Connect with us

#RO2019EU

Frans Timmermans, declarație la București despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027: Fac un apel la statele care sunt mai reticente cu privire la nevoia de flexibilitate a bugetului UE să se mai gândească o dată ținând cont de provocările pe care a trebuit să le înfruntăm în ultimii 5 ani

Published

on

Foto: romania2019.eu/Flickr

Viitorul Cadrul Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene trebuie să răspundă atât priorităţilor Uniunii Europene, cât şi noilor provocări, care nu pot fi întotdeauna anticipate, a declarat marţi, la Bucureşti, Prim-Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

,,Stabilirea Cadrului Financiar Multianual a fost întotdeauna dificilă, dar de data asta este și mai greu să ajungem la un acord cu statele membre si cu Parlamentul European deoarece vom avea un stat membru contributor net în minus, la care se adaugă noi provocări, dar vom reuși să ajungem la un compromis”, a declarat Timmermans cu referire la ieșirea Marii Britanii din UE. 

Înaltul oficial european consideră că reuniunea informală a formațiunii Afaceri Generale, organizată de Președinția română a Consiliului la București, este o ocazie bună pentru a clarifica pozițiile statelor  membre și ale instituțiilor cu privire la prioritățile care trebuie acoperite de bugetul UE în următorii șapte ani. 

,,Cred că discuțiile de astăzi ne vor ajuta să avem un tablou clar asupra pozițiilor statelor membre și ale instituțiilor. Chiar de dimineață am avut o întâlnire importantă cu reprezentanții Parlamentului European de clarificare a principalelor lor priorități pentru anii următori”. În acest sens, Timmermans a oferit exemplul procesului de identificare a priorităților europene demarat acum 5 ani de Comisia Europeană, condusă de Jean-Claude Juncker:

,,Stabilirea a 10 tematici prioritare comune ale Comisiei, Parlamentului și Consiliului European a fost un proces realizat acum 5 ani de către Comisia Juncker și validat între timp, care a mers foarte bine.” 

Însă, a adăugat acesta, trebuie ca bugetul să reflecte pregătirea UE atât pentru îndeplinirea priorităților, cât și pentru gestionarea provocărilor neprevăzute, cum a fost criza migrației:

,,Avem pe de-o parte procesul de identificare a priorităților în funcție de direcția în care pare să se îndrepte Uniunea, însă este necesar, în același timp, să fim pregătiți pentru noi provocări pe care viața ți le poate arunca pur și simplu în față. În ultimii ani am fost confruntați cu un eveniment la care nu ne așteptam să se desfășoare la această scară și mă refer aici la criza migrației, pe care am gestionat-o într-un mod adecvat.” Astfel, spune Timmermans, este nevoie de flexibilitate în construirea bugetului UE, poziție pe care Comisia Europeană și-o asumă: ,,Dacă planifici un buget pe șapte ani, trebuie să te asiguri că ai toate mijloacele necesare pentru a-și îndeplini prioritățile, dar și flexibilitatea necesară pentru a reacționa la evenimente neprevăzute. Aceasta este poziția Comisiei în această discuție.”

Pe această cale, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene a făcut  apel la statele care sunt mai reticente cu privire la nevoia de flexibilitate a bugetului UE ,,să se mai gândească o dată ținând cont de provocările pe care a trebuit să le înfruntăm în ultimii 5 ani.”

Frans Timmermans, completând declarația ministrului delegat pentru afaceri europene George Ciamba, a mai spus că trebuie să ne pregătim pentru discuțiile despre viitorul Europei de la summitul european de pe 9 mai, de la Sibiu, care va fi înaintea alegerilor europene, acestea având, la rândul lor, ,,un efect major asupra alegerilor pe care le vom face pentru că noul Parlament va dori să-și afirme poziția, PE fiind o instituție de mare importanță pentru alegerile strategice pe care le facem.” De asemenea, ,,noua Comisie va depinde de o majoritate din PE pentru a-și vedea propunerile adoptate și chiar Consiliul de Miniștri care reprezintă statele membre va depinde de acesta în calitate de co-legislator pentru a duce la îndeplinire obiectivele propuse după alegeri”, adăugat Timmermans.

,,Toți ne pregătim pentru un viitor care va fi în aceeași măsură provocator și promițător. Trebuie să ne asigurăm că UE se află într-o poziție în care este pregătită atât intern, cât și extern, să răspundă provocărilor, să profite de oportunități și de cea de-a patra revoluție industrială, să ne asigurăm că Europa va avea un viitor sustenabil, că suntem destul de puternici pentru provocările pe care Rusia sau China sau alte părți ale lumii le aruncă spre noi”, a declarat oficialul european. 

În încheierea declarației sale, Timmermans a reiterat faptul că ,,reuniunile informale precum cea de astăzi chiar ne ajută să ne pregătim” și a mulțumit Președinției române pentru organizare: ,,Sunt recunoscător Președinției române a Consiliului pentru că ne-a oferit această oportunitate”.

La reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale, care se desfășoară între 11 și 12 martie, la București, participă miniștri și secretari de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru o mai bună legiferare, relaţii interinstituţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale,  precum și reprezentanți ai Secretariatului General al Consiliului.

Astăzi, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene, a avut loc o dezbatere în care s-au stabilit liniile roșii și direcția viitoare a discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021- 2027, un dosar de actualitate la nivel UE, emblematic pentru Președinția României la Consiliul Uniunii Europene. A doua sesiune de lucru se va concentra asupra viitorului Europei, cu accent pe prioritățile cheie care ar trebui să ghideze activitatea Uniunii în următorii cinci ani, în pregătirea noii Agende Strategice a UE.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending