprijinul pentru reunificarea Germaniei – ea nu ar fi putut ajunge cancelar al țării sale

De atunci și până în 2021, Angela Merkel a dat mâna și a colaborat cu patru președinți americani, de la George W. Bush la Barack Obama și de la Donald Trump la Joe Biden.

Într-un material consacrat vizitei sale la Washington, Politico Europe sintetizează relațiile Angelei Merkel cu predecesorii lui Joe Biden, subliniind revirimentul relațiilor germano-americane post-Schröder în timpul lui George W. Bush, parteneriatul apropiat dintre Angela Merkel și Barack Obama în pofida scandalului interceptării telefonului liderului german de către serviciile americane și schimbarea la 180 de grade în relațiile cu Donald Trump, unde Merkel a avut de înfruntat critici fără precedent.

Președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit pe 12 iunie, în marja summitului G7 din Marea Britanie, pentru prima dată de la inaugurarea lui Biden, într-o discuție menită să prefațeze vizita pe care Merkel o va efectua la Washington, la invitația liderului de la Casa Albă.

Premergător acestei întâlniri, Casa Albă a anunțat că Angela Merkel îl va vizita pe preşedintele american Joe Biden la Washington pe 15 iulie pentru a afirma “legăturile bilaterale profunde” dintre Washington și Berlin.

Joe Biden și Angela Merkel s-au mai întâlnit oficial în perioada în care liderul de la Casa Albă era vicepreședintele SUA. De asemenea, după instalarea lui Biden în Biroul Oval, cei doi au vorbit de două ori la telefon și au participat împreună la summit-urile G7 și NATO, precum și la ediția specială online a Conferinței de Securitate de la München.

În convorbirea din luna ianuarie, Merkel l-a invitat pe Biden în Germania, în timp ce liderul SUA a pledat pentru “o strânsă coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, de la COVID-19 și schimbări climatice la China și Rusia”. Ulterior, cei doi au discutat în luna martie, pe fondul recentelor tensiuni dintre Rusia și Ucraina, context în care “și-au exprimat îngrijorarea față creşterea semnificativă a prezenţei trupelor militare ruse în Crimeea ilegal ocupată şi la frontiera de est a Ucrainei și a reafirmat sprijinul lor pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

După discursul inaugural al lui Joe Biden la Conferința de la München, Angela Merkel a pledat pe aceeași scenă virtuală pentru o agendă comună transatlantică privind Rusia și China, iar în urma summit-urilor G7 și NATO a subliniat că venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan” în relațiile transatlantice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a afirmat sâmbătă că, prin condamnarea candidaturilor Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, Rusia dă dovadă de slăbiciune, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Suntem alături de poporul şi guvernul Moldovei prietene în faţa ameninţărilor reînnoite din partea Moscovei”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei de la Kiev.


„Tot ce îi rămâne Rusiei este să amenințe alte state, după decenii de politici ratate bazate pe agresiune, constrângere şi lipsă de respect. Asta nu face altceva decât să arate slăbiciunea Rusiei, a adăugat el.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, condamnase vineri decizia Uniunii Europene de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidate la aderare. „Asta confirmă că se continuă activ o acaparare geopolitică a spaţiului Comunităţii Statelor Independente (foste sovietice) pentru a limita Rusia”, a declarat ea.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.

Citiți și: Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

Published

on

© Josep Borrell / Twitter

Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de externe iranian, Hossein Amir-Abdollahian. În cadrul întrevederii, cei doi au convenit să reia negocierile dintre Iran și SUA „în zilele următoare”.

„Negocierile vor fi facilitate de echipa mea, pentru a rezolva ultimele probleme nerezolvate. Relațiile noastre bilaterale au un potențial enorm, dar fără un JCPOA funcțional nu putem dezvolta pe deplin relația noastră”, a transmis Josep Borrell.

De asemenea, șeful diplomației UE a ridicat chestiuni urgente, cum ar fi detenția extrem de îngrijorătoare a cetățenilor europeni în Iran și a cerut eliberarea acestora.

Mai mult, Înaltul Reprezentant a subliniat, într-o postare pe Twitter, că vizita sa la Teheran are un obiectiv principal: „să dau un nou impuls negocierilor și să readuc acordul nuclear pe calea cea bună”.

„Trebuie să accelerăm activitatea. Sunt foarte fericit și recunoscător pentru decizia pe care ministrul a anunțat-o deja, luată de amândoi aici, la Teheran, că discuțiile vor fi reluate. Există decizii care trebuie luate la Teheran și la Washington. Nu pot să nu subliniez importanța ajungerii la un acord și cât de important este pentru noi toți, pentru Iran, dar și pentru întreaga lume – să avem un acord privind JCPOA. Mai ales acum, pentru că trăim într-o lume diferită”, a mai spus Josep Borrell, potrivit comunicatului oficial.

Vestea vizitei neanunțate anterior survine după ce Amir-Abdollahian a declarat săptămâna trecută că Iranul încă mai crede că negocierile pot avea succes.

Discuțiile de la Viena, care au început în aprilie anul trecut, au ca scop întoarcerea Statelor Unite la acordul nuclear, inclusiv prin ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, și asigurarea respectării depline de către Teheran a angajamentelor sale.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Negocierile au fost, însă, blocate din martie pe fondul divergențelor dintre Teheran și Washington, în special din cauza cererii Iranului de a scoate Garda Revoluționară Islamică de pe lista de teroriști a SUA.

Amir-Abdollahian a declarat miercuri că Iranul este „serios” în privința ajungerii la un acord în cadrul negocierilor.

„Trenul negocierilor nucleare a ajuns la opriri dificile pe măsură ce se apropie de final”, a declarat șeful diplomației iraniene.

Continue Reading

G7

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Published

on

© Annalena Baerbock/ Twitter

În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G74 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO23 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending