Connect with us

U.E.

Fostul șef al Comisiei Europene speră că acordul statelor membre privind relansarea economică post-pandemie să fie „foarte aproape” de planul Merkel-Macron

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține planul franco-german în valoare de 500 miliarde de euro pentru relansarea economiilor din UE în urma crizei pandemice cu consecințe socio-economice extinse, considerând că ar fi „răspunsul corect” și „absolut necesar”, potrivit unui interviu acordat Deutsche Welle.

„Cred că propunerea înaintată de Germania și Franța este un răspuns corect”, a spus Juncker. „Permite Uniunii Europene să răspundă cu solidaritate, în special pentru membrii din sudul Europei. Acest lucru este absolut necesar”, a precizat fostul înalt oficial european. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Conform propunerii celor doi, banii ar urma să fie adunaţi în numele Uniunii Europene de pe pieţele de capital şi să se îndrepte către ţările cele mai afectate de criză în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, propunerea Merkel-Macron sugerează acordarea autorității Comisiei Europene pentru a împrumuta bani în numele UE, propunere despre care președintele francez a subliniat că este pentru prima dată când Parisul și Berlin cad de acord pentru instituirea unei datorii comune a UE.

Cu toate acestea, succesoarea sa în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o situație dificilă. Italia și Spania – cele mai afectate țări ale UE – sprijină inițiativa, însă alte state membre așa-zis „frugale”, cum ar fi Austria, Danemarca, Olanda și Suedia au anunțat deja că vor veni cu o contrapropunere la planul franco-german care să nu implice acordarea de granturi pentru sprijinirea țărilor celor mai afectate de pandemie, ci împrumuturi ca expresie a solidarității europene. 

În acest context, fostul președinte al Comisiei Europene a avertizat că lipsa unui acord pe această temă ar însemna că UE se află într-un impac crucial pentru viitorul său: „Dacă nu putem să adunăm un minim de solidaritate pentru a aborda acest lucru împreună și pentru a crea un viitor comun, atunci Europa este într-o criză existențială foarte gravă”, a spus el. 

„Fiecare țară, fiecare guvern și mai târziu fiecare parlament național are dreptul și datoria de a examina îndeaproape această propunere”, a recunoscut Juncker. „Dar aș dori să cred că răspunsul final va fi foarte aproape de planul franco-german”, a adăugat acesta.

Juncker, al cărui mandat de cinci ani în funcția de șef al Comisiei s-a încheiat în noiembrie anul trecut, a mai spus că speră că actele de solidaritate realizate în timpul pandemiei îi vor face pe oameni „europeni mai buni”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

ROMÂNIA

Costel Alexe, mesaj pentru miniștrii mediului ai statelor membre: Prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris

Published

on

© Ministerul Mediului - România/ Facebook

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a participat în cadrul Reuniunii Informale a Miniștrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene, unde a subliniat că prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris în contextul viitorului buget european.

”Referitor la cadrul financiar multianual și planul de redresare economică am subliniat că acestea vor juca un rol important în accelerarea investițiilor ecologice. Acestea trebuie să contribuie la o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social, iar prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris”, a transmis Costel Alexe într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului român, Uniunea Europeană a făcut ”pași importanți” în accelerarea acțiunii climatice: ”Avem un cadru legislativ robust, cu ținte ambițioase și un sistem de guvernanță care va asigura implementarea acestora”, a mai adăugat acesta.

”Considerăm că avem deja o bună bază de plecare în ilustrarea și explicarea modului în care UE și Statele Membre contribuie de o manieră ambițioasă la atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris”, a subliniat Alexe.

Potrivit lui Costel Alexe, ”UE este și trebuie să rămână un lider dar, fără un efort global real, obiectivele Acordului nu vor putea fi atinse – eforturile unora vor fi anulate de lipsa de acțiune a altora.”

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, de ziua Națională a Franței: Țările noastre recunosc importanța unui plan de redresare solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în UE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța recunosc importanța unui plan de redresare post-criză solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în interiorul Uniunii Europene, a declarat premierul Ludvic Orban, la recepția oferită de Ambasada Franței la București, cu prilejul zilei naționale, pe 14 iulie. 

 

Ziua națională a Franței are loc în acest an într-un context special în care sunt aniversați 140 de ani de ani de relații bilaterale „privilegiate” între România și Franța, care au la bază „viziuni convergente și interese comune atât în plan bilateral, cât și la nivel european”.

„Parteneriatul dintre țările noastre este cu adevărat aparte și are rădăcini istorice puternice. Astăzi, suntem mândri să întreținem relații privilegiate, bine definite printr-un parteneriat strategic pe care dorim să-l aprofundăm în toate domeniile. În acest sens, foaia de parcurs aflată în curs de actualizare ar trebui să deschidă relația noastră către noi orizonturi și să o orienteze mai mult către viitor. Sper că voi avea ocazia de a participa la semnarea acestei noi foi de parcurs împreună cu omologul meu, dl. Jean Castex, pe care țin să-l felicit din nou și să reînnoiesc urările mele de succes în îndeplinirea mandatului de prim-ministru al Franței”, a spus premierul României.

De asemenea, șeful Guvernului și-a exprimat satisfacția față de nivelul atins de cooperarea economică bilaterală, „o cooperare privilegiată în care Franța rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri economici din România, unul dintre cei mai importanți investitori străini în România”: „Remarc numeroasele investiții franceze în economia românească și nu pot să sper decât că prezența acestora va continua să sporească în anii următori”, a precizat premierul. 

Mai departe, Ludovic Orban a vorbit despre apartenența la Uniunea Europeană și la cooperarea cu Franța atât pentru aprofundarea proiectului european, cât și pentru depășirea crizei sanitare și economice generate de pandemia de coronavirus.

„Este foarte clar că parcursul nostru nu poate fi conceput în afara proiectului european, pentru a cărui dezvoltare atât Franța, cât și România lucrează împreună. În acest context, generat de pandemia de coronavirus, este crucial să fim capabili să acționăm împreună, să fim solidari unii cu ceilalți. Atașamentul nostru profund față de proiectul european animă acțiunea noastră care urmărește realizarea unei Uniuni mai coezive și mai eficiente în scopul obținerii de rezultate tangibile pentru cetățenii europeni”, a punctat prim-ministrul. 

Tot în context, premierul Ludovic Orban a menționat faptul că „epoca recentă ne-a demonstrat, o dată în plus, importanța demersurilor conjugate pentru a răspunde provocărilor comune”, iar în acest scop România și Franța recunosc importanța unui plan de relansare solid, incluziv și fondat pe conceptul de solidaritate și împărtășesc, de asemenea, interesul pentru o cooperare intensificată la nivel european în domeniul sănătății și al gestiunii crizelor.  Mai exact, țările noastre înțeleg importanța unui demers de redresare după criză în acord cu marile priorități economice și sociale ale Uniunii pe termen mediu și lung, care să permită continuarea eforturilor de convergență în interiorul Uniunii Europene, a specificat premierul României. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending