Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

FOTO Klaus Iohannis și liderii europeni au comemorat doi ani de la atentatele de la Bruxelles, purtând o panglică albă în memoria celor 32 de victime

Published

on

La doi ani de la atentatele de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern reuniți în cadrul Consiliului European poartă în piept o panglică albă în memoria celor 32 de persoane nevinovate ucise la aeroportul Zaventem și la stația de metrou Maelbeek din capitala Belgiei.

”Amintirea victimelor atrocităților teroriste la Bruxelles și la Londra. La reuniunea Consiliului European de astăzi, liderii UE vor purta o panglică albă în memoria lor”, a anunțat președintele Consiliului European, Donald Tusk, pe pagina sa de Facebook.

FOTO

FOTO: Administrația Prezidențială

Klaus Iohannis (președintele României, stânga), Angela Merkel (cancelarul Germaniei, dreapta), Jean-Claude Juncker (președintele Comisiei Europene, dreapta) / FOTO: Administrația Prezidențială

FOTO: Administrația Prezidențială

Urmăriți și FOTO&VIDEO Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles (22 martie 2016): Capitala Uniunii Europene în ziua atentatelor și după acestea

Urmăriți și VIDEO Corespondență CaleaEuropeana.ro din Bruxelles (22 martie 2016). Capitala Uniunii Europene la cel mai ridicat nivel de alertă teroristă după atentatele care au ucis 32 de persoane

La 22 martie 2016, doi teroriști și-au detonat centurile explozive în terminalul aeroportului Zaventem la ora locală 07.58, ei fiind inițial însoțiți de un al treilea terorist care a fugit și a fost capturat două săptămâni mai târziu. Apoi, la ora locală 09:11, un alt jihadist a lansat un atac sinucigaș în stația de metrou Maelbeek.

Atentatele au fost comise de trei atacatori sinucigaşi – Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui, la aeroportul Bruxelles-Zaventem, şi Khalid El Bakraoui, în staţia de metrou Maelbeek. Atacurile au fost revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Emmanuel Macron declanșează ofensiva politică înaintea Consiliului European de marți: Președintele francez se întâlnește cu prim-miniștrii Spaniei, Cehiei, Poloniei, Slovaciei și Ungariei

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele francez Emmanuel Macron, a cărui coaliție pro-europeană ”Rennaisance” a obținut un număr de mandate în Parlamentul European egal cu cel al formațiunii extremiste Adunarea Națională, va începe luni o serie de reuniuni bilaterale cu liderii europeni, înaintea summitului informal de marți în care șefii de stat sau de guvern sunt așteptați să dea startul negocierilor pentru desemnarea șefiilor instituțiilor Uniunii Europene ca urmare a alegerilor europene.

Potrivit AFP, Macron îl va primi la un dineu pe premierul spaniolul Pedro Sanchez, liderul Partidului Social-Democrat din Spania care a câștigat alegerile de duminică și a transformat țara în principalul fief politic al socialiștilor europeni, alături de Portugalia.

De asemenea, preşedintele francez va dejuna cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern marţi, la Bruxelles, se va întâlni cu premierii ţărilor din Grupul de la Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria), apoi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, înainte de dineul informal al celor 28 care va începe marţi la orele 18:00, scrie Agerpres.

În ultimele zile, Emmanuel Macron l-a primit pe premierul olandez Mark Rutte şi pe şeful guvernului portughez Antonio Costa şi a discutat la telefon, duminică seara, cu cancelarul federal german Angela Merkel.

Întâlnirile și discuțiile președintelui francez precedă reuniunea Consiliului European de marți, iar ele reprezintă și semnalul prin care liderul de la Elysee arată că va fi un jucător activ în procesul de definire a viitorului Uniunii Europene, pornind de la desemnarea liderilor principalelor instituții UE – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană, precum și poziția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Întâlnirea cu premierul spaniol are loc în contextul în care Pedro Sanchez îl susține pe Frans Timmermans, candidatul socialiștilor europeni la șefia Comisiei Europene. În Cehia și în Slovacia, alegerile au fost câștigate de liberali și de forțele de centru-dreapta, în vreme ce Viktor Orban a obținut majoritatea absolută în Ungaria, în același timp în care viitorul partidului său în PPE este incert.

Macron, a cărui listă de eurodeputați s-a aliat cu grupul ALDE și cu Alianța USR PLUS din România, se opune unei legături automate între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și numirea unui președinte al Comisiei Europene din postura de candidat cap de listă al formațiunii ce câștigă scrutinul.

Potrivit estimărilor parțiale, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 180 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (147) și de ALDE + Renaissance (109). Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice.

PPE, prin vocea președintelui Joseph Daul, dar și a candidatului la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, au revendicat victoria, precum și dreptul de a da viitorul președinte al Comisiei Europene, în baza aceleiași proceduri prin care Jean-Claude Juncker a fost numit în 2014.

Pe de altă parte, candidatul Socialiștilor Europeni, Frans Timmermans, cel care a repurtat o victorie surpriză la alegerile europene din Olanda, a făcut un nou apel la o coaliție a forțelor progresiste în Europa cu liberalii, Verzii și grupurile de extremă stângă.

Consiliul European de marți va deschide tratativele între șefii de stat sau de guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge la Bruxelles la două zile după alegerile europene. Președintele participă la un Consiliu European crucial dedicat desemnării noilor lideri ai instituțiilor UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi, 28 mai, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau deu guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. CaleaEuropeană.ro va asigura marți, 28 mai, o corespondență specială de la Bruxelles dedicată debutului negocierilor pentru viitoarea ierarhie de conducere a instituțiilor UE. Mai mult, potrivit celor mai recente evoluții, summitul din 28 mai va fi ultimul pentru premierul britanic Theresa May, care și-a anunțat demisia din funcție după data de 7 iunie.

În comunicat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

De altfel, summitul de la Sibiu, dedicat viitorului Europei, a fost surprins în una dintre cele mai bune definiții ale sale drept o ”urzeală a tronurilor” pentru a sintetiza cât mai bine tatonările și presiunile dintre liderii europeni pentru viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. La același summit, Bloomberg a notat că numele directorului Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva, și cel al cancelarului german Angela Merkel, au fost discutate pentru a ocupa fotoliile de președinte al Comisiei Europene, respectiv de președinte al Consiliului European.

Președintele francez Emmanuel Macron se împotrivește unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans, cel care a și câștigat deja alegerile europene din Olanda.

De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise. Separat, Reuters a scris despre ”marea vânătoare de posturi europene”, portretizând cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024.


Care sunt procedurile de numire?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending