Connect with us

U.E.

Fostul șef al Comisiei Europene speră că acordul statelor membre privind relansarea economică post-pandemie să fie „foarte aproape” de planul Merkel-Macron

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține planul franco-german în valoare de 500 miliarde de euro pentru relansarea economiilor din UE în urma crizei pandemice cu consecințe socio-economice extinse, considerând că ar fi „răspunsul corect” și „absolut necesar”, potrivit unui interviu acordat Deutsche Welle.

„Cred că propunerea înaintată de Germania și Franța este un răspuns corect”, a spus Juncker. „Permite Uniunii Europene să răspundă cu solidaritate, în special pentru membrii din sudul Europei. Acest lucru este absolut necesar”, a precizat fostul înalt oficial european. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Conform propunerii celor doi, banii ar urma să fie adunaţi în numele Uniunii Europene de pe pieţele de capital şi să se îndrepte către ţările cele mai afectate de criză în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027. De asemenea, propunerea Merkel-Macron sugerează acordarea autorității Comisiei Europene pentru a împrumuta bani în numele UE, propunere despre care președintele francez a subliniat că este pentru prima dată când Parisul și Berlin cad de acord pentru instituirea unei datorii comune a UE.

Cu toate acestea, succesoarea sa în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o situație dificilă. Italia și Spania – cele mai afectate țări ale UE – sprijină inițiativa, însă alte state membre așa-zis „frugale”, cum ar fi Austria, Danemarca, Olanda și Suedia au anunțat deja că vor veni cu o contrapropunere la planul franco-german care să nu implice acordarea de granturi pentru sprijinirea țărilor celor mai afectate de pandemie, ci împrumuturi ca expresie a solidarității europene. 

În acest context, fostul președinte al Comisiei Europene a avertizat că lipsa unui acord pe această temă ar însemna că UE se află într-un impac crucial pentru viitorul său: „Dacă nu putem să adunăm un minim de solidaritate pentru a aborda acest lucru împreună și pentru a crea un viitor comun, atunci Europa este într-o criză existențială foarte gravă”, a spus el. 

„Fiecare țară, fiecare guvern și mai târziu fiecare parlament național are dreptul și datoria de a examina îndeaproape această propunere”, a recunoscut Juncker. „Dar aș dori să cred că răspunsul final va fi foarte aproape de planul franco-german”, a adăugat acesta.

Juncker, al cărui mandat de cinci ani în funcția de șef al Comisiei s-a încheiat în noiembrie anul trecut, a mai spus că speră că actele de solidaritate realizate în timpul pandemiei îi vor face pe oameni „europeni mai buni”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

SUA

La începutul vizitei de stat în SUA, Macron îi cere lui Biden să fie “respectat ca un bun prieten”: Măsurile economice “super agresive” vă vor rezolva problema, dar o vor înrăutăți pe cea a Europei

Published

on

© President Biden/ Twitter

Preşedintele Emmanuel Macron a deplâns, miercuri, la Washington, măsurile economice “super agresive” ale omologului Joe Biden pentru a stimula industria americană, în prima zi a unei vizite de stat care se vrea o celebrare a prieteniei dintre Franţa şi Statele Unite, fiind pentru a doua oară când liderul francez efectuează o astfel de vizită în SUA, prima dată în mandatul lui Donald Trump, acum fiind primul lider de stat căruia preşedintele Joe Biden îi rezervă această onoare diplomatică.

Subvenţiile masive decise de preşedintele american în legea cu caracter economic şi social “Inflation Reduction Act” (IRA) sunt “super agresive pentru companiile noastre”, a denunţat preşedintele francez în cadrul unei întâlniri cu congresmenii americani, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Puneţi-vă în locul meu”, le-a spus preşedintele Macron aleşilor la un prânz privind schimbările climatice, după care a adăugat: “Poate că vă veţi rezolva problema, dar o vei înrăutăţi pe a mea” cu acest program de investiţii faraonice care, în opinia sa, ar putea “elimina multe locuri de muncă” în Europa în absenţa unei mai bune coordonări transatlantice.

“Nimeni nu m-a contactat când era în discuţie IRA”, a continuat el, cerând să fie “respectat ca un bun prieten”.

Franţa percepe cu îngrijorare patriotismul economic dezinhibat de care dă dovadă preşedintele american, pentru care cuvântul de ordine este “Made in USA”.

Preşedintele francez a indicat că nu “crede nici măcar o secundă” într-o schimbare din partea americană în privinţa acestei legi apreciată drept crucială de Casa Albă, dar a pledat pentru o mai bună sincronizare între Statele Unite şi Europa. Washingtonul consideră însă că această lege de reducere a inflaţiei va fi un proiect de natură să stimuleze inclusiv economia europeană.

Vizita de stat a preşedintelui Emmanuel Macron a început cu o întâlnire la sediul NASA cu vicepreşedinta Kamala Harris, care a salutat o cooperare “bazată pe principii democratice şi valori comune” şi Franţa drept un “aliat vital pentru Statele Unite” . În aprilie 2018, Macron a fost primit într-o vizită de stat de omologul său de atunci, Donald Trump, devenind primul lider european din 2009 până în prezent și primul președinte francez din 2007 încoace care s-a adresat Congresului SUA.

Preşedintele francez are programată o întrevedere pe tema energiei nucleare civile cu principalii jucători din acest sector. Şeful statului se va adresa şi comunităţii franceze, după o ceremonie tradiţională la Cimitirul Naţional Arlington. Emmanuel şi Brigitte Macron se vor întâlni cu Joe şi Jill Biden pentru o cină intimă, departe de fastul protocolar pe care Casa Albă îl va desfăşura joi pentru preşedintele francez, care va include lovituri de tun, pentru întâlnirea în Biroul Oval şi cina de gală.

Partea americană speră că această primire fastuoasă va facilita depăşirea gravei crize diplomatice de anul trecut când, în septembrie, Washingtonul a anunţat o nouă alianţă, AUKUS, cu Australia şi Regatul Unit, stârnind furia Franţei, ţinută deoparte într-o regiune cheie a lumii şi care a pierdut cu acea ocazie un important contract de vânzare a unor submarine către Australia.

Pe lângă chestiunea protecţionismului comercial, Joe Biden şi Emmanuel Macron vor discuta joi şi aspecte internaţionale majore, precum China şi războiul din Ucraina.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sprijinit rezoluția Parlamentului European prin care Rusia este recunoscută drept țară care sponsorizează terorismul și prin care li se solicită statelor membre UE să ia o serie de măsuri restrictive împotriva Moscovei ”și a acelor țări recunoscute ca sponsori ai terorismului, cu impact profund asupra relațiilor lor cu UE și aliații săi”.

”Cecenia, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Transnistria și lista ar putea continua. Regiuni zguduite de război, familii îndurerate și țări rupte. Punctul comun în toate acestea este regimul luni Putin. A finanțat conflicte și a inventat un nou concept: conflict înghețat”, a detaliat Marinescu într-o explicație a votului pentru CaleaEuropeană.ro.

În viziunea sa, ”Grupul Wagner, precum și alte grupuri armate și miliții finanțate de Rusia trebuie incluse pe lista teroristă a UE”.

”Când existența unei grupări ca Grupul Wagner devine un fapt public, când faptul că acest grup de comandă este susținut de la Kremlin, atunci nu este greșit să spunem că regimul de la Moscova este un sponsor al terorismului”, a completat eurodeputatul.

Parlamentul European a adoptat la 23 noiembrie o rezoluție referitoare la ultimele evoluții din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Eurodeputații subliniază că atacurile și atrocitățile deliberate comise de forțele ruse și reprezentanții acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile și alte încălcări grave ale dreptului internațional și umanitar constituie acte de terorism și crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul și „recurge la mijloace teroriste”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat, miercuri, că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile aduse la contracararea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina au un rol important în discuţiile privind aderarea la spaţiul Schengen, menţionând că dacă ţara noastră intră în acest spaţiu de liberă circulaţie, există mai multă securitate internă în UE.

Aurescu a precizat că aderarea României la spaţiul Schengen nu a reprezentat subiectul Ministerialei NATO, însă a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii statelor membre ale Alianţei, arătând că România îndeplineşte condiţiile necesare.

“Discuţiile privind spaţiul Schengen nu au nicio legătură cu reuniunea NATO în sine, pentru că nu are cum să fie un subiect pe agenda NATO. Pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi contribuţiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuţiilor legate şi de spaţiul Schengen. Până la urmă, şi spaţiul Schengen reprezintă un spaţiu de liberă circulaţie în care dacă intră România, există mai multă securitate internă în UE. Există cumva o legătură, dar subiectul nu are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO”, a afirmat Aurescu, la o conferinţă de presă organizată după reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO, relatează Agerpres.

 

El a spus că a discutat cu omologul din Olanda, precum şi cu cei din Suedia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Italia despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen şi toţi au susţinut ferm şi clar acest obiectiv.

“Dar am discutat cu colegul meu din Olanda, aşa cum am discutat şi cu colegul meu din Suedia, aşa cum am discutat şi cu ceilalţi colegi europeni din Cehia, care are preşedinţia Consiliului UE, din Slovacia, din Slovenia, din Italia, cu toţii am discutat despre obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen. Toţi aceşti colegi au reţinut foarte clar argumentaţia României de aderare la spaţiul Schengen. Şi colegul din Cehia, Slovacia, Slovenia, Italia – toţi au susţinut în mod clar şi ferm aderarea României la spaţiul Schengen. Şi colegul suedez a subliniat aceeaşi susţinere, pentru că Guvernul suedez susţine aderarea la spaţiul Schengen”, a adăugat şeful diplomaţiei române.

Aurescu a menţionat că există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez.

“Cu aceeaşi ocazie, am subliniat faptul că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, inclusiv prin discuţiile directe cu lideri ai Partidului Social Democrat din Suedia, opoziţia din Suedia nu se mai opune aderării României la spaţiul Schengen, deci există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez, iar discuţia cu domnul ministru din Olanda a fost o discuţie extrem de pozitivă, foarte constructivă. Am rămas în legătură pentru perioada următoare, am comparat evaluările noastre cu privire la locul unde ne aflăm şi am arătat, de asemenea, că România îndeplineşte condiţiile pe care Olanda le-a pus la vizita pe care prim-ministrul olandez a făcut-o în 12 octombrie”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA41 seconds ago

104 ani de la Marea Unire. Maia Sandu: România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu

NATO28 mins ago

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

ROMÂNIA28 mins ago

Nicolae Ciucă, mesaj de 1 decembrie: Este sărbătoarea unității poporului și a statului român, moștenire de preț a întregii națiuni române

SUA1 hour ago

La începutul vizitei de stat în SUA, Macron îi cere lui Biden să fie “respectat ca un bun prieten”: Măsurile economice “super agresive” vă vor rezolva problema, dar o vor înrăutăți pe cea a Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

SUA1 hour ago

Emmanuel Macron vizitează NASA împreună cu Kamala Harris la începutul vizitei sale de stat în SUA

ROMÂNIA2 hours ago

Șeful diplomației SUA, de Ziua Națională a României: Vizita mea la București ilustrează puterea cooperării noastre strânse. Relația noastră este puternică

NATO15 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO19 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO15 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO19 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO19 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO19 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO20 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending