Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmerans, anunță consolidarea setului de instrumente ce promovează și asigură respectarea statului de drept: ”Statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani, iar Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru. Astăzi am decis să ne consolidăm și mai mult setul de instrumente pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept.”

Totodată, Ursula von der Leyen, care va prelua președinția Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutului de drept în Uniunea Europeană și a propus un nou mecanism privind statul de drept: ”Propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”.

Citiți și: Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre ale UE:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”, transmite Comisia Europeană în comunicatul oficial.

Anul trecut, în cadrul unei conferințe de presă susținută în România, Frans Timmermans, răspunzând la o întrebare pentru Calea Europeană, a oferit informații cu privire la un mecanism ce verifică respectarea statului de drept: ”Ne gândim la un mecanism care să ne asigure că toate fondurile să poate fi verificate, astfel încât să nu fie alocate prost, e o propunere care se referă la toate statele membre. E o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fie folosite într-un mod eronat.

Citiți și: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pentru CaleaEuropeană: Toate fondurile europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept, nu doar cele pentru coeziune sau agricultură

În contextul în care în ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unor provocări legate de statul de drept în Uniunea Europeană și pe baza consultărilor detaliate care au fost lansate în primăvara acestui an, Comisia a publicat astăzi, 17 iulie, o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa.

Reamintim că atât Polonia, cât și Ungaria au fost anunțate de instituțiile europene pentru nerespectarea statului de drept și pentru probleme judiciare, prin activarea Articolului 7 (”opțiunea nucleară”) din Tratatul de la Lisabona care poate suspenda dreptul de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii Articolului 7 pentru Polonia, iar Parlamentul European a cerut activarea acestuia pentru Ungaria.

Citiți și: Parlamentul European cere activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria: Budapesta și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Citiți și: Comisia Europeană este pregătită să declanșeze procedura articolului 7 împotriva Varșoviei. Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

De asemenea, Comisia va sprijini în mod constructiv statele membre în ceea ce privește detensionarea situației în cazul problemelor legate de statul de drept și soluționarea acestora pentru ca situația să fie restabilită într-un mod durabil. În plus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să reflecteze asupra unei abordări colective în ceea ce privește gestionarea cazurilor inițiate în temeiul articolului 7 din TUE prin intermediul unor norme procedurale clare.

Amintim că în ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații au dezbătut și au votat o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țara care a asigurat președinția Consiliului UE.

Citiți și:România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE


Aceste măsuri prezentate astăzi de Comisia Europeană, 17 iulie, reprezintă o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni:

  1. promovarea unei culturi a statului de drept
  2. prevenirea problemelor legate de statul de drept
  3. oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia Europeană va da curs ideii privind organizarea unui ”eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă”. Aceasta va utiliza pe deplin posibilitățile de finanțare pentru a capacita părțile interesate, inclusiv societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice privind statul de drept. Comisia va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale, precum și cu rețelele judiciare și parlamentele naționale. Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și statele membre să se implice pe deplin în acest proces.

”Comisia va aprofunda monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact.”, mai transmite în comunicat.

De asemenea, Comisia va dezvolta în continuare tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va consolida dialogul cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

În calitate de ”gardian al tratatelor”, Comisia Europeană are un rol unic. Cu toate acestea, instituțiile Uniunii și statele membre sunt responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii. 

În comunicarea sa din 3 aprilie 2019, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a setului de instrumente existente privind statul de drept și a lansat o consultare cu privire la reformele necesare. Au fost primite peste 60 de contribuții scrise și au avut loc dezbateri și discuții în cadrul instituțiilor UE, precum și cu statele membre, organizațiile internaționale, rețelele judiciare, societatea civilă și mediul academic. Comunicarea de astăzi, 17 iulie, ia în considerare aceste dezbateri.

”Statul de drept are un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie”, se mai arată în comunicat.

Respectarea statului de drept reprezintă tema principală a agendei președinției finlandeze la Consiliul UE. Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Deși este incert ce atribuții va avea actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Fran Timmermans, acesta va rămâne în una dintre pozițiile cheie din Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending