Connect with us

INTERNAȚIONAL

FOTO&VIDEO Moment istoric: Donald Trump, primul președinte american care pășește în Coreea de Nord și se întâlnește cu liderul acestei țări în Zona Demilitarizată Coreeană

Published

on

Donald Trump a devenit duminică cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite care vizitează Zona Demilitarizată Coreeană (DMZ), însă este primul lider american în funcție care se întâlnește cu liderul suprem nord coreean Kim Jong-un la frontiera dintre cele două Corei și pășește simbolic pe teritoriul acestei țări.

Potrivit The Guardian, Donald Trump a vorbit primul după strângerea de mână cu Kim Jong-un și scurta plimbare simbolică de la linia de demarcație dintre Nord și Sud.

“Vreau doar să spun că aceasta este onoarea mea”, a declarat Donald Trump, precizând că îl va invita pe liderul nord-coreean în Statele Unite.

“Trecerea peste această linie este o mare onoare, au fost făcute mari progrese, au fost făcute mari prietenii și aceasta a fost, în special, o mare prietenie”, a mai spus Trump, mulțumindu-i lui Kim pentru că a fost disponibil să se întâlnească atât de repede.

Președintele Trump tocmai a trecut, a devenit primul președinte american care a vizitat țara noastră. Aceasta este o expresie a dorinței sale de a elimina agresiunea trecutului și de a deschide un nou viitor“, a completat și Kim.

LIVE Blog aici.

Aflat într-o vizită în Coreea de Sud după participarea la summitul G20 de la Osaka, Trump a confirmat că se va deplasa la DMZ, granița dintre cele două Corei și ultima frontieră din perioada Războiului Rece, după ce în Japonia transmisese într-un mesaj pe Twitter că dacă ”Kim vede acest mesaj, aş putea să îl întâlnesc la frontieră/Zona demilitarizată coreeană, doar pentru o strângere de mână şi pentru a-l saluta(?)!”.

Într-o conferință de presă cu președintele sud-coreean Moon Jae-in, liderul american a precizat că va fi însoțit de acesta în vizita la Zona Demilitarizată Coreeană, locul unde în urmă cu un an se întâlneau Kim Jong-un și Moon Jae-in și treceau împreună linia de demarcație militară care separă cele două țări din 1953 încoace, și de-o parte și de alta

Ulterior, Donald Trump a sosit duminică în Zona Demilitarizată dintre cele două Corei, chiar înainte de o întâlnire istorică aşteptată cu numărul unu nord-coreean Kim Jong Un, scrie Agerpres.

Kim a acceptat în ultimul moment o invitaţie a preşedintelui SUA de a se întâlni în DMZ, în momentul în care apropierea dintre cele două ţări dă semne de blocaj din cauza disputei asupra programului nuclear al Phenianului.

Însoţit de preşedintele sud-coreean Moon Jae-in şi de militarii americani, Donald Trump a ajuns pe o platformă de unde este posibil să vadă teritoriul nord-coreean.

Coreea de Sud a anunţat cu puţin timp înainte că Kim Jong Un a acceptat invitaţia lansată în ultimul moment, sâmbătă, de Donald Trump de a veni să-i spună ”bună ziua” la graniţă.

Niciun alt preşedinte american nu s-a mai întâlnit cu cel mai important lider nord-coreean la această ultimă frontieră din perioada Războiului Rece, însă alți patru lideri de la Casa Albă au mai vizitat Zona Demilitarizată Coreeană: Ronald Reagan (1983), Bill Clinton (1993), George W. Bush (2002) și Barack Obama (2012).

Cea de-a treia întâlnire dintre cei doi, deși una scurtă, apare după ce presa a relatat că cei doi lideri au făcut recent un schimb de scrisori ”excelente” și ”minunate” și în care Kim Jong-un a salutat ”curajul extraordinar” al lui Donald Trump.

Tensiunile dintre Coreea de Nord şi restul lumii s-a diminuat considerabil anul trecut. Ea a atins puncte culminante în timpul anilor precedenţi, în urma testelor nucleare şi tirurilor de rachete practicate de regimul de la Phenian.

Simbolul destinderii l-a constituit summitul istoric din 2018, de la Singapore, dintre Kim şi Trump. Însă un al doilea summit Trump-Kim, în februarie la Hanoi, a eşuat, ceea ce a făcut să apară preocupări în legătură cu blocarea negocierilor dintre părţi privind armamentul nuclear nord-coreean şi sancţiunile asupra regimului de la Phenian, precum şi cu riscul unei noi escaladări a tensiunilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

21 de ambasadori din statele membre NATO acreditați la București au vizitat baza militară şi sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a vizitat marți, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii, alături de 21 de ambasadori din state membre ale NATO, baza militară şi sistemul de apărare antirachetă Aegis de la Deveselu, potrivit unui comunicat al MApN.

Pe timpul vizitei în baza care găzduiește sistemul Aegis Ashore, membrii delegației oficiale au apreciat eforturile făcute de România în operaţionalizarea facilității militare, dar şi sprijinul oferit Statelor Unite ale Americii pentru găzduirea acestei capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice, care a fost pusă la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul Ciucă a mulțumit militarilor români și americani care și-au desfășurat activitatea, în cadrul rotațiilor precedente, sau acționează în prezent în această facilitate militară pentru ceea ce au realizat la Deveselu, subliniind importanța proiectului în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

La rândul său, ambasadorul Hans Klemm a subliniat excelenta cooperare existentă între forţele armate române şi forţele armate ale celorlalte state aliate şi importanţa sa pentru securitatea tuturor ţărilor membre NATO şi a Europei.

De asemenea, Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat caracterul eminamente defensiv al sistemului găzduit de România, destinat contracarării ameninţărilor balistice provenite din afara zonei euro-atlantice.

Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore (AAMDS) deține majoritatea componentelor utilizate în marina militară cu care sunt echipate distrugătoarele și crucișătoarele, însă a fost adaptat pentru a performa în cadrul misiunilor terestre de apărare anti-balistică.

Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore este parte a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA), creat pentru apărarea aliaților europeni din NATO și a trupelor americane trimise în regiune, împotriva amenințărilor balistice actuale și potențiale din Orientul Mijlociu. Amenințările balistice din regiune se intensifică atât cantitativ, cât și cantitativ.

Scopul EPAA este să sprijine la descurajarea unor viitoare conflicte, în special cele venite din partea unor actori statali și non-statali și pentru a apăra aliații NATO în cazul în care procesul de descurajare eșuează.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg merge săptămâna viitoare la Paris pentru a discuta cu ”preşedintele Macron, pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va întreprinde săptămâna viitoare o vizită la Paris, unde va avea o întrevedere cu președintele francez Emmanuel Macron, care a declanșat numeroase nemulțumiri prin afirmațiile sale la adresa NATO, potrivit cărora Alianța s-ar afla în ”moarte cerebrală”, a anunțat marți Stoltenberg, informează DPA și AFP, citat de Agerpres.

Jens Stoltenberg a luat apărarea NATO, susţinând că, în pofida divergenţelor, aliaţii ”au fost întotdeauna capabili să se unească în jurul obiectivului principal de a se proteja şi apăra unul pe altul”. Este ”responsabilitatea tuturor aliaţilor” de a se asigura că acest lucru va rămâne neschimbat, a adăugat Stoltenberg.

”Mă voi deplasa la Paris săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Macron, pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” sale, a spus Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles. ”Atunci când avem divergenţe, cel mai bine este să vorbim despre ele”, a punctat secretarul general al Alianței.

Stoltenberg a respins și criticile privind lipsa de consultare politică asupra problemelor strategice. ”NATO discută tot timpul problemele de importanță strategică. O facem la fiecare reuniune. Însă noi suntem o alianță formată din 29 de țări și avem uneori dezacorduri cu privire la abordarea care adoptată”, a completat Stoltenberg.

Reproşurile formulate de Franţa vor fi discutate miercuri de miniştrii de externe ai ţărilor din NATO în cadrul reuniunii lor pregătitoare pentru summitul de la Londra din 3 şi 4 decembrie, a precizat Stoltenberg, unde România va fi reprezentantă de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

”Cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Reacția ambasadorului american la NATO vine după ce și Germania, prin ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat și de guvern din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc, în perioada 3-4 decembrie, la Londra, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

NATO

Statele Unite avertizează după ”criticile caustice” ale lui Emmanuel Macron la adresa NATO: ”Gândul că un grup de țări ar putea face față riscurilor pe cont propriu nu este rațional”

Published

on

© US Mission to NATO

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

“Aș dori să încep abordarea problemelor cu președintele Macron și să precizez că nu suntem de acord cu evaluarea președintelui Macron în ceea ce privește NATO”, a declarat Hutchison, în cadrul unei conferințe de presă, marți, înainte de o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ale NATO, citată de Politico Europe.

“Și cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Precizările lui Hutchinson vin după ce și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, în conferința de presă tradițională înaintea unei reuniuni aliate, că ”NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macronîn timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

În ce privește SUA, șeful diplomației americane a calificat drept ”agitație” afirmațiile lui Emmanuel Macron despre NATO, precizând că vorbim despre ”cea mai importantă alianță din istorie”. În schimb, Pompeo a avertizat că NATO trebuie să “crească” şi să se schimbe, în caz contrar riscând să devină “depăşită”.

Nu în cele din urmă, aflat săptămâna trecută la Washington, secretarul general al NATO a respins temerile legate de viitorul NATO, precizând că Alianța implementează cea mai mare consolidare a apărării colective de la încheierea Războiului Rece.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending