Connect with us

NEWS

Fostul președinte Traian Băsescu, despre anunțul premierului Dăncilă privind mutarea ambasadei României la Ierusalim: Aruncă ”pe Apa Sâmbetei” 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu

Published

on

Anunțul mutării ambasadei României la Ierusalim aruncă ”pe Apa Sâmbetei” 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu, a afirmat luni fostul președinte Traian Băsescu, senator PMP.

”(…) Lobişti americani au invitat-o pe Dăncilă la un eveniment de comemorare al Holocaustului. Crezând că e ocazia vieţii ei de a se manifesta pe pământ american, Dăncilă a recitat instrucţiunile primite de la Dragnea fără a înţelege efectul propriului discurs. A promis orice a crezut Dragnea că poate să-i impresioneze pozitiv audienţa în folos propriu, nesocotind grav poziţia unitară şi solidară a Uniunii Europene, dar şi politica externă echilibrată a României în Orientul Mijlociu. Anunţul precum că Guvernul României va muta Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim a stârnit entuziasmul sălii, dar a aruncat pe Apa Sâmbetei 50 de ani de politică externă românească în Orientul Mijlociu”, a scris Băsescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

VIDEO

Conform fostului șef al statului, ”implicaţiile anunţului sunt grave pentru că schimbă radical politica externă a României în Orientul Mijlociu şi ne singularizează în interiorul Uniunii Europene prin nerespectarea rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU”.

”Dragnea şi Dăncilă (…) cred că pot face şi ei ceea ce au făcut americanii. Eu nu zic că n-o pot face, o pot face, dar cu costuri extraordinare de credibilitate a României. SUA poate ţine la respect lumea arabă prin forţa economică şi militară, pe când România a pierdut respectul şi încrederea lumii arabe. După ce a văzut efectele discursului, Dăncilă şi-a adus aminte că titularul politicii externe este preşedintele României iar o ambasadă se poate înfiinţa numai prin decret prezidenţial. Primul semnal politic extrem de puternic este anularea vizitei de stat a Regelui Abdullah al Regatului Haşemit al Iordaniei în România, în condiţiile în care Regele Abdullah este cel mai echilibrat şi respectat şef de stat al lumii arabe, este cel mai bun partener al SUA în lumea arabă şi un mare prieten al României. Dragnea şi Dăncilă au nesocotit interesele României din slugărnicie şi pentru un zâmbet primit peste ocean şi acest lucru îl spun eu, un politician care susţine, respectă, admiră şi iubeşte Israelul şi poporul său. De azi, politica externă a României este dăncilizată şi riscă să devină nesemnificativă, pentru că se face în interesul strict al lui Dragnea şi nu în interesul ţării”, a mai afirmat Băsescu.

Acesta a susţinut că România are nevoie de votul ţărilor arabe ”pentru a obţine mult râvnitul post de membru nepermanent al Consiliului de Securitate”.

Luni, Administrația Prezidențială a confirmat că Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat vizita de trei zile în România, care urma să înceapă astăzi, în semn de solidaritate cu Ierusalim, după ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Înaltul oficial iordanian trebuia, de asemenea, să participe la o rundă de ”întâlniri Aqaba”, pe care Iordania și România ar fi trebuit să le găzduiască împreună.

Totodată, era de așteptat ca cele două state să semneze un acord și două memorandumuri de înțelegere în diverse domenii. Un forum de afaceri pentru reprezentanții sectorului privat din cele două țări ar fi trebuit să aibă loc în timpul vizitei.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-o primă reacție, executivul european a spus, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPAC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetate rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

David Cameron, în memoriile sale: Boris Johnson este un mincinos care pa susținut Brexit-ul pentru a-și promova cariera politică

Published

on

Boris Johnson este un mincinos care a susținut tabăra ce a pledat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, în campania din 2016, doar pentru a-și promova cariera politică, afirmă cel care a declanșat referendumul, fostul premier David Cameron, în cartea sa de memorii ”For the record”.

Fragmente din cartea ce urmează a fi lansată pe 19 septembrie au fost publicate în exclusivitate de Sunday Times.

Fostul premier britanic se arată revoltat de foștii săi colegi pe tema Brexit-ului, îndeosebi Boris Johnson și Michael Gove, și spune despre campania Leave a conservatorilor că a fost una rasistă care amintește de alegerile din 1964. El spune că actualul premier nu credea în Brexit și s-a alăturat taberei adverse doar din calcule politice și electorale care vizau propria sa carieră. Cameron mai acuză lipsa de loialitate a lui Gove.

Cameron scrie că îngrijorile lui Johnson privind suveranitatea britanică nu erau mai importante decât altele: ”care era cel mai bun rezultat pentru el?”.

Boris Johnson a ”riscat un rezultat în care nu a crezut pentru a-și lansa cariera politică” și era interesat de un al doilea referendum după o renegociere, scrie Cameron, conform The Guardian, care citează Sunday Times.

Fostul premier critică în termeni foarte duri mai mulți membri ai Cabinetului din 10 Downing Street, dar și pe consilierul premierului Dominic Cummings, cel care a fost ”creierul” campaniei anti-UE.

Cea mai explozivă acuzație la adresa lui Boris Johnson, așa cum reiese din fragmentele publicate, vizează rasismul campaniei acestuia, notează mai The Guardian.

Este vorba despre campania din 2016 pentru ieșirea din Uniune, Boris Johnson marșând atunci pe ideea posibilei aderări a Turciei la UE, agitată pe post de sperietoare, precizează Hotnews.ro.

”Nu era greu să îți dai seama care este obsesia celor din tabăra Leave. De ce să te concentrezi pe o țară care nici măcar nu este membră a UE? (…) Răspunsul era acela că este vorba despre o țară musulmană, ceea ce genera teama de islamism, migrația în masă și transformarea comunităților. Era strigător la cer”, scrie Cameron.

El spune că întreaga campanie aducea aminte de sloganul electoral din 1964. ”La fel de bine puteau să spună: Dacă vrei un vecin musulman, votează pentru rămânerea în Uniunea Europeană”.

Într-un interviu pentru The Times publicat vineri, înainte de lansarea memoriilor sale ”For the Record”, David Cameron a spus că un Brexit fără acord ar reprezenta ”un rezultat rău” și nu ar trebui urmărit și a dat înțeles că un al doilea referendum s-ar putea dovedi drept unica modalitate pentru a debloca Brexit-ul.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Polonia urmează să se doteze cu o forță de apărare în spațiul cibernetic de aproximativ 2.000 de militari

Published

on

© Mariusz Blaszczak/ Facebook

Polonia se va dota, până în 2024, cu o forță de apărare în spațiul cibernetic de aproximativ 2.000 de militari specializați, a anunțat ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, după ce a dat undă verde acestei inițiative, anunță AFP, citat de Adevărul.ro.

”Ştim cu toţii bine că, în lumea de azi, este imposibil să influenţezi situaţia statelor recurgând la asemenea metode” – războiul cibernetic -, a subliniat ministrul joi, în faţa presei, la Zegrze, un centru militar de antrenament în domeniul apărării cibernetice, în apropiere de Varşovia.

Unitatea de comandament a acestei forţe urmează să fie operaţională începând din 2022, iar Polonia, un stat membru NATO, urmează să dispună până în 2024 de un număr suficient de absolvenţi specalizaţi în domeniul apărării cibenetice.

Ministerul polonez al Apărării caută deja talente, sub forma unui parteneriat cu hackathonul HackYeah, în vederea recrutării.

Suma 30.000 de zloţi (8.900 de euro) va fi propusă celor mai bune elemente, potrivit unei publicaţii online a ministerului.

În luna iunie a anului 2016, la summitul NATO de la Varșovia, secretarul general Jens Stoltenberg declara că recunoașterea spațiului ”cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile operaționale”.

Transformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.

În 2014, în cadrul summitul din Țara Galilor, Alianța a convenit că un atac cibernetic ar putea activa Articolul 5 al Tratatului de la Washington și un răspuns coordonat din partea întregii Alianțe.

Articolul 5 prevede în principal că un atac asupra unui membru al alianţei constituie un atac asupra tuturor membrilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite au deblocat un ajutor militar de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina

Published

on

Administrația Trump a deblocat 250 de milioane de dolari în ajuor militar pentru Ucraina, au anunțat senatori americani, joi, după ce parlamentari din ambele formațiuni politice și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reținerea, de către Casa Albă, a unor bani aprobați de Congres, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Vestea vine după președintele american Donald Trump a solicitat, la finalul lunii august, echipei de securitate națională de la Casa Albă să analizeze programul de finanțare intitulat ”Iniţiativa de Asistenţă pentru Securitate”, pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în interesul cel mai bun al Statelor Unite, potrivit Politico Europe. 

Fondurile au scopul de a ajuta Ucraina în criza privind separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova. Rusia a anexat Peninsula Crimeea în anul 2014.

Separat, Departamentul de Stat american se pregătește să ofere un ajutor de 141.5 milioane de dolari Ucrainei. Din ajutorul despre care Congresul american a fost înștiințat, suma de 115 milioane de dolari va fi destinată Armatei ucrainene, pentru a o spriji în procesul de dezvotare a capabilităților, în vreme ce 16.5 milioane de dolari vor fi folosiți pentru securitatea la Marea Neagră. Fondurile ar putea ajunge în Ucraina la sfârșitul acestei luni.

Acesta nu este singurul ajutor pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei.

Amintim că, în luna iulie a anului trecut, SUA au suplimentat spirjinul financiar acordat Kievului cu 200 de milioane de dolari pentru întărirea apărării Ucrainei.

În luna martie a anului 2018, Departamentul de Stat american a aprobat oficial joi vânzarea către Ucraina a unor rachete antitanc care includ sistemul avansat Javelin.

Potrivit agenţiei federale însărcinate cu contractele militare, Defense Security Cooperation Agency, guvernul ucrainean a solicitat să cumpere 210 rachete şi 37 de lansatoare de rachetă pentru un cost total de 47 de milioane de dolari.

În luna septembrie a anului 2017,  Senatul Statelor Unite au aprobat proiectul de lege care prevede acordarea unui ajutor în valoare de 150 de milioane de dolari în anul financiar 2018 pentru a sprijini Ucraina în domeniul securității și apărării.

“Pentru prima oară la nivel legislativ, se propune livrarea către Ucraina de mijloace defensive precum radare de apărare antiaeriană și supraveghere, mine antinavale, nave de coastă“, anunțat prin intermediul unei postări pe pagina sa de Twitter președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko.

În luna decembrie 2017, SUA anunțau că au în vedere sporirea ajutorulyi acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să se poată apăra și să își asigure “suveranitatea” și integritatea teritorială.

“Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending