La un an după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că NATO este în “moarte cerebrală”, un grup de experţi au finalizat un set de propuneri de reformă pentru înnoirea Alianţei, ca parte a unui proces propus de Germania și asumat de liderii statelor NATO la reuniunea aniversară de la Londra, din 3-4 decembrie 2019, când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze un proces de reflecție privind viitorul Alianței.

Raportul lor, predat miercuri celor 30 de state membre, evocă, între altele, o coordonare mai strânsă între aliaţi prin reuniuni mai frecvente ale miniştrilor de externe sau altfel de reuniuni, cum ar fi de exemplu la nivel de miniştri de interne şi consacrate terorismului, informează dpa, potrivit Agerpres. El conține 140 de recomandări concrete și urmează să fie discutate la reuniunea de săptămâna viitoare a miniştrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică.

Grupul de experţi recomandă de asemenea accelerarea modului de reacţie în plan politic la apariţia de ameninţări de securitate sau crize internaţionale. În prezent, durează câteva zile ca statele aliate, despre care se presupune că ar trebui să se apere reciproc în cazul unor atacuri, să poată prezenta fie şi numai o declaraţie comună.

După ce șefii de stat și de guvern din NATO au decis la summitul aliat de la Londra, din decembrie 2019, să îi ofere un mandat lui Jens Stoltenberg pentru lansarea unui proces de reflecție menit să consolideze dimensiunea politică a NATO, secretarul general aliat a desemnat zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice, iar în următoarele luni NATO a intrat în dialog cu aliații, cu experții din sectorul public și privat și cu tineri lideri care să ofere o gândire nouă despre cum va putea Alianța să rămână pregătită pentru a face față provocărilor. 

Cele zece personalităţi care au lucrat la propunerile de reformă sunt Greta Bossenmaier (fost consilier pentru securitate națională al prim-ministrului, Canada), Anja Dalgaard-Nielsen (fost director executiv al Serviciului de Intelligence și Securitate Danemarca), Hubert Vedrine (fost ministru de externe, Franţa), Thomas de Maiziere (fost ministru al apărării și de interne, Germania), Marta Dassu (fost ministru adjunct de externe, Italia), Herna Verhagen (CEO PostNL, Olanda), Anna Fotyga (membru al Parlamentului European, Polonia), Tacan Ildem (asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică, Turcia), John Bew (membru al corpului de elită de consilieri care formulează politici publice pentru biroul prim-ministrului, Regatul Unit) şi Wess Mitchell (fost asistent al secretarului de stat pentru Europa și Eurasia, SUA).

Ca parte a procesului de reflecție, Jens Stoltenberg și-a lansat la 8 iunie 2020 viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Ulterior, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat înainte de următorul summit al alianţei, prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lui 2021, mai susține dpa.

Ideea unui proces de reflecție a apărut ca urmare a unor afirmații vehemente ale președintelui francez Emmanuel Macron, Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a pus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. 

În ce privește procesul de reflecție privind viitorul NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a avut săptămâna trecută o convorbire telefonică cu ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, discuție în cadrul căreia cei doi oficiali au abordat teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniștrilor de externe ai NATO. Ulterior, într-un editorial pentru CaleaEuropeană.ro, șeful diplomației române a subliniat că acest proces de reflecție privind viitorul NATO va fi eventual continuat prin elaborarea unui Nou Concept Strategic.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statua trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

Realizarea unor investiții în infrastructura aeroportuară militară creează pentru România un mediu stabil atât din perspectiva securității, cat și a economiei, constituind și o dezvoltare a competențelor naționale în domenii cheie pentru securitatea națională, susține Cătălin Podaru, director general Leviatan Design, proiectant general pentru proiecte de infrastructură de apărare și NATO care a realizat studiul de prefezabilitate pentru infrastructura aeroportuară Câmpia Turzii.

Acesta a explicat pentru CaleaEuropeană.ro importanța strategică și economică a extinderii și consolidării bazelor aeriene militare de pe teritoriul țării noastre, o temă centrală în cadrul unor reuniuni guvernamentale și militare la nivelul Comitetului Executiv Româno-American.

„Realizarea unor investiții în infrastructura aeroportuară militară în țara noastră are un rol foarte important in diverse planuri. Ridicarea capabilităților din punct de vedere al securității spațiului aerian, posibilitatea de a opera acțiuni de poliție militară diferite tipuri de aparate multi-rol, creează pentru România un mediu stabil atât din perspectiva securității, cat și a economiei”, a declarat Podaru.

Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

Comitetul Executiv Româno-American a încheiat luni o serie de reuniuni virtuale de trei săptămâni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea „Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a „Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Leviatan Design: Aceste evoluții reprezintă o șansă unică pentru companiile românești care acționează și prestează servicii în domeniul apărării

Potrivit directorului Leviatan Design, companie care a conceput studiul de prefezabilitate pentru Infrastructura aeroportuară Câmpia Turzii, “realizarea infrastructurii aeroportuare din punct de vedere tehnic și în conformitate cu planificarea de înzestrare implică cunoașterea multor aspecte conjugate ce țin de standarde militare de operare și exploatare atât cu specific NATO, cât și cu specific național”.

În ce privește Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, o analiză publicată la jumătatea acestui an cu privire la bugetul Pentagonului pentru anul viitor arăta că SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea acestei baze, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021. Mai mult, Baza de la Câmpia Turzii a găzduit, de mai multe ori, în ultimii ani drone americane MQ-9 Reaper, utilizate de forțele aeriene ale SUA în teatrele de misiuni și operații din întreaga lume, îndeosebi în Orientul Mijlociu.

Astfel, Cătălin Podaru apreciază că proiectarea și execuția infrastructurii pentru astfel de aparate implică înțelegerea și punerea în aplicare a unor manuale și standarde specifice aparatelor de zbor cât și nivelului de operare și mentenanță impus de cerințele misiunii.

“Realizarea unor astfel de investiții pentru operarea unor aparate de zbor cu înalte cerințe tehnologice reprezintă o șansă unică pentru companiile românești care acționează și prestează servicii în domeniul apărării de a se dezvolta și a maturiza competențe tehnice și organizaționale care vor permite implementarea programelor de înzestrare viitoare cu rapiditate și la un nivel de calitate crescut, după modelul firmelor specializate în domeniul apărării din SUA”, a mai declarat Podaru.

Acesta a mai subliniat și faptul că realizarea acestor proiecte în proiectare, execuție și mentenanță de către firme cu capital românesc reprezintă, pe de o parte, punerea în mod concret în aplicare a strategiei naționale de apărare aprobate anul acesta in CSAT și dezvoltarea de competențe naționale în domenii cheie pentru securitatea națională, iar pe de altă parte, un impact economic benefic din punct de vedere al investițiilor.

NATO se află într-o cursă pentru a adopta şi a pune în practică tehnologii noi și emergente, iar acest lucru presupune a avea oamenii, fondurile şi structurile potrivite, a declarat miercuri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul evenimentului NATO 2030 organizat de Alianţa Nord-Atlantică şi GLOBSEC.

“Deseori se vorbeşte despre coronavirus ca despre un eveniment de tipul lebedei negre. Impact ridicat, dar extrem de improbabil. În timp ce noile tehnologii sunt mai probabil un rinocer gri”. Impact ridicat şi extrem de probabil. Îl vedem toţi cum vine. Ignorarea lui ne va pune pe noi înşine în pericol”, a spus Mircea Geoană în intervenţia sa în deschiderea conferinţei cu intitulată “Rolul Tehnologiilor Noi şi Emergente în domeniul militar şi de securitate”, conform site-ului Alianței Nord-Atlantice.

El a subliniat că NATO, care este provocată de ţări care nu îi împărtăşesc valorile sau nu joacă după aceleaşi reguli, este pregătită şi continuă să se adapteze.

”Democraţiile noastre deschise, modelele educaţionale – toate aduc niveluri de creativitate şi perturbare pe care celelalte forme de guvernare nu le pot aduce. Companii mari concurează cu start-up-uri pentru a genera un mod original de gândire. Acesta stimulează inovarea, încurajează concurenţa şi construieşte rezistenţa socială”, a adăugat oficialul aliat.

Secretarul general adjunct al Alianței a reamintit că în decembrie anul trecut liderii statelor NATO au adoptat o foaie de parcurs cu privire la noile tehnologii.

De asemenea, NATO dispune de o reţea de peste 6.000 de oameni de ştiinţă şi ingineri care se ocupă de integrarea celor mai avansate tehnologii în platformele Alianţei.

Mircea Geoană a descris evenimentul, pe pagina sa de Facebook, ca fiind o bună oportunitate de a angaja sectorul privat, academic şi de cercetare-inovare într-un dialog despre modul în care ”#NATO 2030 şi Occidentul politic îşi pot menţine supremaţia tehnologică şi militară, ţinând întodeauna cont de valorile noastre democratice, libertăţile fundamentale şi dreptul internaţional”.