Connect with us

NEWS

FOTO&VIDEO Întrevedere bilaterală Klaus Iohannis-Andrzej Duda, înaintea summit-ului regional de la București: Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată

Published

on

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani. Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO. Prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată”, au declarat președinții celor două țări, Klaus Iohannis și Andrzej Duda la finalul întrevederii de azi de la Palatul Cotroceni.

Vizita liderului de la Varșovia constituie prima întrevedere oficială a celor doi șefi de stat, după alegerea lui Duda. Președintele polonez este prezent la București cu ocazia summit-ului Europei Centrale și de Est, pe care îl va co-prezida alături de Klaus Iohannis.iohannis - duda 2

La finalul convorbirilor, cei doi şefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră. La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens”, a declarat Klaus Iohannis.

VIDEO

Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO”, a mai spus șeful statului.

Andrzej Duda și-a exprimat în primul rând ”regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor”, afirmând disponibilitatea țării sale de a acorda ajutor în acest sens.

iohannis - duda

În continuare vă prezentăm textul integral al comunicatului, potrivit Administrației Prezidențiale:

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani”, a mai spus liderul polonez.

În continuare vă prezentăm textul integral al declarațiilor celor doi președinți, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Bună ziua! Doamnelor și domnilor, sunt încântat să îl am ca oaspete astăzi pe Președintele Poloniei, domnul Andrzej Duda, aflat pentru prima dată în România. Domnule Președinte, bine ați venit la noi!

Mă bucur că România se numără printre primele țări vizitate de dumneavoastră de la preluarea mandatului de Președinte al Poloniei. Consider acest fapt o confirmare a importanței pe care Polonia o va acorda relației cu România sub mandatul dumneavoastră.

La rândul nostru, vedem în Polonia unul dintre cei mai importanți parteneri strategici și un mare prieten. Așa cum v-am asigurat în cadrul discuțiilor pe care le-am purtat astăzi, şi tête-à-tête şi împreună cu delegaţiile, ne dorim ca Parteneriatul Strategic care ne unește să devină unul și mai puternic și noi suntem total angajați în acest sens.

Relațiile dintre România și Polonia se află la un nivel deosebit de înalt, intensitatea lor crescând într-un mod impresionant în ultimii ani.

Iohannis - duda3Ne unesc foarte multe interese și obiective comune, atât în plan regional, european, cât și internațional, dar și legături istorice și de prietenie îndelungată. Ne bucurăm să avem în Polonia un partener cu care să împărtășim viziuni similare și cu care să realizăm proiecte comune de maxim interes. Despre acestea toate am discutat astăzi.

Unul dintre domeniile în care se reflectă cel mai bine nivelul de cooperare bilaterală dintre țările noastre este, cu siguranţă, politica de securitate și parteneriatul în cadrul NATO – vă mulțumesc și cu acest prilej, domnule Președinte, pentru participarea la reuniunea șefilor de stat din țările central și est-europene ale NATO care va avea loc mâine aici, la București, la iniţiativa comună a Poloniei şi a României, și pentru sprijinul acordat acestui eveniment, care este o continuare a formatului început în 2014 la Varșovia.

Rolul esențial pe care România și Polonia îl pot juca în întărirea securității graniței estice a Alianței Nord-Atlantice, împreună cu partenerii aliați, a reprezentat una dintre principalele teme de discuție astăzi cu Președintele Duda.

Am avut un foarte bun schimb de opinii privind contextul actual, marcat de provocări majore în vecinătatea estică – situația din Ucraina și Republica Moldova, relațiile cu Federația Rusă, dar și în plan european – criza migrației, securitatea energetică, procesele de reformă a Politicii de Securitate Europeană și de Vecinătate.

Am convenit să cooperăm strâns pentru susținerea parcursului european și a procesului de reforme ale Republicii Moldova și Ucrainei și pentru menținerea unui interes special al Uniunii Europene pentru vecinătatea estică. Totodată, am hotărât să întărim coordonarea și aprofundarea cooperării României și Poloniei în cadrul Uniunii Europene, atât în plan internaţional cât şi în lupta contra terorismului și, sigur, în chestiunea combaterii Statului Islamic.

Împreună, țările noastre pot fi o voce foarte puternică, atât în plan regional, dar și în cadrul Uniunii Europene.

În același timp, am avut o discuție aplicată despre modalitățile de intensificare a cooperării economice dintre țările noastre, care se află, este adevărat, la un nivel foarte bun. Dorim să valorificăm mai bine potențialul existent în acest sens și interesul oamenilor de afaceri români și poloni de a investi în cele două țări.

Acestea au fost cele mai importante teme de pe agenda discuțiilor de astăzi pe care am dorit să le subliniez cu această ocazie.

Domnule Președinte, aveți cuvântul!”

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: „Excelenţe, Domnule Preşedinte, Stimate Doamne, Stimaţi Domni, în primul rând vă mulţumesc foarte mult, domnului Preşedinte îi mulţumesc pentru această primire foarte ospitalieră, pentru invitaţia de a veni în România, la Bucureşti, şi pentru posibilitatea de a face această vizită.

iohannis - duda 3Doresc în acelaşi timp să exprim şi regretul pentru faptul că această vizită are loc după accidentul tragic care a avut loc aici, în Bucureşti, în care au murit oameni tineri, eveniment care i-a zguduit atât pe polonezi, cât şi pe mine personal. Nu doar regretul vreau să mi-l exprim, vreau şi să spun că există specialişti la un spital din Polonia care pot să trateze pacienţii după astfel de accidente şi care pot să acorde sprijinul lor. Îi transmit domnului Preşedinte şi conducerii României această deschidere a Poloniei de a acorda ajutorul său pentru că, aşa cum am spus, am fost zguduiţi şi suntem conştienţi de faptul că viaţa oamenilor tineri este foarte valoroasă şi trebuie să ajutăm cum putem.

Vă mulţumesc, de asemenea, domnule Preşedinte, pentru discuţiile pe care le-am avut. Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, au fost consacrate subiectelor comune şi în care avem poziţii comune. Am discutat mai întâi în formula restrânsă şi apoi şi cu colaboratorii noştri. Mă bucur foarte mult că România, care este tradiţional un prieten al Poloniei, astăzi este deschisă pentru intensificarea colaborării. Nu am absolut nicio îndoială că România este partenerul strategic în această regiune şi discuţiile de astăzi n-au făcut decât să confirme acest lucru.

Am convenit asupra chestiunilor referitoare la securitatea militară – şi vorbesc despre colaborarea în cadrul NATO. Amândoi, eu şi domnul Preşedinte, avem aceeaşi opinie că prezenţa NATO în această parte a Europei trebuie să fie intensificată, că aceasta are un caracter natural, este o chestiune de dezvoltare echilibrată a Alianţei şi prezenţa trupelor Alianţei în această parte a Europei trebuie să se intensifice în mod natural şi normal, dat fiind lărgirea acestei structuri de acum câţiva ani. Această lărgire trebuie să se petreacă în continuare în mod consecvent prin intensificarea prezenţei în ceea ce priveşte infrastructura pe care să o poată folosi şi trupele noastre pentru exerciţii, cât şi prin prezenţa unităţilor militare ale NATO. Cu siguranţă vom încerca să-i convingem de acest lucru şi pe partenerii noştri atât şi la întâlnirea de mâine organizată de noi în comun, cât şi în formula mai lărgită la summitul NATO de la Varşovia de anul viitor, unde vor fi reprezentate toate statele membre ale Alianţei.

Sper ca această politică consecventă, raportată şi la situaţia care se dezvoltă în această parte de lume, va fi acceptată şi va putea fi pusă în practică. Nu am nicio îndoială că împreună cu dumneavoastră, domnule Preşedinte, vom prezenta o poziţie comună. Sper că vom reuşi să-i convingem şi pe partenerii noştri din regiune, cât şi, în perspectivă globală, pe partenerii din Alianţa Nord-Atlantică.

iohannis - duda 4Am discutat şi despre chestiunile securităţii energetice, lucru care are o importanţă foarte mare. În prezent, Europa trebuie să încerce să-şi asigure suveranitatea, vorbesc despre Uniunea Europeană aici, bineînţeles. Este vorba despre folosirea acelor resurse pe care le deţinem noi, cât şi de un oarecare mix energetic şi de diversificarea surselor de energie. Aici am exprimat păreri comune cu domnul Preşedinte, şi anume că trebuie găsite noi soluţii. Nu ne putem permite să fie dependentă Uniunea Europeană ca piaţă care doar primeşte gaz din Rusia şi această dependenţă să crească.

Am exprimat şi dezacordul nostru în ceea ce priveşte Nord Stream 2. Considerăm că aceasta este o decizie politică, nu are o bază nici economică, nici de altă natură, aşa că nu avem nicio îndoială că aceasta nu trebuie realizată pentru că, de fapt, nu va spori securitatea energetică a Europei, ci este doar o investiţie inutilă şi chiar dăunătoare din punct de vedere politic.

Sunt de acord cu domnul Preşedinte că o importanţă enormă are dezvoltarea situaţiei în această parte a Europei în ceea ce priveşte, pe de o parte, problema Ucrainei şi, pe de altă parte, problema Moldovei şi bazinului Mării Negre. Întrebarea în ce mod se va dezvolta această situaţie din Ucraina ne-am pus-o amândoi şi ne-am exprimat speranţa că se va instala pacea de durată pentru că acest conflict, care nu este decât îngheţat, nu poate să fie acceptat pe termen lung. Ucraina trebuie să-şi recapete controlul asupra graniţelor proprii. Ne bucură poziţia prezentată de statele Europei vestice care indică faptul că acel acord de la Minsk va trebui respectat în totalitate, nu doar pe anumite puncte, ceea ce dă o perspectivă de pace.

Amândoi, eu şi cu domnul Preşedinte, vom fi mai mult decât observatori atenţi ai situaţiei pe viitor, ci şi, dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi să întreprindem acţiuni comune diplomatice în această chestiune. Am şi făcut o propunere aici în aceste chestiuni despre care am discutat – securitatea energetică, securitatea militară – să înfiinţăm, împreună cu domnul Preşedinte, un comitet de coordonare prezidenţial care, ulterior, va lucra detaliat asupra tuturor acestor chestiuni, care să fie permanent în legătură şi să fie un consultant în toate aceste chestiuni pe care le-am atins noi astăzi în timpul discuţiilor.

Evident, este şi problema migraţiei. Noi nu avem nicio îndoială că avem nevoie de o politică unitară în această parte a Europei. Nu suntem niciunul dintre noi de acord cu acest sistem de cote şi, fiind convinşi de faptul că este nevoie de acţiuni umanitare, de ajutor umanitar pentru refugiaţi, un lucru natural, evident, ţinem să atragem atenţia NATO că trebuie făcute acţiuni de prevenire, ceea ce înseamnă proces de permanentizare a păcii în zonele unde sunt încă mişcări şi război şi ajutor pentru refugiaţii care se află în taberele de refugiaţi, pentru ca acele condiţii să fie din ce în ce mai bune şi ca presiunea migranţilor să fie din ce în ce mai mică.

Evident, este şi chestiunea colaborării economice dintre ţările noastre şi, la fel, suntem de acord că este necesară dezvoltarea infrastructurii pentru că această colaborare economică, care este bună în prezent, cu siguranţă ar fi şi mai bună şi mai profundă pe viitor dacă ar fi înfiinţate legături infrastructurale de comunicare, legături rutiere, dar şi pe calea ferată. Aici trebuie spus că trebuie folosite foarte bine fondurile europene în această perspectivă financiară, dar şi o colaborare bună cu vecinii noştri pentru ca aceste legături nord – sud să fie realizate.

Şi perspectiva colaborării statelor din regiunea Mării Baltice, Mării Negre, Adriaticii ne umple de optimism. Avem speranţa că se va realiza, se va continua această colaborare. Eu personal consider că ar trebui să ne direcţionăm nu doar pentru o colaborare, ci pentru proiecte concrete care să poată fi derulate, atât în ceea ce priveşte securitatea energetică în această parte a Europei, cât şi a infrastructurii rutiere, a comunicaţiilor pe care şi noi le considerăm foarte importante.

Încă o dată vă mulţumesc foarte mult, domnule Preşedinte, pentru primirea foarte plăcută, foarte deschisă şi pentru discuţiile foarte concrete.”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb de chestiunea summitului de mâine, dacă sunteți amândoi convinși că celelalte state care participă la întâlnire vor avea o porție similară cu cea exprimată de dumneavoastră aici? Şi dacă în declaraţia care va încheia întâlnirea de mâine se va adresa o solicitare legată de prezenta armatelor Alianţei în țările noastre?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând sperăm că toţi conducătorii statelor din Europa Centrală şi de Est care sunt membri ai Alianței Nord-Atlantice înțeleg situaţia existentă în ceea ce privește securitatea şi contăm pe faptul că nu ne vom întâlni cu vreo atitudine negativă în ceea ce priveşte această politică de adaptare a Alianței la această situație nouă. Evident că vom încerca să-i convingem pe partenerii noștri că aceşti paşi pe care noi îi planificăm, pe care îi propunem, dar în primul rând contăm pe faptul că niciunul dintre statele partenere din această parte a Europei nu va spune nu la soluţiile propuse de noi. Dar discuţia aceasta va avea loc mâine să lăsăm pentru mâine şi răspunsul la această întrebare. Sper ca acea declaraţie comună să includă aceste elemente de bază.

Jurnalist: O întrebare pentru ambii președinți, aş vrea, dacă se poate să ne explicaţi ce înseamnă această adaptare continuă, în condiţiile în care am văzut în ultimul an exerciții permanente, noi comandamente in şapte state, forța de reacție rapidă sporită şi înfiinţarea unei forţe de reacţie foarte rapide? Ce înseamnă această adaptare permanentă şi cum veți reuși să îi convingeţi pe acei membri mai reţinuţi, conservatori, care se opun unei prezențe permanente NATO în aceste țări?

Președintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda: În primul rând trebuie să spunem un lucru şi anume că realizarea a ceea ce a fost hotărât, respectiv a deciziilor de la întâlnirea anterioară acesta este un lucru care este deja în curs de realizare şi trebuie finalizat, aceasta este o chestiune, dar doua chestiune pe care vreau să o spun, şi am fost de acord cu domnul Preşedinte aici, că acele decizii care au fost adoptate au fost şi mai adâncite prin localizarea, în această regiune a Europei Centrale şi de Est, fiecare poate spune ce se întâmplă la el în ţară, eu spun că în Polonia s-a instalat infrastructură critică, deci armament, evident această prezență rotativă a trupelor trebuie să se intensifice dar şi prezența acelor unități permanente din Polonia şi din toată Europa Centrală şi de Est. Bineînțeles că vom încerca să îi convingem pe partenerii noștri de acest lucru, dar ce vreau eu să vă spun dacă Alianţa Nord Atlantică s-a lărgit şi cu statele din Europa Centrală şi de Est şi în perioada în care se afla doar în vestul Europei acea infrastructură şi unitățile militare au fost în statele membre atunci pentru mine este o consecinţă naturală a lărgirii Alianței să se intensifice şi să se completeze această infrastructură în statele noi membre pentru că acolo este foarte limitată sau nu există deloc, este deci un element natural al dezvoltării Alianţei Nord Atlantice. De aici am folosit termenul adaptare, pentru că este o adaptare la noile condiții, în primul rând la faptul că s-a lărgit NATO şi în al doilea rând raportat la situația actuală geopolitică. Din păcate, perioada de liniște deplină din Europa a rămas în urma noastră, trebuie să luptăm să revină pacea dar să ne amintim ca Alianţa Nord-Atlantică este o alianţă defensivă. Aşadar, chestiunea de asigurare a securităţii este un element de bază şi sunt opțiuni naturale pe care ar trebui să le facă Alianţa tocmai pentru a arata că trăiește.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Trebuie să vedem foarte clar care este evoluţia geopolitică şi atunci putem să ne dăm seama şi care ar putea fi adaptarea abordării NATO. Întâlnirea pe care am organizat-o împreună pentru ziua de mâine, acel mini-summit, vrea să arate că flancul estic este aici, ţările din flancul estic sunt hotărâte să joace un rol destul de important în cadrul structurilor NATO şi vrem, de asemenea, să subliniem importanţa acestui flanc estic în situaţia geopolitică în permanentă schimbare. Trebuie să pornim de la definirea flancului estic. Eu am avut o propunere pe care am făcut-o deja acum câteva luni de zile la întâlnirea cu secretarul general NATO de a merge înspre o abordare a celor trie mări. Este vorba de Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Nordului. Acestea definesc flancul estic al NATO. Marea Neagră a căpătat, în contextul geopolitic nou de după ocuparea Crimeii de către Rusia, o nouă dimensiune: Marea Neagră a devenit o zonă foarte fierbinte şi este nevoie de foarte multă atenţie ca să nu se transforme această zonă fierbinte într-o zonă periculoasă.

De asemenea, cunoaştem abordarea în jurul Mării Baltice unde există preocupări bine motivate pentru a întări gradul de asigurare de securitate. Şi, în fine, trebuie să mergem până la Marea Nordului, unde există nevoia de consolidare a flancului estic. Toate aceste lucruri în esenţă sunt cunoscute şi de NATO şi de toate ţările din NATO, în ce vrem noi să facem este să subliniem că această importanţă geostrategică a flancului estic nu este în scădere, ci este în continuare extrem de mare. Avem tendinţa în lumea în care trăim, o lume a breaking news-urilor, cum se spune de multe ori, să pierdem din vedere importanţa strategică a unor zone sau a unor întregi ansambluri. Este clar că în ultimele luni de zile atenţia publicului s-a mutat din flancul estic şi din zona Ucrainei de Est, în zona sudului. Migraţia din Africa a captat foarte multă atenţie. Pe urmă evoluţia războiului din Siria captează atenţia mediei internaţionale. Evoluţia valului de refugiaţi captează foarte multă atenţie. Toate acestea fac ca în media să se discute puţin despre evoluția din flancul estic. Or, noi credem că flancul estic este astăzi poate chiar mai important decât oricând şi vrem să subliniem aceste lucruri. Asta înseamnă şi o adaptare NATO. Adaptarea constă, în principal, în abordarea conceptuală. Noi nu dorim ca NATO să mute atenţia din flancul estic în orice altă parte, ci vrem să rămână focusată pe flancul estic, care, indiferent că este în prima, sau a doua, sau a zecea ştire din jurnalul de ştiri, este o zonă care priveşte NATO şi nu doar ţările care se află în flancul estic al NATO. Exerciţiile care s-au făcut şi se fac şi în anul acesta arată că există o preocupare. Noi vrem să atragem atenţia că această preocupare nu poate şi nu trebuie să fie una temporară tactică, ci trebuie să fie o abordare geopolitică şi de strategie a NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

Published

on

© Turkish Presidency/ Facebook

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a precizat duminică că țara sa este în discuții pentru achiziționarea unor avioane de luptă F16, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35, informează AFP, citat de Agerpres.

Proiectul de achiziţie de către Turcia a avioanelor F-16 este ”bineînţeles legat de problema F-35”, le-a declarat jurnaliștilor liderilor de la Ankara pe aeroportul din Istanbul, înainte de a pleca un turneu în Africa, precizând că SUA au propus Turciei vânzarea de aparate F-16 pentru a-şi moderniza flota aeriană.

”Am spus că vom lua toate măsurile necesare pentru a răspunde nevoilor de apărare ale ţării noastre”, a mai spus Erdogan, adăugând că Turcia lucrează la modernizarea flotei sale de avioane de război.

O vânzare de F-16 de către SUA ar trebui totuşi aprobată de Congresul american, în cadrul căruia ostilitatea faţă de Turcia este în creştere, notează France Presse.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a apreciat în trecut că relațiile cu omologul său american, Joe Biden, ”nu au început bine”, în contextul suspendării furnizării către Turcia a avioanelor de luptă F-35 ca urmare a deciziei Ankarei de a achiziționarea sistemul antiaerian rusesc S-400, incompatibil cu arhitectura de armament a NATO.

”Dorinţa mea este de a avea relaţii amicale, şi nu ostile, cu SUA. Dar modul în care decurg lucrurile între cei doi aliaţi ai NATO nu este în prezent de bun augur”, a deplâns situaţia Erdogan în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York, ce a avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Liderul de la Ankara a explicat atunci că țara sa a plătit 1,400 de miliarde de dolari pentru 100 de avioane de luptă F-35, dar acestea nu au mai fost livrate deoarece Turcia a cumpărat sistemul rus de rachete S-400.

Anterior acestui moment, președintele turc declara că  întâlnirea față în față cu omologul american, Joe Biden, prilejuită de summitul NATO, a deschis ”o nouă eră” a relațiilor diplomatice dintre cele două state, în pofida diferențelor de optică asupra diverselor chestiuni geopolitice.

”Credem că am deschis calea unei noi ere bazate pe legături pozitive și constructive cu Statele Unite. Suntem determinați să obținem cele mai mari beneficii posibile pentru țară în urma discuțiilor cu Biden, desfășurate într-un ton pozitiv consolidând canalele de comunicare cu SUA”, sublinia Erdogan după o reuniune a Cabinetului său.

Dincolo de opoziția Washingtonului față de achiziționarea rachetelor defensive rusești S-400 de către Turcia, un alt element generator de tensiune a fost recunoașterea de către Statele Unite a genocidului armean, Joe Biden devenind primul lider al SUA care a calificat astfel moartea a 1,5 milioane de armeni masacrați de Imperiul Otoman în 1915.

La acel moment, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat că ”părți terțe” că se amestecă în problemele Turciei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Agenția Internațională a Energiei îndeamnă statele să majoreze investițiile în producția de hidrogen curat pentru atingerea neutralității climatice

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Agenția Internațională a Energiei (IEA) face apel la guvernele lumii să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru sprijini tranziția către o energie curată.

Într-un raport dat publicității luni, IEA subliniază nevoia unor acțiuni rapide și ferme pentru a valorifica potențialul hidrogenului în vederea obținerii neutralității climatice globale, sprijinind în același timp securitatea energetică.

”În prezent, producția mondială de hidrogen este minimă, prețul nu este încă unul competitiv, iar utilizarea sa în sectoare cu potențial, precum industria și transporturile, rămâne limitată, dar există semne încurajatoare că este pe punctul de a scădea semnificativ costurile și de a se dezvolta pe scară largă la nivel mondial”, este menționat în comunicatul Agenției Internaționale a Energiei.

În 2019, doar Franța, Japonia și Coreea aveau strategii pentru utilizarea hidrogenului. Astăzi, 17 guverne au publicat strategii privind hidrogenul, alte peste 20 au anunțat public că lucrează la elaborarea unor strategii, iar numeroase companii încearcă să profite de oportunitățile de afaceri legate de hidrogen. Sunt în curs de desfășurare proiecte pilot pentru producerea de oțel și de produse chimice cu hidrogen cu emisii reduse de carbon, iar alte utilizări industriale sunt în curs de dezvoltare. Costul celulelor care funcționează cu hidrogen continuă să scadă, iar vânzările de vehicule cu celulele de combustie sunt în creștere.

Hidrogenul are o mare densitate de energie, iar utilizarea sa ca și combustibil nu produce emisii directe de poluanți sau de gaze cu efect de seră. Principalul obstacol în calea utilizării pe scară largă a hidrogenului este costul de producție. Acest lucru necesită fie cantități mari de energie electrică pentru a-l produce din apă, fie utilizarea tehnologiilor de captare a carbonului, dacă hidrogenul este produs din combustibili fosili. Aproape tot hidrogenul produs în prezent provine din combustibili fosili fără captarea carbonului, ceea ce duce la emisii de aproape 900 de milioane de tone de CO2, echivalentul emisiilor de CO2 combinate ale Regatului Unit și Indoneziei.

Sunt necesare investiții și politici bine orientate pentru a reduce diferența de preț dintre hidrogenul cu emisii reduse de dioxid de carbon și hidrogenul produs din combustibili fosili, care generează multe emisii. În funcție de prețul gazelor naturale și al energiei electrice regenerabile, producerea hidrogenului din surse regenerabile poate costa între 2 și 7 ori mai mult decât producerea acestuia din gaze naturale fără captarea carbonului.

Însă, cu ajutorul progreselor tehnologice și al economiilor de scară, costul producerii hidrogenului cu ajutorul energiei solare poate concura cu cel al hidrogenului produs cu gaze naturale, așa cum se prevede în Foaia de parcurs a AIE pentru atingerea obiectivului de emisii zero până în 2050.

În luna lulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind hidrogenul care abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. 

Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, vom sprijini instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia  a lansat Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

Published

on

© European Union 2021/ Source: EC - Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la populația României să se vaccineze, potrivit declarației de presă susținută luni, 27 septembrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, cu ocazia vizitei sale pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Vaccinarea este extrem de importantă. Vaccinarea salvează vieți, vă protejează pe dvs., dar și pe cei dragi. În Uniunea Europeană avem norocul de a avea acces la vaccinuri în momentul de față, ceea ce reprezintă un avantaj enorm pentru a ne proteja cetățenii europeni, dar și pentru a reduce riscul de a răspândi boala și ca alte variante îngrijorătoare să apară. Vă încurajez, dacă nu ați profitat de ocazie, să o faceți. Profitați de ocazie și vaccinați-vă”, a transmis șefa executivului european.

De asemenea, Ursula von der Leyen a menționat că decizia legată de convingerea oamenilor de a se vaccina ține de competența națională. 

„Din experiența mea este nevoie de comunicare bună. Este foarte important faptul că 73% din populația adultă din Uniunea Europeană este deja vaccinată, iar lucrurile evoluează în sens pozitiv. Consecințele virusului nu mai sunt atât de grave. Știm că vaccinul a salvat vieți. Încurajez pe toată lumea să se vaccineze”, a punctat aceasta. 

Tot în acest sens, premierul Florin Cîțu a reamintit că instituția Comisiei Europene a ajutat foarte mult România prin faptul că a avut acces la vaccin în același moment ca toate țările din Uniunea Europeană.

„Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a spus el. 

Președintele României, Klaus Iohannis a menționat că fără implicarea Ursulei von der Leyen România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin.

„Doamna președintă a avut inițiativa, a riscat și a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Sănătatea nu este o competență a Comisiei Europene. Sănătatea este de competență națională, dar această chestiune, fără intervenția și fără sprijinul Comisiei nu ar fi putut să fie rezolvată. Sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România”, a declarat acesta. 

„Au fost folosite peste 10 milioane de doze de vaccin în România, fiind aproape 5 milioane și jumătate de români care sunt vaccinați cu schema completă. În timp ce noi avem mii și mii de cazuri zilnice și internați la ATI și decese, în Danemarca s-a renunțat la toate restricțiile pentru că s-au vaccinat aproape toți. Împreună cu premierul convenit să ne întâlnim încă din această săptămână se reevaluăm campania de vaccinare și să vedem cum putem să o repunem pe roate. Avem arma cu care putem să terminăm pandemia, dar nu o folosim”, a adăugat Klaus Iohannis.

Uniunea Europeană a atins la finalul lunii august o etapă crucială în privința imunizării împotriva COVID-19, 70 % din populația adultă europeană fiind în prezent vaccinată complet. 

Comisia Europeană atrage atenția că vaccinarea rapidă și completă a tuturor populațiilor vizate – în Europa și la nivel mondial – este esențială pentru a controla impactul pandemiei.

UE este în continuare lider în ceea ce privește răspunsul multilateral. UE a exportat jumătate din vaccinurile produse în Europa către alte țări din lume, adică aceeași cantitate pe care a furnizat-o cetățenilor săi. Team Europe a contribuit cu aproape 3 miliarde EUR la mecanismul COVAX pentru a contribui la asigurarea a cel puțin 1,8 miliarde de doze pentru 92 de țări cu venituri mici și medii inferioare. În prezent, COVAX a furnizat peste 200 de milioane de doze în 138 de țări.

Comisia Europeană a rezervat până în prezent 4,6 miliarde de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 și sunt în curs negocieri pentru doze suplimentare. Comisia colaborează, de asemenea, cu industria pentru a spori capacitatea de producție a vaccinurilor.

În același timp, ea a demarat activități de abordare a noilor variante, cu scopul de a dezvolta și de a produce rapid vaccinuri eficace împotriva acestor variante pe scară largă. Incubatorul HERA contribuie la răspunsul la această amenințare.

În prezența președintei Comisiei Europene, a președintelui Klaus Iohannis și a prim-ministrului Florin Cîțu, care au semnat simbolic PNRR, România a devenit cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending