Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Prima fotografie a viitoarei Comisii Europene. Echipa Ursulei von der Leyen se pregătește pentru audierile din Parlamentul European

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reunit miercuri seară echipa cu care urmează să alcătuiască Colegiul comisarilor europeni în mandatul 2019-2024, publicând joi pe contul ei de Twitter o primă fotografie în care apar toți cei 27 de comisari desemnați ce vor audiați luna viitoare în comisiile Parlamentului European

Potrivit unor oficiali citați de Politico EuropeVon der Leyen i-a invitat pe comisarii desemnați la un hotel din afara Bruxelles-ului pentru ”o oportunitate de a ne cunoaște în privat”, planul fiind acela de a crea ”o atmosferă frumoasă”. Potrivit acestora, întâlnirea a avut caracterul unui ”seminar informal și de cunoaștere”

Aceasta a fost prima întâlnire a viitorului Colegiu al comisarilor europeni, pe care von der Leyen l-a prezentat-o marți.

 

Oficialii au precizat că seminarul cuprinde și discuții privind procedurile audierilor din Parlamentul European, în condițiile în care câteva dintre portofoliile create de Ursula von der Leyen au stârnit nemulțumiri în Parlamentul European.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Citiți și De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Principalele nemulțumiri vizează denumirea poziției de vicepreședinte atribuită grecului Margaritis Schinas, cel care ar trebui să se ocupe de ”protejarea modului de viață european”, o denumire politică care înglobează trei domenii: (1) abilități, educație și integrare, (2) migrație și (3) uniune a securității.

Critici privind această chestiune au venit din partea lui Ska Keller, co-liderul grupului Verzilor din Parlamentul European, lui Claude Moraes, fost președinte al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, dar și din partea lui Karima Delli, președintele Comisiei pentru transport.

Delli, un eurodeputat francez din partea Verzilor, a precizat că o majoritate a eurodeputaților doresc să îi transmită o scrisoare Ursulei von der Leyen pentru a-i solicita să modifice denumirea portofoliului lui Schinas.

Controverse planează și asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței, în contextul unei anchete a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o deținut-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Nemulțumiri stârnește și atribuirea portofoliului pentru politica de vecinătate și extindere lui László Trócsányi, fost ministru al justiției în guvernul lui Viktor Orban în ultimii cinci ani, perioadă în care executivul de la Budapesta a intrat în conflict cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European pentru derapaje de la statul de drept, culminând cu activarea articolului 7 din Tratatul UE. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a răspuns prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent, trimițând trei avioane de stingere a incendiilor din Croația și Spania, informează Comisia Europeană. 

La 1 august, Turcia, devastată de incendii de pădure fără precedent, a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE. În cadrul unui răspuns imediat, Comisia Europeană a contribuit deja la mobilizarea unui avion Canadair din Croația și a altor două din Spania. Aceste avioane de stingere a incendiilor fac parte din rescEU, rezerva europeană de mijloace de protecție civilă.

“UE este pe deplin solidară cu Turcia în aceste momente foarte dificile. Le mulțumesc tuturor țărilor care și-au oferit ajutorul. Gândurile noastre se îndreaptă către poporul turc care i-a pierdut pe cei dragi și către primii respondenți curajoși care fac tot ce pot pentru a lupta împotriva incendiilor mortale. Suntem pregătiți să oferim asistență suplimentară”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Uniunii Europene, care funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, este în contact regulat cu autoritățile turce pentru a monitoriza îndeaproape situația și pentru a canaliza asistența din partea UE.

Mecanismul de Protecție Civilă al UE consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE și cele 6 state participante în domeniul protecției civile, în vederea îmbunătățirii prevenirii, pregătirii și reacției la dezastre. Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă noi orientări privind modalitățile de imunizare la schimbările climatice a viitoarelor proiecte de infrastructură

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027. Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE, potrivit comunicatului oficial.

Orientările adoptate astăzi vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.

Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Orientările tehnice adoptate stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.

Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.

Orientări tehnice suplimentare privind imunizarea la schimbările climatice a altor investiții decât infrastructura sunt disponibile în Comunicarea Comisiei (2021/C 280-01).

Context

Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI.

Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.

Pe baza lecțiilor învățate din proiectele majore de imunizare la schimbările climatice din perioada 2014-2020, aceste orientări integrează, de asemenea, imunizarea la schimbările climatice în procesele de gestionare a ciclului de proiect (PCM), de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și de evaluare strategică de mediu (SEA) și includ recomandări destinate statelor membre, care vizează favorizarea proceselor de imunizare la schimbările climatice la nivel național.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.14 mins ago

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului

U.E.2 hours ago

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România condamnă cu fermitate atacul asupra vasului „Mercer Street”. Ambasadorul Republicii Islamice Iran a fost convocat de urgență la MAE

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

ROMÂNIA21 hours ago

Klaus Iohannis, prezent la Festivalul ”Săptămâna Haferland”: România, locul în care diversitatea etnică este respectată

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Președinta Maia Sandu, în drumeție pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf muntos din România

INTERNAȚIONAL1 day ago

Miniștrii de externe ai României și Regatului Unit solicită elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending