Connect with us

U.E.

Fostul șef al BCE, Mario Draghi, își depune jurământul în funcția de nou premier al Italiei

Published

on

© European Union, 2018

Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a fost desemnat premier al Italiei, vineru seară, după o discuție cu președintele țării, Sergio Mattarella, informează POLITICO Europe.

Potrivit presei italiene, Mario Draghi – „Super Mario”, în vârstă de 73 de ani, a avut întrevederea cu președintele țării la Palatul Quirinale și și-a prezentat lista de miniștri ai guvernului. Sâmbătă va avea loc ceremonia de depunere a jurământului noului guvern, la ora locală 12.

Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, și-a numit cabinetul după întâlnirea cu președintele italian.

El a obținut sprijinul aproape al tuturor principalelor partide politice, după prăbușirea administrației anterioare luna trecută, pe fondul unor dispute în cadrul coaliției de guvernare asupra modului de cheltuire a fondurilor de redresare post-pandemie de la UE.

Mario Draghi este cunoscut pentru că a tras zona euro din pragul prăbușirii în 2012, angajându-se să facă „tot ce trebuie” pentru a salva moneda unică europeană.

Fostul oficial european a dispărut din atenția publică de la încheierea mandatului în fruntea BCE în octombrie 2019, dar numele său a fost vehiculat ca potențial premier în ultimele săptămâni, pe măsură ce disputele politice, combinate cu criza economică și de sănătate, au dus la prăbușirea guvernului lui Giuseppe Conte. 

Italia se confruntă încă cu pandemia de coronavirus în același timp cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii. Măsurile dure de restricție care vizează combaterea pandemiei au devastat economia, iar datele publicate recent au arătat că produsul intern brut (PIB) al Italiei a scăzut cu 8,8% în 2020 – cea mai abruptă scădere anuală de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Țara a înregistrat peste 93.000 de decese, al șaselea număr cel mai mare de morți din lume în urma crizei COVID-19.

După ce a primit sprijinul celui mai mare grup din parlament, Mișcarea Cinci Stele, Draghi are acum sprijin pe întregul spectru politic, însemnând, totodată, că va avea o majoritate suficient de mare în Parlament pentru a-și realiza agenda.

O personalitate marcantă a partidului antisistem Mișcarea Cinci Stele, Luigi Di Maio, va rămâne în funcția de ministru de externe în cabinetul Draghi.

Între timp, Giancarlo Giorgetti, o figură cunoscută din partidul populist de extremă dreapta Liga, va fi ministru al industriei. Andrea Orlando, de la Partidul Democrat de centru-stânga, va fi ministru al Muncii.

Guvernul va trebui să primească votul de încredere al Parlamentului săptămâna următoare – o formalitate având în vedere sprijinul multipartinic.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie, informează un comunicat remis de legislativul european.

Rezultatele preliminare ale acestui sondaj au fost publicate la 9 martie cu o zi înainte de semnarea Declarației comune referitoare la Conferința privind viitorul Europei.

În ce privește România, țara noastră se situează sub media Uniunii Europene la majoritatea capitolelor. Astfel, 76% dintre cetățeni sunt de acord cu afirmația că vocile cetățenilor UE ar trebui luate în considerare, reprezentând cel mai scăzut nivel de acord cu această afirmație, media UE fiind la 92%. În același timp, 75% dintre români și 89% dintre europeni consideră că mai este mult de lucru pentru consolidarea democrației UE, în timp ce 78% dintre români și 89% sunt de părere că mai sunt necesare eforturi pentru protejarea democrației în UE.

Totodată, 67% dintre români sunt de acord că Conferința privind viitorul Europei ar reprezenta progrese semnificative pentru democrație, reprezentând una dintre cele mai scăzute percepții în acest sens.

© Eurobarometru “Viitorul Europei” (Click aici pentru a vedea sondajul pentru România)

Conferința privind viitorul Europei

Raportul complet (disponibil aici) al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

Rezultatele complete arată că europenii care doresc să se implice în Conferinţa privind viitorul Europei ar dori, în primul rând, să poată face acest lucru prin participarea la reuniuni în zona în care locuiesc, cum ar fi dezbateri sau adunări ale cetăţenilor (44%). Cetăţenii consideră că implicarea în procesul de colectare a ideilor din cadrul conferinţei poate consta în a răspunde la un sondaj (34%), în prezentarea de idei şi propuneri politicienilor europeni şi naţionali (31%) şi în participarea la consultări online prin intermediul platformelor de discuţii (30%).

La același capitol, 45% dintre români ar dori să se implice în Conferința privind viitorul Europei prin dezbateri sau adunări ale cetățenilor, 32% prin intermediul sondajelor, 28% prin prezentarea de idei și propuneri politicienilor și 21% prin participarea la consultări online.

Pe de altă parte, 25% dintre români (spre deosebire de 23% media UE) ar fi interesați să se implice la nivelul Conferinței prin participarea la evenimente și reuniuni în alte state membre. Totodată, 23% dintre români și 18% dintre europeni ar dori să contribuie la Conferința privind viitorul Europei prin participarea la evenimente tematice cu caracter sportiv și cultural

Tinerii și viitorul Uniunii Europene

Mai mult de opt din zece europeni (83%) și 72% dintre români sunt de acord că tinerii ar trebui implicați în mod specific în Conferință pentru a promova idei noi (acest procentaj include 40% din respondenți care sunt în totalitate de acord).

Două treimi dintre europeni (66%) sunt de acord că proiectul european oferă o perspectivă de viitor pentru tinerii Europei. O proporție similară (65%) este de acord că UE este o oază de stabilitate într-o lume tulbure, deși procentajul este mai mic decât în sondajul precedent din 2018 (-11 puncte procentuale).

Alegerile europene și președinția Comisiei Europene

În ce priveşte procedurile electorale, peste două treimi dintre cei intervievaţi sunt în favoarea alegerii preşedintelui Comisiei Europene prin intermediul procedurii candidaţilor “cap de listă” la alegerile europene, iar mai puţin de un sfert (22%) nu sunt în favoarea unui astfel de proces, a arătat sondajul. În timp ce 61% sunt de acord că un astfel de proces ar avea sens numai dacă cetăţenii UE ar avea posibilitatea de a vota pentru liste transnaţionale, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) sunt de acord că această abordare ar aduce mai multă transparenţă procesului de alegere a preşedintelui Comisiei Europene; cetăţenii consideră că acest lucru ar conferi, de asemenea, o mai mare legitimitate Comisiei Europene (63%) şi că ar reprezenta un progres semnificativ pentru democraţie în cadrul UE (62%).

În acelaşi sens, de două ori mai mulţi cetăţeni ai UE consideră că posibilitatea de a vota pentru liste transnaţionale la alegerile europene este un lucru bun (42%), comparativ cu doar unul din cinci (19%) care resping această propunere.

Sondajul Eurobarometru special nr. 500 având ca temă “Viitorul Europei” (EB94.1) a fost realizat între 22 octombrie şi 20 noiembrie 2020 în cele 27 de state membre ale UE şi a fost comandat în comun de Comisia Europeană şi de Parlamentul European. Sondajul a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi, din cauza pandemiei, a fost completat cu interviuri online, unde a fost cazul. În total, au fost efectuate aproximativ 27.034 de interviuri.

Evenimentul de lansare a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, cu ocazia Zilei Europei, duminică, 9 mai.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună – asigurată de președinții Parlamentului, Comisiei și Consiliului – s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi oficiale ale UE și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online. Persoane din toate categoriile sociale și în număr cât mai mare sunt încurajate să contribuie prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor și să contribuie la promovarea acestui demers pe rețelele sociale, folosind hashtagul #ViitorulItiApartine.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

Published

on

© 2021 Portugal.eu/ Twitter

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii, informează instituțiile europene.

Declarația, semnată în numele UE de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European David Sassoli și de prim-ministrul portughez Antonio Costa, a fost înmânată președintelui Consiliului European Charles Michel și liderilor statelor UE reuniți la Summitul social de la Porto unde aceștia au fost de acord să construiască o Europă mai socială după daunele economice provocate de pandemie.

În prima zi a Summitului social de la Porto, președinta Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, prim-ministrul portughez, care deține în prezent președinția Consiliului UE, partenerii sociali europeni și societatea civilă s-au angajat să atingă aceste obiective.

“Obiectivele sociale ale Europei trebuie să meargă mână în mână cu obiectivele sale ecologice și digitale. Dorim să ne apropiem de ocuparea integrală a forței, să asigurăm oportunități egale pentru toți europenii într-o economie mai digitală și mai durabilă și ca toți europenii să aibă acces la competențele de care au nevoie. Summitul social de la Porto reprezintă angajamentul nostru comun de a construi o Europă socială care să facă față provocărilor actuale și care să funcționeze pentru toți”, a afirmat Ursula von der Leyen.

 

Prim-ministrul portughez Antonio Costa a subliniat că “angajamentul de la Porto este un angajament față de viitor și față de speranță.

“Astăzi, am ajuns la concluzia că vom avea societăți mai prospere și mai echitabile numai dacă, pe lângă îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale pe care ni le-am stabilit, punem în aplicare și Pilonul nostru social”, a mai spus el.

În plus, ei s-au angajat să facă tot posibilul pentru a construi o Europă mai favorabilă incluziunii și mai socială.

Aceștia au salutat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale construit la summitul de la Göteborg și s-au angajat mai ferm să transforme principiile acestuia în acțiuni concrete menite să demareze o redresare puternică, echitabilă și generatoare de locuri de muncă.

Summitul de vineri marchează un moment crucial pentru drepturile sociale în Europa, întrucât partenerii sociali și societatea civilă invită șefii de stat sau de guvern din UE să aprobe Planul de acțiune și obiectivele sale principale și să stabilească obiective naționale ambițioase care să poate contribui în mod adecvat la realizarea obiectivelor europene.

Conferința la nivel înalt va fi urmată de o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern ai țărilor UE sâmbătă, 8 mai.

În angajamentul comun, semnatarii salută Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prezentat de Comisie la începutul lunii martie, care stabilește acțiuni concrete pentru a continua punerea în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului. Acesta propune, de asemenea, obiective principale privind ocuparea forței de muncă, competențele și incluziunea socială la nivelul UE, care trebuie să fie realizate până în 2030. Planul de acțiune va ajuta Europa să facă față transformărilor determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei. Aceasta va contribui la garantarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziție digitală și climatică.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact socioeconomic profund și de amploare. Până în prezent, răspunsul colectiv al statelor membre și al UE a contribuit la menținerea locurilor de muncă și a mijloacelor de subzistență, precum și la limitarea multora dintre efectele negative ale pandemiei. Cu toate acestea, este probabil ca șomajul și inegalitățile să persiste și să crească. Prin urmare, participanții la conferința la nivel înalt solicită liderilor UE să canalizeze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Factorii de decizie politică ar trebui să își concentreze eforturile asupra redresării ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă de calitate, asupra investițiilor în învățarea pe tot parcursul vieții, care permite cetățenilor să dobândească competențe noi sau suplimentare de care au nevoie pentru a reuși în tranziția verde și cea digitală, precum și asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale prin promovarea egalității de șanse pentru toți.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a crea piețe ale forței de muncă și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în secolul XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă; (2) condiții de muncă echitabile; (3) protecția și incluziunea socială.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.41 seconds ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

NATO1 hour ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH2 hours ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

ȘTIRI POZITIVE16 hours ago

România, campioană mondială la robotică. Ministrul Bogdan Aurescu i-a primit pe membrii echipei AutoVortex care a câștigat medalia de aur

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

CHINA18 hours ago

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană: În UE, 30 de europeni sunt vaccinați împotriva COVID-19 în fiecare secundă

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending