Connect with us

U.E.

Frank-Walter Steinmeier ar putea fi noul președinte al Germaniei. Partidului Angelei Merkel susține candidatura sa

Published

on

Partidul cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), va sprijini candidatura ministrului de externe social-democrat Frank-Walter Steinmeier la președinția Germaniei, potrivit unor surse din cadrul guvernului, relatează DPA, citat de Agerpres.

steinmeierFormațiunea CDU, de centru-dreapta, care formează coaliția la guvernare cu Partidul Social Democrat (SPD) de centru-stânga, a fost de acord să-l sprijine pe Steinmeier ca răspuns la o sugestie a liderului SPD, Sigmar Gabriel, care deține funcția de vicecancelar, mai informează sursa citată.

Presa germană nota săptămâna trecută că social-democrații l-au propus pe Frank-Walter Steinmeier drept posibil candidat, dar că acesta nu are sprijinul cancelarului Angela Merkel sau al Horst Seehofer, liderul CSU (aripa bavareză a CDU). Totodată, extrema dreaptă și extrema stângă nu îl susțin pe Steinmeier.

Președintele Germaniei are în practică un rol formal, puterea politică fiind exercitată de către cancelarul federal aflată la conducerea guvernului, însă acesta deține prerogative importante, conform Actului Fundamental (n.r. – constituția Germaniei), precum nominalizarea cancelarului, numirea acestuia și a cabinetului federal sau dizolvarea Parlamentului în anumite circumstanță.

În Germania, președintele este ales pe o durată de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului și este ales în cadrul Convenției Federale, un corp constituțional format din membrii Bundestag-ului și un număr de reprezentanți din partea land-urilor în mod proporțional cu populația statelor respective. Mandatul actualului președinte, Joachim Gauck, expiră în martie 2017.

În ceea ce-l privește pe Frank-Walter Steinmeier, actualul șef al diplomației germane (2013-prezent) a fost vice-cancelar în guvernul federal în perioada 2007-2009,  ministru de Externe între 2005-2009 și lider al social-democraților germani în Parlament între 2009-2013. Steinmeier este cunoscut pentru pozițiile sale favorabile la o revenire la normalitate în raporturile dintre Occident și Rusia, dar și prin criticile la adresa intervenției rusești în Siria.

Recent, acesta și-a manifestat scepticismul cu privire la predictibilitatea politicii externe americane după alegerea lui Donald Trump ca lider al SUA.

Rezultatul scrutinului nu trebuie să fie subestimat. Acest rezultat este extem de diferit de ce îşi doreau oamenii din Germania. Dar desigur că vom accepta victoria. Trebuie să ne obişnuim cu ideea că politica externă americană va fi mai puţin previzibilă în viitorul apropiat”, a spus Steinmeier.

În ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, șeful diplomației germane a stimulat în ultima vreme formatele informale de discuții între miniștrii de Externe ai țărilor fondatoare, mai ales după decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană.

.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, prezentă în orașul Toulouse, va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse, generația 2019, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook a redacției CaleaEuropeană.ro, începând cu ora 19:00.

 


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

U.E.

Legendarul muzician britanic Paul McCartney consideră că referendumul privind Brexit-ul ”a fost probabil o greșeală”: Argumentele din timpul campaniei din 2016, ”promisiuni nebunești”

Published

on

© Paul McCartney/ Facebook

Paul McCartney, legendarul muzician britanic, membru al trupei Beatles a declarat că referendumului privind Brexit-ul a fost ”probabil o greșeală” și că se va ”bucura când acesta se va fi terminat”.

Într-o declarație pentru BBC, preluată de Politico Europe, cântărețul britanic a spus că nu a votat în cadrul referendumului din 2016 privind apartenența Regatului Unit la Uniunea Europeană, motivând că ”nu a văzut pe nimeni care să spună ceva suficient de inteligent”.

Citiți și:
Faimosul cântăreț Elton John declară că îi este rușine că este britanic din cauza Brexit-ului: Eu sunt european, nu un englez tâmpit, imperialist

Acesta a descris argumentele aduse în timpul campaniei din 2016 drept ”promisiuni nebunești”.

”Ceea ce m-a dezgustat a fost faptul că am întâlnit multe persoane în vârstă, din generația mea, care spuneau: << În regulă, Paul, va fi ca pe vremuri>> Iar eu le spuneam: <<Da? Nu sunt sigur că așa va fi.”, a completat membrul trupei Beatles.

Boris Johnson, noul prim-ministru britanic a adoptat o abordare dură faţă de Uniunea Europeană, respingând Acordul Brexit elaborat de fostul Cabinet Theresa May cu Bruxelles-ul şi afirmând că Marea Britanie se va retrage din blocul comunitar pe 31 octombrie 2019 cu sau fără un nou tratat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending