Preşedintele în exerciţiu al SUA Donald Trump a declarat marţi că se va ruga pentru succesul noii administraţii în discursul său de adio, cu o zi înainte ca Joe Biden să depună jurământul ca cel de-al 46-lea preşedinte al SUA, și a promis că mișcarea pe care a pornit-o în urmă cu patru ani reprezintă doar începutul.

Într-un ultim discurs susținut de la Casa Albă înaintea ceremoniei de inaugurare a lui Biden, Trump s-a referit la succesul viitoarei administrații fără să-i pomenească numele lui Biden, în ceea ce reprezintă încă o dovadă a faptului că acesta nu recunoaște rezultatele alegerilor din 3 noiembrie anul trecut. Acesta este deopotrivă și un gest care se înscrie și linia deciziilor recente ale liderului în funcție de a nu-l primi pe Joe Biden la Casa Albă, conform tradiției, sau de a nu participa la ceremonia de inaugurare a acestuia.

“Săptămâna aceasta inaugurăm o nouă administraţie şi ne rugăm pentru succesul său în păstrarea unei Americi sigure şi prospere”, a declarat Donald Trump într-o înregistrare video de aproape 20 de minute. “De asemenea, le dorim să aibă noroc”, a adăugat el, conform dpa, scrie Agerpres.

Trump nu şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile prezidenţiale din noiembrie şi pretenţiile sale nefondate de fraudă electorală i-au determinat pe susţinătorii săi să asalteze Capitoliul pe 6 ianuarie.

“Toţi americanii au fost îngroziţi de asaltul asupra Capitoliului nostru”, a mai spus Trump în înregistrarea video în care adăugă că violenţa politică “nu poate fi tolerată”.

Totodată, Donald Trump s-a folosit de această ocazie pentru a aminti realizările administraţiei sale, precum reduceri de impozite, măsuri de securizare a frontierei şi decizii de politică externă.

“Lumea ne respectă din nou, vă rog să nu pierdeţi acest respect”, a îndemnat Trump următoarea administraţie, enumerând retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris, Acordul comercial Transpacific, creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni, recunoașterea Ierusalimului drept capitală a Israelului și medierea normalizării unor relații în Orientul Mijlociu și asumarea unei politici clare cu privire la China.

“În timp ce mă pregătesc să predau puterea unei noi administraţii miercuri la prânz, vreau să ştiţi că mişcarea pe care am început-o abia începe – nu a existat niciodată aşa ceva”, a conchis el.

Joe Biden este învestit miercuri în funcția de președinte al SUA. El va depune jurământul și va deveni cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, tema ceremoniei sale de inaugurare fiind “America unită”. 

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Rezultatele alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie anul trecut au fost validate joia trecută de Congresul Statelor Unite, într-o sesiune comună a Camerei Reprezentanților și Senatului, reluată după susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns în plenul Camerei Reprezentanţilor şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral în urma competiției cu Donald Trump.

Parlamentul European s-a aflat mereu alături de Republica Moldova, iar parlamentarii europeni au fost susținători constanți ai proceselor democratice din țara noastră, a afirmat marți președintele acestei țări, Maia Sandu, după o întrevedere pe care a avut-o cu șeful legislativului european, David Sassoli, căruia i-a mulțumit pentru susținerea constantă a Republicii Moldova și a parcursului său european.

“Membrii forului legislativ al UE au promovat timp de mai mulți ani, de o manieră consecventă, o politică mai ambițioasă față de Republica Moldova și au sprijinit pe cale diplomatică, dar și prin ajutor financiar lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept”, a spus Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.

La fel ca și în cadrul discuțiilor cu președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Sandu i-a subliniat lui Sassoli prioritățile mandatului său în funcția de președinte – în special, lupta împotriva corupției, accelerarea accesului la vaccinul anti-Covid-19 pentru medici și lucrătorii medicali din prima linie, obținerea unui sprijin pentru agricultorii afectați de secetă și pentru întreprinderile mici și mijlocii.

“Un subiect aparte a fost modul în care UE poate contribui la dezvoltarea locală, și anume prin susținerea programelor la nivel de comunități. Totodată, am abordat și evoluțiile politice interne, reformele planificate pe agenda noastră europeană și oportunitățile de colaborare cu Parlamentul European pe dimensiunea parlamentară. Sper ca dialogul nostru și aprofundarea cooperării noastre să aducă și pe viitor beneficii reale pentru cetățenii noștri”, a mai continuat ea.

Președintele Republicii Moldova efectuează luni și marți o vizită de lucru la Bruxelles cu scopul de a reseta relațiile cu Uniunea Europeană, parțial înghețate în timpul mandatului prezidențial al pro-rusului Igor Dodon.

Maia Sandu, s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

“În ultimii ani, Republica Moldova a fost izolată de Uniunea Europeană. Această izolare a fost cauzată de unii politicieni de la Chișinău care au decis să sacrifice interesul țării pentru cel propriu și au încălcat interesul a milioane de concetățeni pentru propriile interese corupte. Această etapă s-a încheiat, iar Republica Moldova își poate relua calea firească de apropiere de familia europeană. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european. Însă acest viitor ni-l putem crea doar noi, prin lucrurile pe care le facem acasă – prin lupta împotriva corupției, prin munca continuă pentru modernizarea țării, prin apărarea valorilor democrației și ale statului de drept și edificarea Europei la noi acasă”, a spus Sandu, după întâlnirea cu Charles Michel.

De altfel, președintele Maia Sandu a discutat atât cu Ursula von der Leyen, cât și cu Josep Borrell, despre asistența financiară oferită de UE, dar și despre sprijinirea țării în redresarea post-COVID-19.

La Bruxelles, Maia Sandu s-a întâlnit și cu prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo.

Prim-ministrul Florin Cîțu l-a primit, miercuri, la Palatul Victoria, pe ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, în vizita sa de rămas bun, prilej cu care a discutat și adjunctul misiunii diplomatice americane, David Muniz, care va deveni însărcinat cu afaceri, și care l-a asigurat pe șeful guvernului de la București că “relația SUA-România va rămâne puternică în timpul administrației Biden”.

“Astăzi l-am primit pe ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, în vizita sa de rămas bun. Ambasadorul a fost însoțit de adjunctul misiunii diplomatice americane, David Muniz, care va deveni însărcinat cu Afaceri odată cu părăsirea postului de către ambasadorul Zuckerman, pe 20 ianuarie 2021. În cadrul întâlnirii, am discutat despre progresul realizat în cadrul relației bilaterale de-a lungul ultimului an și cooperarea continuă pe numeroase proiecte, inclusiv cel referitor la centrala nucleară. I-am mulțumit Ambasadorului pentru devotamentul arătat relației dintre România și SUA, și l-am asigurat de o colaborare la fel de strânsă cu dl. Muniz. David Muniz m-a asigurat la rândul său că relația SUA-România va rămâne puternică în timpul administrației Biden și că împreună vom întări Parteneriatul Strategic”, a scris Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

Cu o zi în urmă, cu ocazia ceremoniei de decorare a lui Adrian Zuckerman, președintele Klaus Iohannis s-a arătat convins că Parteneriatul Strategic dintre cele două țări va fi dezvoltat împreună cu noua administraţie americană condusă de Joe Biden, care va fi inaugurat în funcția de președinte la 20 ianuarie.

Adrian Zuckerman și-a preluat mandatul de ambasador al Statelor Unite în România în decembrie 2019 și încheie mandatul după un an și o lună de exercitare a acestuia. Cunoscut drept un apropiat al președintelui în exercițiu Donald Trump, Zuckerman s-a remarcat ca o prezență activă în spațiul public românesc, vorbind despre profilul și rolul de lider regional ale României în domenii precum apărarea, securitatea și energia și condamnând acțiunile de influență malignă ale Chinei. Mai mult, în cursul mandatului său de ambasador, România și Statele Unite au semnat, în luna octombrie a anului trecut, o foaie de parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2030, dar și acorduri economico-energetice privind construcția reactoarelor 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă cu un sprijin financiar rambursabil de 7 miliarde de dolari din partea Statelor Unite.

Potrivit unor surse diplomatice consultate de CaleaEuropeană.ro, ambasadorii numiți politic își încetează mandatul odată cu încheierea mandatului președintelui care i-a numit, spre deosebire de diplomații de carieră selectați din cadrul Departamentului de Stat, cărora nu li se aplică această cutumă. Donald Trump își încheie mandatul de președinte al SUA la 20 ianuarie 2021.

Până la numirea unui nou ambasador, conducerea misiunii diplomatice americane va fi asigurată de David Muniz, Adjunctul Şefului Misiunii Diplomatice a SUA lucrează de peste 19 ani în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Înainte de sosirea la Bucureşti, el a fost Adjunctul interimar al Asistentului Secretarului de Stat pentru Afaceri Regionale şi Multilaterale, în cadrul Biroului pentru contraterorism, unde a deţinut şi funcţia de director al Oficiului de afaceri regionale pentru Asia Centrală/de Sud şi Orientul Apropiat.