Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmerans, anunță consolidarea setului de instrumente ce promovează și asigură respectarea statului de drept: ”Statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani, iar Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru. Astăzi am decis să ne consolidăm și mai mult setul de instrumente pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept.”

Totodată, Ursula von der Leyen, care va prelua președinția Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutului de drept în Uniunea Europeană și a propus un nou mecanism privind statul de drept: ”Propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”.

Citiți și: Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre ale UE:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”, transmite Comisia Europeană în comunicatul oficial.

Anul trecut, în cadrul unei conferințe de presă susținută în România, Frans Timmermans, răspunzând la o întrebare pentru Calea Europeană, a oferit informații cu privire la un mecanism ce verifică respectarea statului de drept: ”Ne gândim la un mecanism care să ne asigure că toate fondurile să poate fi verificate, astfel încât să nu fie alocate prost, e o propunere care se referă la toate statele membre. E o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fie folosite într-un mod eronat.

Citiți și: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pentru CaleaEuropeană: Toate fondurile europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept, nu doar cele pentru coeziune sau agricultură

În contextul în care în ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unor provocări legate de statul de drept în Uniunea Europeană și pe baza consultărilor detaliate care au fost lansate în primăvara acestui an, Comisia a publicat astăzi, 17 iulie, o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa.

Reamintim că atât Polonia, cât și Ungaria au fost anunțate de instituțiile europene pentru nerespectarea statului de drept și pentru probleme judiciare, prin activarea Articolului 7 (”opțiunea nucleară”) din Tratatul de la Lisabona care poate suspenda dreptul de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii Articolului 7 pentru Polonia, iar Parlamentul European a cerut activarea acestuia pentru Ungaria.

Citiți și: Parlamentul European cere activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria: Budapesta și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Citiți și: Comisia Europeană este pregătită să declanșeze procedura articolului 7 împotriva Varșoviei. Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

De asemenea, Comisia va sprijini în mod constructiv statele membre în ceea ce privește detensionarea situației în cazul problemelor legate de statul de drept și soluționarea acestora pentru ca situația să fie restabilită într-un mod durabil. În plus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să reflecteze asupra unei abordări colective în ceea ce privește gestionarea cazurilor inițiate în temeiul articolului 7 din TUE prin intermediul unor norme procedurale clare.

Amintim că în ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații au dezbătut și au votat o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țara care a asigurat președinția Consiliului UE.

Citiți și:România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE


Aceste măsuri prezentate astăzi de Comisia Europeană, 17 iulie, reprezintă o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni:

  1. promovarea unei culturi a statului de drept
  2. prevenirea problemelor legate de statul de drept
  3. oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia Europeană va da curs ideii privind organizarea unui ”eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă”. Aceasta va utiliza pe deplin posibilitățile de finanțare pentru a capacita părțile interesate, inclusiv societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice privind statul de drept. Comisia va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale, precum și cu rețelele judiciare și parlamentele naționale. Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și statele membre să se implice pe deplin în acest proces.

”Comisia va aprofunda monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact.”, mai transmite în comunicat.

De asemenea, Comisia va dezvolta în continuare tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va consolida dialogul cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

În calitate de ”gardian al tratatelor”, Comisia Europeană are un rol unic. Cu toate acestea, instituțiile Uniunii și statele membre sunt responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii. 

În comunicarea sa din 3 aprilie 2019, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a setului de instrumente existente privind statul de drept și a lansat o consultare cu privire la reformele necesare. Au fost primite peste 60 de contribuții scrise și au avut loc dezbateri și discuții în cadrul instituțiilor UE, precum și cu statele membre, organizațiile internaționale, rețelele judiciare, societatea civilă și mediul academic. Comunicarea de astăzi, 17 iulie, ia în considerare aceste dezbateri.

”Statul de drept are un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie”, se mai arată în comunicat.

Respectarea statului de drept reprezintă tema principală a agendei președinției finlandeze la Consiliul UE. Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Deși este incert ce atribuții va avea actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Fran Timmermans, acesta va rămâne în una dintre pozițiile cheie din Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans salută inițiativa Comisiei Europene de a fabrica produse noi din 10 milioane de tone de plastic reciclat: ”Vom curăța planeta și vom combate schimbările climatice”

Published

on

@ Frans Timmermans/Facebook

Prim-vicepreședintele actualei Comisii Eruopene, Frans Timmermans, salută inițiativa prin care 10 milioane de tone de plastic reciclat vor fi folosite pentru a fabrica produse noi în Europa.

 „Salut angajamentul industriei de a regândi modul în care producem și utilizăm materialele plastice. Prin reciclarea eficientă a materialelor plastice vom curăța planeta și vom combate schimbările climatice, înlocuind combustibilii fosili cu deșeurile din plastic în ciclul de producție.”

Reamintim că Frans Timmerans își va continua activitatea și în viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen. În calitate de vicepreședinte va avea o funcție dublă. Astfel va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Frans Timmermans va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Citiți și: Ursula von der Leyen a prezentat structura Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024: ”Această echipă va defini calea europeană”. Rovana Plumb primește portofoliul Transporturilor

Peste 100 de parteneri din domeniul public și privat reprezentând întregul lanț valoric al materialelor plastice vor semna astăzi declarația Alianței circulare privind materialele plastice, care promovează acțiuni voluntare pentru buna funcționare a pieței materialelor plastice reciclate din UE, se arată în comunicatul oficial.

Declarația descrie modul în care alianța va atinge, până în 2025, obiectivul de a utiliza 10 milioane de tone de plastic reciclat pentru a fabrica produse noi în Europa. Acest obiectiv a fost stabilit de Comisia Europeană în Strategia privind materialele plastice din 2018, ca parte a eforturilor sale de a stimula reciclarea materialelor plastice în Europa.

Declarația, semnată de întreprinderi mici și mijlocii, mari corporații, asociații de întreprinderi, organisme de standardizare, organizații de cercetare și autorități locale și naționale, aprobă obiectivul celor 10 milioane de tone și solicită trecerea la un nivel zero de deșeuri în natură și la eliminarea totală a depozitării deșeurilor. Totodată, declarația prevede acțiuni concrete pentru atingerea obiectivului, printre care:

  • îmbunătățirea proiectării produselor din plastic astfel încât acestea să devină reciclabile într-o mai mare măsură și integrarea mai multor materiale plastice reciclate;
  • identificarea potențialului neexploatat în materie de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor de plastic în UE, precum și a lacunelor în materie de investiții;
  • elaborarea unei agende în materie de cercetare și dezvoltare pentru materialele plastice circulare;
  • instituirea unui sistem de monitorizare transparent și fiabil pentru a urmări toate fluxurile de deșeuri de plastic din UE.

Etapele următoare

Declarația alianței va rămâne deschisă spre semnare pe site-ul web al Comisiei, pentru ca, în timp, să se alăture inițiativei mai mulți semnatari, în special autorități publice din întreaga Europă.

Asociațiile de întreprinderi și societățile comerciale sunt, de asemenea, încurajate să-și asume angajamente voluntare cu scopul de a utiliza sau produce mai multe materiale plastice reciclate, dacă nu au făcut deja acest lucru. Părțile interesate pot scrie la următoarea adresă pentru mai multe informații: GROW-ENV-RPLASTICS-PLEDGE@ec.europa.eu


Context

În UE, potențialul de reciclare a deșeurilor din plastic este încă în mare măsură neexploatat, în special în comparație cu alte materiale, cum ar fi hârtia, sticla sau metalele. Din peste 27 de milioane de tone de deșeuri din plastic colectate în Europa în fiecare an, mai puțin de o treime ajung în instalații de reciclare. Ca urmare, în 2016, în Europa au fost vândute mai puțin de 4 milioane de tone de materiale plastice reciclate, reprezentând doar 8 % din piața materialelor plastice din UE. Susținând obiectivul UE de 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate vândute în Uniune până în 2025, Alianța circulară privind materialele plastice se angajează să contribuie la dezvoltarea pieței materialelor plastice reciclate din UE cu peste 150 %. 

Comisia Europeană a anunțat la 11 decembrie 2018 lansarea Alianței circulare privind materialele plastice, care a urmat evaluării preliminare a angajamentelor voluntare din partea industriei pentru stimularea reciclării materialelor plastice. Aceasta a arătat că angajamentele furnizorilor de materiale plastice reciclate sunt suficiente pentru a atinge și chiar a depăși obiectivul UE de 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate utilizate în Europa până în 2025. Însă, angajamentele exprimate de utilizatorii de materiale plastice reciclate (cum ar fi producătorii de materiale plastice sau întreprinderile care se ocupă de convertirea acestora) nu au fost suficiente, fiind necesare măsuri de reducere a decalajului dintre cerere și ofertă.

Alianța circulară privind materialele plastice a organizat prima sa reuniune la 5 februarie 2019, cu ocazia Zilelor Europene ale Industriei. Participanții au convenit să colaboreze în cadrul lanțurilor valorice din domeniul materialelor plastice pentru a atinge obiectivul utilizării a 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate în produsele din UE până în 2025. Aceștia au fost de acord să lucreze în jurul a cinci teme prioritare:

  1. colectarea și sortarea deșeurilor din plastic;
  2. proiectarea produselor pentru reciclare;
  3. conținutul de material plastic reciclat din produse;
  4. cercetarea, dezvoltarea și investițiile, inclusiv reciclarea chimică; precum și
  5. monitorizarea materialelor plastice reciclate în UE.

Au fost instituite imediat grupuri de lucru pentru a găsi soluții concrete; acestea s-au reunit în primăvara anului 2019 pentru a redacta declarația semnată astăzi.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Oficial: Parlamentul European a decis când vor fi audiați viitorii comisari europeni. Rovana Plumb va fi audiată în Comisia pentru transport pe 2 octombrie

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Conferința președinților, alcătuită din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, a decis joi calendarul detaliat al audierilor comisarilor desemnați, Rovana Plumb, comisarul european desemnat din partea României, urmând a fi audiată la 2 octombrie în comisia de specialitate din Parlamentul European.

Audierile vor începe la 30 septembrie și vor dura până la 8 octombrie, urmând a fi încheiate cu audierea celor trei vicepreședinți executivi – Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis. Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, desemnată de Ursula von der Leyen pentru portofoliul Transporturilor, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

Potrivit calendarului (disponibil aici), luni, 30 septembrie vor fi audiați Maros Sefcovic, Phil Hogan și Mariya Gabriel.

Desemnat vicepreședinte pentru relațiil interinstituționale și prospectivă, Maros Sefcovic (Slovacia, PES) va fi audiat în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia juridică. Comisarul pentru comerț, Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi audiat în Comisia pentru Comerț Internațional, iar Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE), comisarul desemnat pentru inovație și tineret, va fi audiată în Comisia pentru industrie, cercetare și energie și în Comisia pentru cultură.

Marți, 1 octombrie, vor fi audiați următorii comisari desemnați: Nicolas Schmit (Luxemburg, PES, comisar desemnat pentru locuri de muncă) în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Jutta Urpilainen (Finlanda, PES, comisar desemnat pentru parteneriate internaționale) în Comisia pentru dezvoltare; Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR, comisar desemnat pentru agricultură) în Comisia pentru agricultură; Ylva Johansson (Suedia, PES, comisar desemnat pentru afaceri interne) în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne; László Trócsányi (Ungaria, PPE, comisar desemnat pentru vecinătate și extindere) în Comisia pentru afaceri externe; și Stella Kyriakides (Cipru, PPE, comisar desemnat sănătate) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Comisarul desemnat din partea României, Rovana Plumb, va fi audiată miercuri, 2 octombrie, alături de alți cinci viitori comisari, între care Didier Reynders (Belgia) și Sylvie Goulard (Franța).

Potrivit programului publicat de Parlamentul European, Rovana Plumb (România, PES, comisar desemnat pentru transport) va fi audiată în Comisia pentru transport și turism, în paralel cu Didier Reynders (Belgia, Renew Europe, comisar desemnat pentru justiție), care va fi audiat în Comisia pentru libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia juridică.

Citiți și Cine sunt eurodeputații români din Comisia pentru transport în care va fi audiată Rovana Plumb pentru poziția de comisar european

În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta a fi audiată și în baza scrisorii de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o acesteia săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizând că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

În a doua parte a zilei vor fi audiați, după cum urmează: Helena Dalli (Malta, PES, comisar desemnat pentru egalitate) în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de șanse și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe, comisar desemnat pentru piață internă) în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Elena Ferreira (Portugalia, PES, comisar desemnat pentru politică regională) în Comisia pentru dezvoltare regională; Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe, comisar desemnat pentru gestionarea crizelor) în Comisia pentru dezvoltare. 

Joi, 3 octombrie, vor fi audiați: Paolo Gentiloni (Italia, PES, comisar desemnat pentru economie) în Comisia pentru afaceri economice și monetare; Kadri Simson (Estonia, Renew Europe, comisar desemnat pentru energie) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie; Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii, comisar desemnat pentru mediu și oceane) în Comisia pentru pescuit și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară; Johannes Hahn (Austria, PPE, comisar desemnat pentru buget) în Comisia pentru bugete și Comisia pentru control bugetar; Margaritis Schinas (Grecia, PPE, vicepreședinte desemnat pentru protejarea modului de viață european) în Comisia libertăți, justiție și afaceri interne și în Comisia pentru cultură; Dubravka Šuica (Croația, PPE, vicepreședinte desemnat pentru democrație și demografie) în Comisia pentru afaceri constituționale.

Ultimele cinci audieri îi vor viza pe cei trei vicepreședinți executivi și alți vicepreședinți și vor avea loc luni, 7 octombrie, respectiv marți, 8 octombrie.

Vera Jourova (Cehia, Renew Europe, vicepreședinte pentru valori și transparență) va fi audiată luni, 7 octombrie, în Comisia pentru afaceri constituționale și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Tot luni, va fi audiat în Comisia pentru afaceri externe și Josep Borrell (Spania, PES), Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Marți, 8 octombrie, vor fi audiați cei trei vicepreședinți executivi: Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor) în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale; Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe, vicepreședinte executiv privind o Europă pregătită pentru era digitală) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorului și în Comisia pentru afaceri economice și monetare); și Frans Timmermans (Olanda, PES, vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde European) în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Pe lângă audieri, Conferința președinților va organiza un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi la scurt timp după încheierea audierilor.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupului (coordonatorii) diferitelor comisii vor evalua performanța comisarilor desemnați.

La 15 octombrie, Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Acesta din urmă va efectua evaluarea finală și va decide dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul va avea loc pe 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană organizează un număr record de acțiuni de curățenie pe plajele din întreaga lume. 250 de kg deșeuri au fost strânse pe plaja dintre Eforie Sud și Nord

Published

on

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Pe plajele din întreaga Europă și din întreaga lume, personalul UE se alătură comunităților locale pentru a curăța deșeurile marine ca parte a campaniei #EUBeachCleanUp, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Campania a fost lansată pe 19 august, iar punctul ei culminant fiind sâmbătă, 21 septembrie, Ziua Internațională a curățării țărmurilor, cu acțiuni desfășurate în peste 80 de țări, de pe toate continentele locuite.

Anul acesta, datorită parteneriatelor inovatoare cu Organizația Națiunilor Unite și cu Strumpfii, campania implică mii de cetățeni de toate vârstele. Succesul campaniei #EUBeachCleanUp se bazează pe combinarea informărilor pe scară largă – cu o prezență puternică pe platformele de comunicare socială – cu un apel foarte concret la acțiune: veniți și alăturați-vă nouă pe plaja dumneavoastră!

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, este mândru de această campanie și invită toată lumea să participe:

„Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ambițioase politici de combatere a poluării marine din lume. Împreună cu Organizația Națiunilor Unite, dorim ca oceanele noastre să fie mai curate și mai sănătoase – în concordanță cu obiectivul de dezvoltare sustenabilă nr. 14 al ONU. Anul acesta avem un nou partener: Strumpfii. Albaștri, curajoși și cu o trecere excepțională la tineri și vârstnici, ei sunt partenerii ideali ai campaniei noastre. Participați la evenimentele noastre și ajutați-ne să construim un val global de activism oceanic!”

Campania #EUBeachCleanUp a avut loc și în România.

Reprezența Comisiei Europene în România împreunp cu reprezentanții ambasadelor Estoniei,Finlandei, Germaniei, Poloniei, voluntarii Ong Mare Nostrum și elevii de la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” Eforie Sud, au colectat peste 250 kg de deșeuri pe plaja Eforie Sud.
m deschis seria acțiunilor #EUBeachCleanup din 2019!

© Reprezentața Comisiei Europene în România

Numeroasele evenimente ale campaniei #EUBeachCleanUp, care vor avea loc în următoarele săptămâni, vor aduce, fiecare, tone de deșeuri de pe mare și țărmuri la unități locale de gestionare a deșeurilor. Evenimentele sunt organizate de ambasadele UE și de birourile ONU din întreaga lume, împreună cu autorități, școli, ONG-uri și întreprinderi private locale. Prin intermediul campaniei, UE și partenerii ei doresc să implice publicul și să crească gradul de informare, în special în rândul copiilor și al tinerilor. Cu ocazia colectării deșeurilor de pe plajă, oamenii vor recunoaște multe articole de unică folosință: bețișoare cu vată, paie, pungi din plastic sau tacâmuri… Participarea la eveniment poate stimula schimbarea de comportament pe termen lung.

În fiecare an, 8 milioane de tone de deșeuri din materiale plastice ajung în mare, iar simpla curățare a plajelor nu va rezolva singură această provocare majoră. Prevenirea are o importanță majoră. Acesta este motivul pentru care UE a adoptat Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară împreună cu măsuri legislative menite să reducă producția și consumul a 10 obiecte de plastic de unică folosință care se întâlnesc cel mai adesea în deșeurile marine.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending