Connect with us

U.E.

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, condamnat la un an de închisoare pentru finanțarea ilegală a campaniei sale electorale din 2012

Published

on

© European Union, 2011

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat joi la un an de închisoare după ce a fost găsit vinovat de finanțarea ilegală a campaniei sale electorale din 2012, relatează Euronews

Sarkozy, care de altfel a negat orice abatere, nu a fost prezent în instanță la citirea sentinței, însă avocatul său a confirmat că va face apel.

Fostul lider de stat a fost acuzat că a cheltuit aproximativ 22,5 milioane de euro – aproape dublu față de suma maximă legală – pentru campania sa de realegere din 2012, în urma căreia a pierdut în fața socialistului Francois Hollande.

Procurorii apreciază că Sarkozy știa cu câteva săptămâni înainte de scrutin că cheltuielile sale – care sunt strict limitate în conformitate cu legislația franceză – se apropiau de maximul legal. Astfel, magistrații l-au acuzat că a ignorat două note ale contabililor săi care îl avertizau cu privire la problema banilor.

Președinta Camerei a 11-a corecțională, Caroline Viguier, a declarat că Sarkozy „a continuat să organizeze mitinguri” în ciuda faptului că a fost „avertizat în scris de riscul de a depăși” limita legală. „Nu era prima sa campanie, el avea experiență în calitate de candidat”, a continuat magistratul.

Totuși, fostul președinte al Franței nu este acuzat că a făcut parte din sistemul de facturi false care se află în centrul fraudei, dar procurorii au susținut că Sarkozy este „singura persoană responsabilă pentru finanțarea campaniei sale” și că a ales să depășească limita prin organizarea a numeroase mitinguri, inclusiv a unor mitinguri uriașe.

Procurorii au cerut un an de închisoare, dintre care șase luni cu suspendare, și o amendă de 3.750 de euro.

Verdictul vine la șase luni după ce acesta a fost găsit vinovat de corupție și trafic de influență într-un alt caz și condamnat la un an de închisoare și doi ani cu suspendare, devenind astfel primul fost președinte francez care primește o pedeapsă cu închisoarea care include și o perioadă de timp fără posibilitatea de suspendare.

În prezent, acesta așteaptă judecarea apelului în libertate. 

Fostul lider francez este, de asemenea, anchetat pentru acuzații de luare de bani de la fostul lider libian Muammar Gaddafi pentru a-și finanța campania prezidențială de succes din 2007 și pentru trafic de influență într-un caz legat de activitățile sale de consiliere în Rusia. Acesta din urmă are ca scop să stabilească dacă „s-a implicat în activități de lobby cu potențial infracțional” în numele oligarhilor ruși.

Sarkozy s-a retras din politica activă în 2017, dar încă joacă un rol în culise. Presa franceză a relatat că el este implicat în procesul de alegere a unui candidat conservator înaintea alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul unei reuniuni desfășurate joi, Consiliul UE a adoptat în mod formal politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027. Noua legislație pregătește terenul pentru o PAC mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță, care urmărește să asigure un viitor durabil pentru fermierii europeni, să ofere un sprijin mai bine direcționat fermelor mai mici și să permită o mai mare flexibilitate pentru statele membre în ceea ce privește adaptarea măsurilor la condițiile locale, informează comunicatul oficial

„După mai mult de trei ani de eforturi intense, am ajuns în cele din urmă la linia de sosire. Noua PAC care a fost adoptată astăzi marchează o etapă importantă în politica agricolă a UE, deschizând calea către un viitor mai echitabil și mai durabil pentru fermierii europeni”, a transmis ministrul sloven al agriculturii.  

Procesul de reformare a PAC a început în 2018, când Comisia Europeană și-a publicat propunerea inițială. În octombrie 2020, Consiliul și Parlamentul European și-au adoptat pozițiile de negociere, lansând nouă luni de negocieri care au culminat cu un acord politic la care s-a ajuns în iunie 2021.

O caracteristică esențială a noii politici este introducerea unor planuri strategice la nivelul statelor membre, care să permită guvernelor naționale să adapteze dispozițiile PAC la nevoile comunităților lor agricole, în cooperare cu autoritățile locale și cu părțile interesate relevante.

De asemenea, politica este cea mai ambițioasă din punct de vedere ecologic până în prezent, un sfert din plățile directe fiind rezervate practicilor agricole verzi. În plus, este prima PAC care include o dimensiune socială menită să garanteze condiții adecvate de ocupare a forței de muncă pentru lucrătorii agricoli.

Cele trei regulamente care alcătuiesc pachetul de reformă a PAC vor fi semnate atât de Consiliu, cât și de Parlament și vor fi publicate în Jurnalul Oficial. Statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri strategice până la 1 ianuarie 2022, după care Comisia va începe procesul de evaluare a acestor planuri și va furniza feedback. Noua PAC va intra în vigoare din 2023 și se va aplica până în 2027.

Citiți și: Noua Politică Agricolă Comună a fost adoptată de PE și va intra în vigoare în 2023. Versiunea reformată este mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă


Politica agricolă comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul UE. Aceasta urmărește:

  • să asigure aprovizionarea cetățenilor UE cu alimente sigure și la prețuri convenabile
  • să garanteze un nivel de trai echitabil pentru fermieri
  • să conserve resursele naturale și să respecte mediul înconjurător

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a prezentat trei propuneri legislative menite să pregătească PAC pentru viitor. Printre principalele aspecte ale propunerilor se numără:

  • o mai bună direcționare a plăților directe și a intervențiilor pentru dezvoltarea rurală, ambele categorii făcând obiectul unei planificări strategice
  • o nouă arhitectură „verde” bazată pe condițiile de mediu care trebuie respectate de către fermieri și măsuri voluntare suplimentare în cadrul ambilor piloni
  • abordare bazată pe performanță („noul model de performanță”), conform căreia statele membre ar trebui să raporteze realizările lor în fiecare an

La finalul anului 2020 a fost adoptat regulamentul de tranziție privind PAC, care avea ca obiectiv asigurarea continuității sprijinului juridic și financiar în cadrul PAC pentru fermieri și alți beneficiari înainte ca noile norme reformate să intre în vigoare în 2023. Regulamentul a asigurat faptul că plățile nu vor fi întrerupte, oferind în același timp statelor membre timpul necesar pentru a-și pregăti planurile strategice naționale în domeniul PAC.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au înregistrat în 2019 o pierdere de aproximativ 134 de miliarde de euro în venituri din taxa pe valoare adăugată (TVA), potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Conform documentului, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA, urmată de Grecia (25,8 %) și Lituania (23,5 %).

Această cifră reprezintă veniturile pierdute din cauza fraudei și evaziunii în domeniul TVA, a practicilor de evitare și optimizare a TVA, a falimentelor și a insolvențelor financiare, precum și din cauza erorilor de calcul și a erorilor administrative.

Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1,0 %), Suedia (1,4 %) și Cipru (2,7 %). În termeni absoluţi, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franţa (13,858 miliarde euro) şi România (7,411 miliarde de euro).

Deși unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat, o serie de acțiuni decisive și măsuri de politică specifice ar putea aduce o schimbare reală, în special în ceea ce privește neconformitatea.

”În pofida tendinței pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră – în special având în vedere nevoile imense în materie de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4 000 EUR pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale”, a transmis Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

Principalele rezultate în 2019

În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde EUR, ajungând la 134 de miliarde de euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde de euro înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.

În majoritatea statelor membre, variația absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croația și Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale în aceste patru țări). Suedia, Finlanda și Estonia au obținut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste țări, autoritățile fiscale reușesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puțin de 5 % din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creșteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) și România (+2,3 puncte procentuale).

În urma eforturilor continue de îmbunătățire a situației atât la nivelul UE, cât și la nivel național, tendința pozitivă relativă a continuat în 2019, deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE scăzând cu aproximativ 7 miliarde de euro în comparație cu anul precedent. UE a depus deja eforturi semnificative pentru a îmbunătăți modul de colectare a TVA.

În plus, Comisia Europeană a sprijinit statele membre să colaboreze mai eficient în cadrul rețelei Eurofisc, care este compusă din funcționari naționali din cele 27 de state membre și din Norvegia.

Începând din 2019, membrii rețelei utilizează în mod activ instrumentul de analiză a rețelelor de tranzacții (TNA) finanțat de UE pentru a face schimb rapid de date privind TVA și pentru a le prelucra în comun, permițându-le să detecteze automat frauda transfrontalieră în domeniul TVA într-un stadiu mult mai timpuriu. În 2022, Comisia va lansa, de asemenea, propuneri legislative pentru modernizarea în continuare a sistemului de TVA, inclusiv consolidarea rețelei Eurofisc.

Deficitul de încasare a TVA este relevant atât pentru UE, cât și pentru statele membre, întrucât TVA are o contribuție importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetele naționale. Studiul aplică o metodologie descendentă în ceea ce privește consumul, folosind datele din conturile naționale pentru estimarea deficitelor de încasare a TVA. Deficitul de încasare a TVA se calculează ca diferența dintre TVA datorată și veniturile reale din TVA și, ca atare, reprezintă veniturile din TVA pierdute în comparație cu un calcul teoretic al TVA.

Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile.

În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE4 mins ago

Consiliul UE a adoptat noua PAC, o politică agricolă mai echitabilă, mai ecologică și bazată mai mult pe performanță pentru perioada 2023-2027

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Raport al Comisiei Europene: România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA, înregistrând o pierdere de 34,9 % din veniturile din TVA

COMISIA EUROPEANA19 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de CE pentru că nu a pus în aplicare normele UE privind „testul de proporționalitate” anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a deschis proceduri de infringement împotriva României pentru neamenajarea spațiului maritim, încălcarea normelor privind calificările profesionale și denunțarea tratatelor bilaterale de investiții

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA1 hour ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA3 hours ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending