Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans, lecție de integrare europeană pentru România: Dacă acum 30 de ani îmi spuneați că veți fi membri ai UE în 2007, trebuia să ne încredințăm unui spital de boli mintale. Dacă nu făceați acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina, o făcea și în România

Published

on

© CaleaEuropeana.ro

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidatul Socialiștilor Europeni la șefia executivului european, Frans Timmermans, a utilizat, luni, prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea SNSPA pentru a susține o pledoarie pentru apărarea și protejarea statului de drept și a făcut un recurs la istoria finalului de secol trecut și cea a debutului celui actual, evoluții care au permis aderarea României la Uniunea Europeană.

”În ultimii douăzeci de ani, avantajul de a fi în poziția mea, de a avea traiectoria mea publică, este că vă pot spune că am văzut evoluția României cu ochii mei. Și că era complet diferită la sfârșitul anilor ’80 și la începutul celor ’90. Dacă îmi spuneați atunci că România va fi un stat membru al Uniunii Europene în 2007, trebuia să ne încredințăm unui spital de boli mintale. Dar poporul român a făcut acest lucru posibil. Și restul Uniunii Europene a făcut acest lucru posibil. Și a fost un eveniment istoric. Nu este niciun dubiu pentru mine că dacă nu făceați acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina, o făcea și în România”, a susținut Timmermans la capătul unui discurs încheiat în aplauzele audienței.

Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidatul Partidului Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, a primit luni, titlul de Doctor Honoris Causa din partea Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Frans Timmermans se află la București și pentru a participa la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor europene din UE, eveniment organizat sub auspiciile președinției române a Consiliului UE, dar și pentru discuții cu premierul Viorica Dăncilă. La precedenta lor întrevedere, săptămâna trecută la Bruxelles, Timmermans și Dăncilă au decis ca experți români să discute cu cei ai Comisiei pe tema măsurilor din MCV și a ultimelor modificări din Justiție.

Frans Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). 

Relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen.

Citiți și ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Născut la 6 mai 1961 la Maastricht, Franciscus Cornelis Gerardus Maria Timmermans a studiat literatură franceză la Universitatea ”Radboud Nijmegen”, din Olanda, a urmat studii postuniversitare în drept european și istorie la Universitatea din Nancy, Franţa

Frans Timmermans și-a început cariera în Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, iar la începutul anilor ’90 a făcut primii paşi în diplomaţie, fiind numit secretar adjunct la ambasada Olandei din Moscova. În anul 1994, a făcut parte din echipa comisarului european pentru relaţii externe, Hans von de Broek, apoi timp de trei ani a fost consilier și secretar privat al lui Max van der Stoel, Înalt Comisar pe probleme de minorități naționale în cadrul OSCE.

În anul 1998, după alegerile generale din Țările de Jos, Frans Timmermans a fost ales membru al Camerei Reprezentanților din partea partidului Laburiștilor. În perioada 2007-2010, a fost ministru al Afacerilor Europene. După alegerile din 2010, Frans Timmermans a revenit în Parlament, până în anul 2012, când a primit un nou portofoliu în guvern, pentru a conduce ministerul Afacerilor Externe.

În septembrie 2014, Frans Timmermans a fost desemnat pentru un post de comisar din partea Olandei în cadrul Comisiei Europene, condusă de președintele ales, Jean-Claude Juncker. Începând din 1 noiembrie 2014, Frans Timmermans a preluat funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de o mai bună reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale. În octombrie 2018, Frans Timmermans și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene la alegerile europene din 2019.

Printre numeroasele distincții primite, se numără și cea de Comandor al Ordinului ”Pentru Merit”, din partea statului român.

În afară de limbile materne, Frans Timmermans este fluent în italiană, rusă, franceză, germană și engleză.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. pop

    March 11, 2019 at 8:44 pm

    ce legatura este intre ucrainieni sau rusii mici si romani? ciudata lipsa de cultura politica la un politician!?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul Social Democrat și-a desemnat candidații pentru alegerile europarlamentare. Rovana Plumb deschide lista social-democraților. Cine se mai află pe listă

Published

on

Partidul Social Democrat, și-a desemnat luni lista candidaților pentru alegerile europene din 23-26 mai privind Parlamentul European. PSD a adoptat lista celor care vor concura pentru cât mai multe din cele 33 de mandate alocate României. 

Pe lista social-democraților pentru alegerile europarlamentare se află, după locurile ocupate la votul intern:

1.Rovana Plumb, cea care va deschide lista candidaților pentru alegerile europene, deține funcția de ministru al Fondurilor Europene.

A fost secretar de stat, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (2001-2004), membră în Parlamentul European, ministru al Mediului şi Pădurilor în Cabinetul Ponta I (7 mai – 21 decembrie 2012) şi ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice în Cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014).
La 26 februarie 2014, în urma demisiilor miniştrilor liberali din Guvernul Ponta II, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb a fost numită în funcţia de ministru delegat interimar pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. A deţinut funcţia de ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în Cabinetul Ponta III şi IV. La 22 februarie 2017, Rovana Plumb a fost nominalizată de premierul Sorin Grindeanu pentru funcţia de ministru delegat pentru Fonduri Europene, în locul Mihaelei Virginia Toader, şi a fost validată, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, în aceeaşi zi.

Amintim faptul că președintele Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a lăsat la 15 martie să se înțeleagă că Rovana Plumb ar putea fi și propunerea Guvernului României în funcția de comisar european pentru mandatul noii Comisii Europene, 2019-2024.
”Eu nu ştiu pe ce loc va decide Comitetul Executiv Naţional să fie Rovana Plumb pe lista de europarlamentare. Dar eu o voi propune pe primul loc. Şi, după europarlamentare, o să o rog pe doamna prim-ministru Dăncilă să o mai propună şi altceva pe doamna Rovana Plumb”, a declarat Dragnea la Târgoviște, unde a participat la alegerea Rovanei Plumb în funcția de președintă a PSD Dâmbovița.

2. Carmen Avram este jurnalistă la postul de televiziune Antena 3, realizatoarea emisiunilor și reportajelor ”În Premieră”.

Foto: În Premiera cu Carmen Avram/ Facebook

3. Iulian Claudiu Manda deține funcția de vicepreședinte al Senatului României, din anul 2016, fiind deputat al Parlamentului României din 2004 până în 2016.

Foto: claudiumanda.psddolj.ro

Din 2018, Manda ocupă funcția de președinte al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale.

Din 2017, acesta este președinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitatea controlului parlamentar asupra activității S.R.I.

În perioada 2006-2016 acesta a fost membru al Comisiei de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților.

4. Chris Terhes, preot greco-catolic este președintele Coaliției românilor din SUA.

5. Dan Nica este președintele delegației Partidului Social Democrat din Parlamentul European. Acesta deține calitatea de membru în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, Delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii ( D-US).
Acesta a fost numit în 2012 ministru al Comunicațiilor în Guvernele Ponta I și II.

Foto: European Parliament

6. Maria Grapini este deputat în Parlamentul European, membru în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), membru al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Coreeană (DKOR) și membru al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA) din Parlamentul European.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

În perioada decembrie 2012- martie 2014 aceasta a ocupat funcția de ministru delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism în guvernul Victor Ponta II (2012-2016).

7. Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, şi-a început cariera politică în 2008, la Iaşi, iar până în acel an a fost şef serviciu la unitatea de primire a urgenţelor Spitalul ”Sf. Ioan“. În anul 2016 acesta a fost ales pe lista de deputați a PSD Iași pentru un al treilea mandat de deputat.

Foto: ciuhodaru.wordpress.com

8. Adrian-Dragoș Benea este senator, vicepreședinte PSD, membru al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, al Comisiei pentru Administrația Publică, al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind elaborarea Codului administrativ.

Foto: www.senat.ro

9. Victor Negrescu este consilier onorific al premierului Viorica Dăncilă. Acesta a ocupat în perioada iulie 2017- noiembrie 2018 funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene.

Foto: MAE

Victor Negrescu a devenit europarlamentar din partea PSD pentru legislatura 2014-2019, în urma scrutinului din 25 mai 2014, după ce Ecaterina Andronescu (PSD) a renunţat la mandat.
Acesta fost ales, în anul 2015, vicepreședintele Partidului Social Democrat și a fost membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European. Europarlamentarul a făcut parte și din Comisia Juridică și cea de Afaceri Constituționale a PE, precum și din Comisia pentru industrie, cercetare și energie. Acesta a fost ales, în septembrie 2014, în board-ul EU40, rețeaua eurodeputaților sub 40 de ani din Parlamentul European. Totodată, Victor Negrescu a coordonat activitatea grupului S&D40, format din europarlamentarii social-democrați sub 40 de ani din actuala legislatură. Eurodeputatul este și președintele PES Activists Romania, organizație ce reunește peste 7000 de membri.

10. Andi Cristea este membru al Parlamentului European, președinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova (D-MD), membru al Conferinţei preşedinţilor de delegaţie (CPDE), vicepreședinte Comisia pentru afaceri externe (AFET), membru în subcomisia pentru drepturile omului (DROI), Membru Delegaţia la Adunarea Parlamentară Euronest (DEPA).

În perioada 2012-2014 acesta a ocupat funcția de director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în 2012 a fost director de cabinet al ministrului Justiției.

11. Natalia Intotero, de profesie profesoară, este ministrul pentru românii de Pretutideni. În perioada mai 2012-decembrie 2012 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, din Guvernul României.
Aceasta a fost deputat în Parlamentul României în legislația 2012-2016 din partea USL Hunedoara și în legislația 2016-2020.

Foto: Natalia-Elena Intotero (Ministrul pentru Românii de Pretutindeni)

12. Gabriela Zoană, deputat în Parlamentul European, a înlocuit-o pe Viorica Dăncilă în Parlamentul European, după ce șefa delegației PSD din legislativul european a fost numită prim-ministru al României.

Foto: multimedia.europarl.europa.eu

Aceasta este vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) a Parlamentului Euroepan, membru al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM) și al Delegației pentru relațiile cu Peninsula Arabică (DARP). 

Gabriela Zoană a fost avocat timp de 10 ani, este doctor în Drept şi vorbeşte fluent franceza şi engleza, iar 2014 a fost pe poziţia 20 pe lista PSD la alegerile europarlamentare.

13. Bianca Gavriliţă, medic ginecolog, a fost consilier județean și director al Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță de la Jebel. Ea face parte din Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaților și din Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Gavriliță a fost, până în septembrie 2017, membru al grupului de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), pe care l-a înlocuit cu acela de prietenie cu Emiratele Arabe Unite, și face parte, de asemenea, din grupurile de prietenie cu Regatul Haşemit al Iordaniei, Republica Bulgaria și Republica Zambia.

Foto: http://www.cdep.ro

14. Emilian Pavel este deputat în Parlamentul European și activează, printre altele, ca membru cu drepturi depline al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și al Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale din Parlamentul European. La finele lunii februarie eurodeputatul a primit susținerea oficială a conducerii Tineretului Social-Democrat (TSD) în vederea depunerii unei noi candidaturi pentru un loc în Parlamentul European. Mai multe informații despre activitatea acestuia, aici.

Sursă foto: www.facebook.com/Emilian Pavel

15. Doina Pană este deputat la al doilea mandat şi vicepreşedinte al formaţiunii PSD, dar şi preşedintele organizaţiei judeţene de femei din cadrul PSD Bistriţa-Năsăud. Doina Pană a fost, în perioada 4 martie – 13 decembrie 2014, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta. Din 21 decembrie 2012 şi până în martie 2014, ea a fost ministru delegat pentru Dialog social. La data de 26 februarie 2014, în urma demisiei miniştrilor PNL din Guvernul Ponta II, Doina Pană a preluat, la propunerea premierului, interimatul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Foto: Wikipedia

16.Crina Fiorela Chilat

17.Mariana Bălănică

18.Răzvan Popa

19.Luminiţa Jivan

20.Alin Pavelescu

21.Augustin Ioan,

22.Cătălin Grigore

23.Roxana Paţurcă

24.Oana Florea

25.Dragoş Cristian

26.Macaveiu Mihai Ion

27.Liviu Brăiloiu

28.Florin Manole

29.Ion Voinea

30.Horia Grama

31.Alexandru Popa

32.Aida Căruceru

33.Gheorghe Tomoiagă

34.Anca Daniela Raiciu

35.Calenţaru Nasi

36.Cristina Tărteaţă

37.Petru Moţ

38.Luminiţa Ţundrea

39.Iacob Emanuel

40.Cătălin Unciuleanu

41.Gabriel Bogdan Răducanu

42.Andrei Sima.

Alegerile pentru Parlamentul European din perioada 23-26 mai 2019 vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri europene, desfășurate în 1979, fiind marcate de o perioadă în care incertitudinile privind Brexit, discuțiile legate de viitorul Europei și agenda strategică 2019-2024.

Mai mult, alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice în condițiile în care de rezultatele lor va depinde nominalizarea viitorului președinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să își construiască un nou Colegiu al Comisarilor.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele PNL Ludovic Orban îndeamnă românii să iasă la vot în număr cât mai mare la alegerile europene, pentru că doar așa pot schimba direcția antieuropeană în care merge România ghidată de actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE

Published

on

Președintele PNL Ludovic Orban transmite românilor că alegerile pentru Parlamentul European din acest an nu sunt niște alegeri  obișnuite, ci unele decisive, în care cetățenii pot lua niște decizii care să schimbe direcția antieuropeană în care merge România ghidată de actuala coaliție de guvernare PSD-ALDE. Afirmația a fost făcută de liderul liberal într-o vizită alături de președintele filialei Sibiu a PNL, Raluca Turcan, pentru prezentarea candidatului cap de listă la alegerile europene, Rareș Bogdan, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

,,Alegerile pentru Parlamentul European din acest an sunt niște alegeri decisive, nu sunt  niște alegeri obișnuite pentru a trimite un număr de parlamentari din România la Bruxelles. Sunt niște alegeri fundamentale în care cetățenii români sunt chemați să decidă dacă vor ca România să fie și mai strâns legată de Uniunea Europeană, dacă vor ca România să aibă influență la nivel european,  dacă vor ca România să fie respectată la nivel european și să aibă capacitatea ca împreună cu partenerii europeni să ia decizii care să ducă la îmbunătățirea vieții românilor sau să decidă ca România să se îndrepte într-o altă direcție, așa cum vrea PSD-ALDE, să țină România în conflict cu Uniunea Europeană, într-un conflict artificial fără niciun fel de fundament, să pună România pe coji de nucă la nivelul Uniunii Europene, datorită comportamentului anti-european și a atitudinii contrare valorilor și principiilor europene pe care le manifestă PSD-ALDE”,  a declarat în conferința de presă Ludovic Orban.

@PNL/Facebook

De asemenea, liderul liberalilor din România îi îndeamnă pe români să iasă masiv la vot pentru a se asigura că țara noastră este reprezentată corespunzător în instituțiile UE, obținând astfel respectul și aprecierea cuvenite din partea celorlalte state membre, precum și influențarea deciziilor de la nivel european în beneficiul cetățenilor. 

,,Cu siguranță toți europarlamentarii români vor reprezenta România, se vor bate pentru interesele României și vor asigura ca deciziile de la nivelul Uniunii Europene să avantajeze românii și să nu creeze dezavantaje României”.

Ludovic Orban a precizat care este obiectivul campaniei PNL pentru alegerile europene din mai:

,,Obiectivul nostru pe parcursul acestei campanii este să vorbim cu fiecare român, să ajungem în fiecare casă, să facem campanie directă la firul ierbii și să îi convingem pe români că stă în puterea lor să aducă România pe drumul cel bun, iar partidul  care are capacitatea de a aduce România pe drumul cel bun este Partidul Național Liberal”.

Potrivit președintelui PNL, ,,România nu are decât o singură voce la Bruxelles, care se aude, care este ascultată, care este respectată și care poate să influențeze deciziile la nivel european. Această voce este vocea președintelui Klaus Iohannis și a Partidului Național Liberal, parte a Partidului Popular European (PPE), cea mai puternică familie europeană de la nivel european, care conduce Comisia Europeană și majoritatea instituțiilor de la nivelul Uniunii Europene din 1999”, a mai adăugat acesta. 

În acest context, Ludovic Orban a atras atenția asupra faptului că familia popularilor europeni a început ,,să facă curățenie” la nivel european, prin excluderea partidului Fidesz al premierului ungar Viktor Orban pentru derapajele de la democrație și pentru nerespectarea valorilor și principiilor care stau la baza PPE și la baza funcționării Uniunii Europene, iar formațiunea ALDE, respectiv formațiunea social-democrată ar trebui să facă același lucru în privința celor două partide aflate la guvernare în România din cauza asemănării cu Fidesz, ele oricum fiind niște ,,paria” în prezent.

Acesta a mai spus că ,,pe drumul pe care au pornit PSD și ALDE vor avea o viață extrem de scurtă în familiile lor politice”, deoarece ,,astăzi un număr tot mai mare de partide europene din familia politică din care fac parte se pronunță pentru excluderea lor din formațiunea politică, iar cred că asta este rezultatul comportamentului antieuropean și comportamentului împotriva valorilor și principiilor care stau la baza Uniunii Europene”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj INSCOP: Cu 60 de zile înainte de alegerile europene, PSD și PNL sunt la egalitate. Procentul românilor care spun că vor merge la vot, în creștere

Published

on

Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal sunt aproape la egalitate în intenţia de vot pentru alegerile europarlamentare 2019, arată rezultatele unui sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5-13 martie, la comanda Fundaţiei Konrad Adenauer. Pe locul al treilea se află Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, sondajul INSCOP constată și faptul că întenţia românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă “sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă “sigur voi vota”.

Astfel, 11,8% dintre respondenţi au spus că sigur nu vor vota, în timp ce 26,9% au precizat că vor merge cu siguranță la urne, restul procentelor fiind împărțite la nivelul variantelor 2-9 cuprinse în sondaj.

Pe cale de consecință, comparativ cu luna februarie, cifrele actuale arată o creştere ușoară a procentului (de 0,8%) celor care declară că sigur vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la sporirea interesului pentru scrutinul din mai.

Cu aproximativ 60 de zile înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, dintre românii care îşi exprimă o opţiune de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eşantion, 26,9% intenţionează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate. Urmează Alianţa 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% şi Pro România cu 9,1%. Ar mai depăşi pragul electoral doar UDMR, care ar obţine 5%.

Pentru PMP şi-au exprimat intenţia de vot 4,4% dintre respondenţi, în timp ce 1,1% au ales PNŢCD, 1% UNPR şi tot 1% DEMOS. De precizat că Alianţa 2020 şi UNPR au fost măsurate pentru prima dată în sondajul din această lună. Faţă de luna precedentă, se observă că procentele cu care sunt cotate partidele politice înregistrează variaţii minime, cu excepţia Pro România care creşte cu aproximativ două procente.

La alegerile europarlamentare 2019, rezultatul final al votului va fi influenţat suplimentar de numeroşi factori care nu pot fi cuantificaţi într-un sondaj de opinie, precum activitatea partidelor politice, mobilizarea organizaţiilor politice, evenimente de impact pe agenda publică (de exemplu convocarea unui referendum în ziua votului), componenţa listei finale de candidaţi pe care o va prezenta fiecare partid, prezenţa efectivă la urne în ziua alegerilor sau volumul voturilor din afara ţării.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 5-13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending