Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmerans, anunță consolidarea setului de instrumente ce promovează și asigură respectarea statului de drept: ”Statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani, iar Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru. Astăzi am decis să ne consolidăm și mai mult setul de instrumente pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept.”

Totodată, Ursula von der Leyen, care va prelua președinția Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutului de drept în Uniunea Europeană și a propus un nou mecanism privind statul de drept: ”Propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”.

Citiți și: Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre ale UE:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”, transmite Comisia Europeană în comunicatul oficial.

Anul trecut, în cadrul unei conferințe de presă susținută în România, Frans Timmermans, răspunzând la o întrebare pentru Calea Europeană, a oferit informații cu privire la un mecanism ce verifică respectarea statului de drept: ”Ne gândim la un mecanism care să ne asigure că toate fondurile să poate fi verificate, astfel încât să nu fie alocate prost, e o propunere care se referă la toate statele membre. E o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fie folosite într-un mod eronat.

Citiți și: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pentru CaleaEuropeană: Toate fondurile europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept, nu doar cele pentru coeziune sau agricultură

În contextul în care în ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unor provocări legate de statul de drept în Uniunea Europeană și pe baza consultărilor detaliate care au fost lansate în primăvara acestui an, Comisia a publicat astăzi, 17 iulie, o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa.

Reamintim că atât Polonia, cât și Ungaria au fost anunțate de instituțiile europene pentru nerespectarea statului de drept și pentru probleme judiciare, prin activarea Articolului 7 (”opțiunea nucleară”) din Tratatul de la Lisabona care poate suspenda dreptul de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii Articolului 7 pentru Polonia, iar Parlamentul European a cerut activarea acestuia pentru Ungaria.

Citiți și: Parlamentul European cere activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria: Budapesta și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Citiți și: Comisia Europeană este pregătită să declanșeze procedura articolului 7 împotriva Varșoviei. Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

De asemenea, Comisia va sprijini în mod constructiv statele membre în ceea ce privește detensionarea situației în cazul problemelor legate de statul de drept și soluționarea acestora pentru ca situația să fie restabilită într-un mod durabil. În plus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să reflecteze asupra unei abordări colective în ceea ce privește gestionarea cazurilor inițiate în temeiul articolului 7 din TUE prin intermediul unor norme procedurale clare.

Amintim că în ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații au dezbătut și au votat o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țara care a asigurat președinția Consiliului UE.

Citiți și:România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE


Aceste măsuri prezentate astăzi de Comisia Europeană, 17 iulie, reprezintă o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni:

  1. promovarea unei culturi a statului de drept
  2. prevenirea problemelor legate de statul de drept
  3. oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia Europeană va da curs ideii privind organizarea unui ”eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă”. Aceasta va utiliza pe deplin posibilitățile de finanțare pentru a capacita părțile interesate, inclusiv societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice privind statul de drept. Comisia va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale, precum și cu rețelele judiciare și parlamentele naționale. Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și statele membre să se implice pe deplin în acest proces.

”Comisia va aprofunda monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact.”, mai transmite în comunicat.

De asemenea, Comisia va dezvolta în continuare tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va consolida dialogul cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

În calitate de ”gardian al tratatelor”, Comisia Europeană are un rol unic. Cu toate acestea, instituțiile Uniunii și statele membre sunt responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii. 

În comunicarea sa din 3 aprilie 2019, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a setului de instrumente existente privind statul de drept și a lansat o consultare cu privire la reformele necesare. Au fost primite peste 60 de contribuții scrise și au avut loc dezbateri și discuții în cadrul instituțiilor UE, precum și cu statele membre, organizațiile internaționale, rețelele judiciare, societatea civilă și mediul academic. Comunicarea de astăzi, 17 iulie, ia în considerare aceste dezbateri.

”Statul de drept are un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie”, se mai arată în comunicat.

Respectarea statului de drept reprezintă tema principală a agendei președinției finlandeze la Consiliul UE. Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Deși este incert ce atribuții va avea actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Fran Timmermans, acesta va rămâne în una dintre pozițiile cheie din Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis critică Comisia Juncker în privința MCV-ului: Nu mi-a căzut bine că au făcut o diferențiere crasă între Bulgaria și România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că în următorul an se pot face multe, dar, în opinia sa, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu va fi eliminat și admis că ”nu i-a căzut bine” că executivul european face o “diferenţiere crasă” între România şi Bulgaria.

“În următorul an se pot face multe, dar Mecanismul (n.r. – MCV) nu va fi eliminat după părerea mea. Nu suntem singurii, şi bulgarii sunt cu MCV şi decizia de eliminare a MCV este una la care trebuie să achieseze cam toţi. Discuţia se poate purta mai degrabă de ce a acceptat Comisia să declare că Bulgaria a îndeplinit toate solicitările, pentru România ştim de ce s-a dat un raport aşa cum s-a dat, cu o guvernare catastrofală, vădit antijustiţie, vădit de politizare a justiţiei. Cine se aştepta să avem un raport mai bun? Dar lucrurile pot fi corectate, nu uşor, va fi greu, însă deja noul ministru al Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, s-a apucat cu echipa domniei sale şi se va găsi pas cu pas ce trebuie făcut ca să ajungem în situaţia ca să spunem: ‘Ok, asta mi-aţi cerut, asta am făcut. E bine. Mulţumesc. Trecem la altă etapă'”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă organizată la sediul central al PNL, citat de Agerpres.

El a admis că ”nu i-a căzut bine” că CE face o “diferenţiere crasă” între România şi Bulgaria.

”Nu mi-a căzut bine când am aflat că această Comisie, aflată la final de mandat, face o diferențiere crasă între România și Bulgaria, pe care noi nu o vedem chiar așa”, a completat președintele.

Criticile președintelui la adresa Comisiei în exercițiu, condusă de Jean-Claude Juncker, apar în contextul în care Iohannis și Juncker au avut o relație foarte bună, care datează din anii când Sibiul și Luxemburgul au deținut titlul de Capitală Culturală Europeană. Mai mult, în 2017, cu prilejul primei sale vizite la București în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker declara, alături de Klaus Iohannis, că România va scăpa de MCV și că va fi primită în spațiul Schengen în timpul mandatului său.

De asemenea, în debutul summitului de la Sibiu din 9 mai 2019, găzduit de Klaus Iohannis, șeful statului a promis că ”peste puțin timp România va fi și în Schengen și va scăpa și de MCV”.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raportul privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Thierry Breton, comisarul european propus de Emmanuel Macron, promite ”suveranitatea tehnologică a Europei” și o ”Uniune a Apărării Europene”

Published

on

© thierrybreton.com

Corespondență din Bruxelles

Candidatul propus de președintele francez Emmanuel Macron pentru poziția de comisar european, Thierry Breton, al cărui a cărui viitoare poziție este privită drept ”un super-comisar” cu mai multe portofolii aflate în coordonare, va acționa pentru construirea suveranității tehnologice a Europei și pentru edificarea unei Uniuni a Apărării Europene, alături de o agendă ambițioasă privind spațiul cosmic, se arată într-un document de 30 pagini consultat de CaleaEuropeană.ro în care candidatul francez răspunde întrebărilor europarlamentarilor, ca parte a procesului de evaluare a candidaților pentru poziția de membru al Comisiei Europene.

Cu un aviz favorabil din partea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European obținut la limită, 12 voturi pentru și 11 împotrivă, Thierry Breton se va prezenta joi în fața comisiilor de specialitate ale Parlamentului European, după ce prima propunere a Franței, Sylvie Goulard, a fost respinsă în comisiile de resort, însă pe motive de integritate. Situația a degenerat politic atunci, determinându-l pe Emmanuel Macron să acuze o criză între instituțiile UE și să critice un joc politic împotriva Franței înainte de a-l nominaliza pe Breton în Comisia Ursulei von der Leyen. Fost ministru francez al Economiei în deceniul trecut și fost președinte al gigantul tehnologic Atos, Thierry Breton și-a vândut acțiunile pe care le deținea în cadrul companiei pentru a stinge orice potențiale de interese în cazul său.

Încă din debutul răspunsurilor sale, Breton face uz de un citat al lui Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene, căutând să arăte că încă de acum șase decenii, țările europene, privite separat, erau prea mici în fața unor puteri precum Statele Unite, Rusia sau China.

Care sunt obiectivele asumate de Thierry Breton pentru a contribui la agenda strategică a Ursulei von der Leyen?

În documentul citat, comisarul propus de Emmanuel Macron are o abordare similară cu cea a viziunii politice a președintelui francez, vorbind despre o piață unică ca sursă pentru statutul Europei de ”jucător global”, despre ”suveranitatea tehnologică europeană”, despre o ”autentică Uniune a Apărării Europene” și despre o ”agendă ambițioasă pentru spațiu”.

Trebuie precizat că în abordarea lui Emmanuel Macron pentru noul ciclu instituțional european s-a regăsit, alături de ambiția de a influența decisiv procesul de numiri în fruntea instituțiilor UE, și obținerea unui portofoliu consistent pentru Franța. Reamintim faptul că Ziua Națională a Franței a avut ca tematică, la dorința lui Macron, apărarea europeană, pentru prima dată defilând la parada militară de la Paris un grup de militari ce vor face parte din Forța Europeană de Intervenție. De asemenea, tot în marja Zilei Naționale a Franței, Emmanuel Macron a anunțat crearea unui comandament militar pentru spațiu în cadrul forțelor franceze.

O piață unică care funcționează pentru oameni și face din Europa un jucător global. Breton promite să reziste ”ispitelor protecționismului”

”Piața unică este una dintre cele mai importante realizări ale construcției europene. Înseamnă oportunități pentru oameni. Înseamnă mai multă alegere și o mai bună protecție pentru consumatori. Înseamnă a fi capabil să trăiești și să lucrezi ușor într-un alt stat membru. O piață unică care funcționează trebuie să se asigure că normele sale sunt aplicate. Nu mă voi feri de aplicarea acestor reguli. Voi rezista la orice ispită a protecționismului național și a reconstruirii frontierelor economice între țările noastre. Vreau un continent în care fiecare afacere, indiferent de mărime, să poată crește ușor peste granițe și consideră Piața Unică drept baza lor de origine. Abordând fragmentarea, Europa poate fi puternică și funcționează ca un adevărat actor global”, se arată în documentul citat.

Construirea suveranității tehnologice a Europei

”Europa nu poate face tranziția sa digitală și verde fără a-și stabili suveranitatea tehnologică. Acesta nu este un concept protecționist, ci doar să avem alternative tehnologice europene în domenii vitale de care suntem în prezent dependenți. Trebuie să lucrăm împreună la nivel european în domenii de importanță strategică precum apărarea, spațiul și tehnologiile cheie precum 5G și quantum. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne concentrăm pe reducerea decalajului digital și implicarea tuturor regiunilor Europei. Pentru a implementa această viziune a transformării Europei într-un lider digital, tehnologic și industrial, cu o piață unică integrată la baza sa, voi defini obiective clare pentru fiecare prioritate care poate fi evaluată pe parcursul mandatului. Mă voi asigura că aceste priorități sunt definite cu Parlamentul European și Consiliul, dar și cu societatea civilă și industria. Sunt convins că împreună putem ajuta Europa să fim competitivi la nivel mondial, punând în același timp oamenii și mediul nostru în centrul dezvoltării noastre tehnologice”, precizează Breton cu privire la dobândirea suveranității europene în materie de tehnologie.

Uniunea Apărării Europene și o ambițioasă agendă pentru spațiu

”Progresul din ultimii ani în ceea ce privește cooperarea europeană în domeniul apărării nu are precedent. În special, mă voi asigura că Fondul European de Apărare și programele sale pilot vor fi livrate. Și voi urmări o agendă clară și ambițioasă pentru promovarea cooperării industriale în domeniul apărării europene în următorii cinci ani, spre o Uniune Europeană de Apărare autentică. Europa este o putere spațială, a doua din lume. Acest lucru se datorează investițiilor mari, în special prin două programe majore, Galileo, sistemul european de navigație prin satelit și Copernicus, sistemul de observare a pământului din Europa. Prin programul spațial al UE, voi dezvolta o agendă spațială ambițioasă pentru Europa”, a explicat Breton.

În răspunsurile acordate eurodeputaților în scris, Thierry Breton a făcut peste 60 de referi la domeniul apărării și peste 70 în ce privește dimensiunea spațiului.

În cazul în care candidatura lui Thierry Breton va primi votul pozitiv al comisiei de specialitate, împreună cu votul pozitiv acordate de celelalte comisii de resort pentru comisarii propuși de România și Ungaria, cei trei comisari se vor alătura echipei Ursulei von der Leyen ce va fi supusă votului de învestire în plenul Parlamentului European la 27 noiembrie și care își va prelua mandatul la 1 decembrie 2019.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen cedează presiunilor socialiștilor europeni și va schimba denumirea portofoliului ”protejarea modului nostru de viață european” pentru a obține votul de învestire a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de acord să schimbe unele titulaturi ale portofoliilor din viitorul său Colegiu al Comisarilor, au declarat miercuri social-democrații din Parlamentul European după o întâlnire cu șefa Comisiei Europene, într-o mutare care poate facilita confirmarea candidaților rămași.

Controversatul post de vicepreședinte pentru ”protejarea modului nostru de viață european”, deținut de Margaritis Schinas (Grecia, PPE), va fi redenumit pentru a deveni ”promovarea modului nostru de viață european”, a declarat grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) într-un comunicat publicat pe Twitter.

 

În denumirea poziției viitorului comisar pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit (Luxemburg, PES),  va fi adăugată sintagma ”drepturi sociale”, în timp ce ”pescuitul” va fi adăugat la titulatura portofolliului lui Virginijus Sinkeviçius (Lituania, Verzii), comisarul desemnat pentru mediu și oceane.

Paolo Gentiloni, desemnat comisar pentru economie, va fi responsabil pentru supravegherea implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Discuțiile lui von der Leyen cu grupul socialiștilor europeni au survenit în contextul în care social-democrații au avertizat asupra incertitudinii votului final de învestire a Comisiei Europene, fiind nemulțumiți de schimbarea raportului politic după ce noul comisarul european nominalizat din partea României este din partea PPE, dar și de riscul nerespectării principiului echilibrului de gen, după ce Franța a nominalizat un bărbat, pe Thierry Breton, în urma respingerii lui Sylvie Goulard.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a purtat discuții similare și cu grupul Renew Europe, în urma cărora liderul grupului, Dacian Cioloș, a afirmat că Renew Europe ”este angajat să lucreze cu noua Comisie Europeană”, într-un semnal că votul liberal-centriștilor europeni ar putea fi securizat de von der Leyen.


Social-democrații europeni au 154 de mandate în Parlamentul European, fiind al doilea grup ca mărime după PPE și în fața celor Renew Europe, în condițiile în care doar împreună cele trei familii politice pot forma o majoritate pro-europeană. Pentru a obține votul de învestire, Comisia von der Leyen are nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa, iar emoțiile sunt mari având în vedere că Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene cu o majoritate fragilă, doar 383 de voturi pentru.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending