Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans pentru Calea Europeană: Social-democrații europeni sunt deplin angajați în susținerea procesului Spitzenkandidat

Published

on

©️ European Parliament

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidatul Socialiștilor Europeni la șefia executivului european, Frans Timmermans, și-a reafirmat miercuri susținerea pentru procedura Spitzenkandidat, aceea prin care candidatul ”cap de listă” al formațiunii care câștigă alegerile europene trebuie desemnat președinte al Comisiei.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro la finalul dezbaterii Eurovision din sala de plen a Parlamentului European dacă social-democrații europeni sunt deplin angajați acestui proces, Timmermans a răspuns ferm: ”Desigur că suntem!”

Nu există nicio îndoială cu privire la asta. Desigur că suntem. Aceasta este calea prin care Parlamentul European poate, imediat după vot, să traducă votul cetățenilor într-o majoritate care să susțină președintele Comisiei Europene. Cred că este foarte important să păstrăm acest principiu”, a detaliat acesta, care în timpul dezbaterii a făcut un apel pentru o coaliție a forțelor de stânga și a promis înfăptuirea unui „nou contract social pentru Europa”.

Timmermans a făcut aceste declarații în condițiile în care la nivel european au fost lansate mai multe zvonuri potrivit cărora liderii europeni ar putea să nu formeze un consens care să permită nominalizarea unui președinte al Comisiei Europene din rândul candidaților cap de listă. Între principalii opozanți ai acestei proceduri este președintele francez Emmanuel Macron, acesta fiind totodată așteptat să formeze al treilea cel mai puternic grup politic din Parlamentul European, alături de liberalii europeni.

Potrivit proiecțiilor actualizate ale viitoarei configurații a Parlamentului European, co-legislativul european va rămâne dominat, la nivel macro, de forțele pro-europene – 465 de eurodeputați, prin comparație cu 257 de eurodeputați cotați ca fiind eurosceptici, dintr-un total de 751 de membri, inclusiv cu cei britanici. În aceste condiții, o majoritate simplă necesită 376 de voturi. Modificările substanțiale intervin în ce privește componența numerică a grupurilor politice, în care PPE ar urma să dețină 170 de mandate (cu 46 mai puțin), S&D – 144 mandate (cu 42 mai puțin), ALDE + En Marche – 104 mandate (cu 36 mai mult), și așa mai departe.

De altfel, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat la finalul Summitului de la Sibiu organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE. Potrivit lui Tusk, care a făcut apel la responsabilitatea politică regăsită și în Declarația de la Sibiu, la Consiliul European din 21-22 iunie ar trebui finalizat acest proces de numire. În paralel cu anunțul președintelui Consiliului European, şi-a afirmat încă o dată opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Marea dezbatere europeană de miercuri seară, transmisă LIVE pe CaleaEuropeană.ro, s-a axat pe teme precum creşterea impozitelor corporative şi a salariilor, reducerea emisiilor de carbon, gestionarea migranţilor africani, înfruntarea Chinei, Rusiei şi a SUA, dar şi Brexitul şi ameninţarea euroscepticismului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Avertismentul lui Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, înaintea participării la mitingul Alianței USR-PLUS de la București: Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene

Published

on

©️ ALDE

Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene din 23-26 mai, a avertizat Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, într-un interviu pentru CNN acordat marți, cu câteva zile înainte să participe la miting-ul de final de campanie electorală al Alianței 2020 USR PLUS de la București.

Nu este o chestiune de mai multă sau mai puțină o Europă, este o chestiune diferită. Avem nevoie de o Uniune diferită pentru că această Uniune nu va supraviețui secolului XXI“, a afirmat Verhofstadt, cel care face parte din lista de candidați intitulată ”Team Europe” a liberalilor europeni și a formațiunii președintelui francez Emmanuel Macron, un nou grup politic în Parlamentul European care este așteptat să strângă puțin peste 100 de mandate în noua legislatură.

La acest nou grup ar putea să se ralieze și viitorii eurodeputați români proveniți din Alianța USR-PLUS. Potrivit unui comunicat al Alianței, Guy Verhofstadt va fi prezent vineri, 24 mai, la mitingul din București. Evenimentul va fi deschis de un concert, urmând ca la ora 19:30 să înceapă discursurile președinților celor două partide, Dan Barna și Dacian Cioloș, și ale candidaților la europarlamentare.

Anterior vizitei la București, Guy Verhofstadt l-a provocat la o dezbatere unu-la-unu pe liderul populiștilor italieni, Matteo Salvini, cel care ar putea să cristalizeze un grup politic al naționaliștilor și suveraniștilor în Parlamentul European.

De altfel, și în interviu pentru CNN, liderul ALDE a criticat planul pe care Salvini îl numește reformă.

”Reformă? Nu îi spun reformă. Îi spun sărutul morții”, a completat el, spunând că Europa va muri din interior dacă populiștii vor triumfa la alegerile europene.

Fost prim-ministru belgian și candidat cap de listă pentru șefia Comisiei Europene la alegerile din 2014, Guy Verhofstadt este considerat printre favoriții la funcția de președinte al Parlamentului European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis, la Craiova: ”Pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”

Published

on

© Administrația Prezidențială

România și cetățenii săi contează și sunt importanți pentru liderii europeni și pentru Uniunea Europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, la Craiova, cu ocazia lansării volumului său ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Întrebat despre rezultatele summitului de la Sibiu și despre mesajul liderilor europeni pentru România și pentru români, șeful statului a răspuns: ”pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”.

”Știți ce am învățat eu de acolo, de la Summit? Fiindcă mă întâlnesc de foarte multe ori cu oamenii aceștia, liderii europeni, în format de Consiliu European, de când sunt Președinte, ne-am întâlnit de peste 30 de ori. Ne cunoaștem, lucrăm împreună și, de aceea, îmi permit să fac această afirmație, fiindcă i-am simțit și mulți mi-au spus-o direct: pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează. Am spus acest lucru și cu altă ocazie. Este fenomenal de important de înțeles. Pentru Europa, pentru Uniunea Europeană, România contează, românii contează. (…) Însă, într-o problemă, ei sunt foarte interesați, în problema statului de drept, a independenței justiției. Și vă spun și de ce. Uniunea Europeană nu este o Uniune strict economică, deci nu este un fel de târg, unde mergem și schimbăm mărfurile la liber. Mulți și-au imaginat că asta este Uniunea Europeană, o Uniune economică. Este și asta, și partea aceasta economică se numește Piața Unică. Este un mare succes al Uniunii Europene, dar Uniunea este mult, mult, mult mai mult decât atât. Este o Uniune care se bazează pe valori, care au fost numite valori europene sau valorile euroatlantice sau valorile democrației euroatlantice sau valorile democrației europene. Sunt valorile pentru care românii au luptat și mulți s-au sacrificat în decembrie 89. Democrație, libertate, stat de drept, sigur, și prosperitate, și libertatea de a te mișca, și libertatea schimburilor economice”, a afirmat Iohannis.

Anterior evenimentului de lansare a cărţii sale, şeful statului a avut o întâlnire cu autorităţile locale din regiunea Olteniei.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Alegerile pentru Parlamentul European care se vor desfășura în cele 28 de state membre ale UE, începe de joi și până duminică, vor da startul pentru ”marea vânătoarea de posturi europene”, scrie Reuters într-un material dedicat diferitelor nume care ar putea conduce instituțiile Uniunii Europene în următorii cinci ani, tratative care vor avea prima lor înfățișare pe 28 mai, la două zile după alegerile europene, când șefii de stat sau de guvern se vor reuni la Bruxelles.

Reuters transmite că orice acord va fi obținut în urma acestor tratative trebuie să pună în balanță interesele statelor și ale marilor familii politice europene, prezentând totodată și o serie de 17 nume de oameni politici europeni, unii dintre ei candidații cap de listă la șefia Comisiei Europene, alții foști prim-miniștri și politicieni cu o istorie în poziții cheie naționale, europene și internaționale. Separat, alte cinci nume sunt evocate pentru a deveni viitorul președinte al Băncii Centrale Europene.

Mai mult, numele celor vehiculați pentru a deveni viitori lideri cheie în angrenajul instituțional european apar în condițiile unor diferențe majore de viziune politică între principalii lideri europeni, în speță Emmanuel Macron și Angela Merkel, unde președintele francez nu susține crearea unei legături automate între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și numirea unui președinte al Comisiei Europene, procedura cunoscută sub denumirea de ”Spitzenkandidat”. De asemenea, negocierile pentru viitorul șef al Comisiei se extind și către alte funcții cheie precum cele de președinte al Consiliului European, de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate – ambele funcții numite de șefii de stat sau de guvern -, dar și cele de președinte al Băncii Centrale Europene sau poziții cheie de comisari europeni. Totodată, și funcția de președinte al Parlamentul European, deși decisă de membrii săi, intră în această ecuație pentru a menține balanța între interesele de reprezentare politică. De altfel, CaleaEuropeană.ro a analizat, pe larg, cum arată situația privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise.

Cine se urcă pe tronul pe care îl va elibera Jean-Claude Juncker?

©️ European Parliament

Potrivit Reuters, între pretendenții la succesiunea lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene se regăsesc, firește, candidații cap de listă ai marilor familii politice europene – Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (PES -, însă alte nume luate în calcul sunt Michel Barnier, Margrethe Vestager, Kristalina Georgieva sau Christine Lagarde.

Apariția acestora din urmă este o consecință a opoziție președintelui Franței de a accepta procedura Spitzenkandidat. 

Reuters notează că Manfred Weber ar putea fi ajutat să ajungă președinte al Comisiei Europene de ”un rezultat bun al PPE” la scrutinul european, în vreme ce Frans Timmermans ”este tras în jos de slaba performanţă a socialiştilor la alegerile naţionale şi care se prefigurează a fi la fel la cele europene”.

©️ EPP/ Flickr

În ce-l privește pe Michel Barnier, negociatorul-șef al UE pentru Brexit ”caută în spatele scenei să capitalizeze respectul liderilor europeni” și ”ar putea fi agreat deopotrivă de preşedintele liberal Emmanuel Macron şi de cancelarul conservator german Angela Merkel”.

Margrethe Vestager face parte din ”Team Europe”, echipa de candidați propusă de cuplul electoral ”ALDE și formațiunea lui Emmanuel Macron”, iar Christine Lagarde este invocată ”de cei care cred că liderii europeni vor dori ca pentru prima dată o femeie să conducă UE”, ea fiind apreciată pentru ajutorul dat de FMI europenilor în timpul crizei din zona euro.

Includerea Kristaline Georgieva în această ecuație a apărut după ce Bloomberg a scris că, la Summitul de la Sibiu, liderii europeni au considerat-o pe Kristalina Georgieva drept unul dintre principalii competitori la preşedinţia Comisiei Europene. ”Este sprijinită discret de unele guverne est-europene pentru a deveni primul preşedinte al Comisiei Europene provenit dintr-o ţară fostă comunistă”, scrie Reuters.

Consiliul European: Ce fost sau actual lider național se va așeza pe scaunul ”facilitatorului de consens”

Mai departe, Reuters prezintă și o serie de posibilități pentru funcția de președinte al Consiliului European, instituție oficializată în 2009 după Tratatul de la Lisabona și care a fost condusă până acum de doi foști prim-miniștri și lideri proeminenți din partea PPE, Herman van Rompuy și Donald Tusk. Prin cutumă, președintele Consiliului European este cel care trebui să construiască un consens între liderii europeni și cu Comisia Europeană.

©️ EU Council

Interesant și faptul că actualul șef al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a făcut o pledoarie pentru ca viitoarele poziții cheie în instituțiile UE să fie ocupate având în vedere și un echilibru geografic între Est, Vest, Nord și Sud, precum și o balanță de gen.

Între numele liderilor vehiculați apar Dalia Grybauskaite, președinta Lituaniei aflată la final de mandat, Mark Rutte, premierul Olandei, Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene și fost prim-ministru al Letoniei, Andrej Plenkovic, premierul Croației, Charles Michel, premierul Belgiei, și Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Deși Reuters nu menționează explicit funcția pentru care ar putea candida, printre politicienii favoriți să ocupe poziții cheie la Bruxelles se află și Alexander Stubb, fost contracandidat al lui Manfred Weber și fost prim-ministru al Finlandei, sau Hella Thorning-Schmidt, fost premier al Danemarcei.

©️ Guy Verhofstadt/ Facebook

Guy Verhofstadt sau Manfred Weber spre șefia Parlamentului European

Reuters scrie că Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei și actual lider al grupului ALDE în Parlamentul European, ar putea deveni noul președinte al Parlamentului.

”Un federalist european notoriu, el aspiră să devină preşedinte al Parlamentului European. La fel cum s-a întâmplat în actuala legislatură cu Martin Schulz şi Antonio Tajani, el ar putea împărţi cu altcineva mandatul, probabil cu Weber, fiecare câte doi ani şi jumătate”, precizează Reuters, numele lui Weber apărând în contextul în care nu ar fi numit președinte al Comisiei Europene.

Ascensiunea lui Pedro Sanchez în Spania aduce spaniolii mai aproape de poziții cheie europene

© Spanish Foreign Ministry

Reuters analizează și ascensiunea lui Pedro Sanchez în Spania, un fost fief politic al popularilor europeni și acum condus de socialiști. Din perspectiva influenței pe care noul premier spaniol o are în rândul familiei social-democrate europene, doi dintre miniștrii săi sunt priviți ca favoriți pentru poziții la nivel european: Josep Borrell, ministru de externe şi fost preşedinte al Parlamentului European, și Nadia Calvino, ministru al economiei și fost director general al departamentului pentru buget al Comisiei Europene.

Conform Reuters, printre posturile europene aflate în discuţie se numără şi cel de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), post râvnit deopotrivă de Franţa şi Germania. Printre posibilii viitori ocupanţi ai acestuia sunt evocaţi germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroi de Galhau, finlandezul Olli Rehn, danezul Klaas Knot, toţi actuali şefi ai băncilor centrale din ţările lor, precum şi finlandezul Erkki Liikanen, fost preşedinte de bancă centrală.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending