Connect with us

INTERNAȚIONAL

Franța a descoperit o amplă rețea online de propagandă pro-Kremlin vizând aliații occidentali ai Ucrainei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

O agenție guvernamentală franceză însărcinată cu apărarea împotriva amenințărilor străine online a comunicat luni că a descoperit o rețea de site-uri web rusești menite să răspândească propaganda Kremlinului în Occident, informează AFP, preluat de Agerpres.

Agenția Viginum a declarat că rețeaua, pe care a numit-o „structurată și coordonată”, viza Europa și Statele Unite.

Cu numele de cod „Portal Kombat”, rețeaua cuprinde 193 de site-uri web, a anunțat Viginum după ce a desfășurat investigații între septembrie și decembrie anul trecut.

Portalurile de informații se aseamănă foarte mult unul cu celălalt, a afirmat aceasta, și „răspândeau conținut pro-rusesc destinat unui public internațional”, în special în țările care sprijină Ucraina.

Franța a livrat arme și ajutoare Ucrainei, care a fost invadată de Rusia în februarie 2022.

Mai multe dintre site-uri au în comun „pravda” – „adevăr” în rusă – ca nume de domeniu, purtând extensii diferite în funcție de limbile lor, cum ar fi pravda.en.com pentru limba engleză sau pravda.fr.com pentru limba franceză.

Între 23 iunie și 19 septembrie 2023, portalurile au publicat între ele peste 150.000 de articole, de obicei postări din conținuturi publicate de personalități ruse sau pro-ruse sau de mass-media rusești.

Alte 180 de site-uri, legate digital de rețeaua Pravda, difuzau conținuturi similare în limba rusă, a descoperit agenția franceză.

O sursă diplomatică franceză a declarat reporterilor că obiectivul principal al Portal Kombat era de a justifica războiul Rusiei în Ucraina. Conținutul său avea o „puternică prejudecată ideologică”, a precizat sursa, cu „narațiuni care sunt în mod clar neadevărate sau înșelătoare”.

Luna trecută, Franța a acuzat Rusia că a demarat o nouă campanie de dezinformare după ce Moscova a afirmat că Franța finanța mercenari care luptă în Ucraina.

Disputa a început atunci când Ministerul rus al Apărării a declarat, la 17 ianuarie, că a efectuat o „lovitură de precizie” asupra unei baze temporare de luptători străini din orașul Harkov din estul Ucrainei, afirmând că majoritatea acestora erau „mercenari francezi”.

Afirmația a fost respinsă ulterior de luptătorii francezi de pe teren.

În timp ce aceasta și alte narațiuni generate de site-urile rusești au părut să aibă un impact redus asupra dezbaterilor franceze pe rețelele de socializare, „o parte din conținut ar putea afecta interesele fundamentale ale națiunii”, a declarat Viginum.

A existat o șansă ca site-urile Portal Kombat să stimuleze activitatea în viitor, a avertizat o sursă militară.

O strategie viitoare ar putea consta în inundarea rețelelor occidentale cu conținut îndoielnic, cu scopul de a epuiza jurnaliștii de verificare a faptelor angajați de mass-media occidentale, potrivit experților.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Continue Reading

SUA

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Statele Unite urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi și a războiului de doi ani din Ucraina, informează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o intervenție în fața reporterilor marți, președintele american Joe Biden nu a oferit detalii, dar a declarat că va furniza mai multe informații despre pachetul de măsuri vineri, înainte de a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că „pachetul major de sancțiuni” va trage Rusia „la răspundere” pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Navalnîi și va răspunde la „războiul vicios și brutal care durează deja de doi ani”.

Noile sancțiuni vor viza o serie de elemente, inclusiv bazele de apărare și industriale ale Rusiei, alături de sursele de venit pentru economie, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, era deja planificat un pachet de sancțiuni pentru a marca a doua aniversare a războiului, pe care Washingtonul îl va reconsidera acum și îl va suplimenta ca răspuns la moartea celui mai proeminent opozant al lui Putin.

Autoritățile ruse au declarat că nu se cunoaște încă cauza morții subite a lui Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, survenită la 16 februarie într-o colonie penală la nord de Cercul Polar și au refuzat să-i elibereze corpul în următoarele două săptămâni, pe măsură ce ancheta preliminară continuă, potrivit echipei liderului opoziției.

Marți, mama lui Navalny, Lyudmila Navalnaya, l-a îndemnat pe Putin să elibereze „imediat” trupul fiului său pentru a-l putea înmormânta. Solicitarea a fost reluată de văduva acestuia, Iulia Navalnaya, care afirmase anterior, într-o declarație video, că autoritățile nu au predat încă cadavrul deoarece așteptau ca urmele agentului neurotoxic Novichok să-i părăsească trupul.

Uniunea Europeană l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei din cauza morții lui Navalnîi, în timp ce Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia au chemat ambasadorii ruși.

Continue Reading

G7

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinția italiană a G7 a anunțat marți o reuniune prin videoconferință a liderilor țărilor membre din acest format, întâlnire care urmează să aibă loc sâmbătă și care este dedicată Ucrainei, la împlinirea a doi ani de când Rusia a pornit un război ilegal și neprovocat, anunță AFP, citat de Agerpres.

La această întrevedere în urma căreia ar urma să fie decise noi sancțiuni contra Moscovei va participa și președintele Volodimir Zelenski, fiind prima a șefilor de stat sau de guvern din țările membre G7 organizată sub președinție italiană.

Ea a fost convocată ”cu ocazia împlinirii a doi ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a precizat un comunicat al guvernului de la Roma, într-un moment în care Kievul recunoaşte că se confruntă cu o situaţie ”extrem de dificilă” pentru forţele sale, lipsite de muniţie şi de ajutor american.

La finalul reuniunii care ar urma să dureze o oră și jumătate, liderii țărillor membre G7 vor adopta o declarație comună privind Ucraina, au anunțat surse diplomatice italiene.

Participanţii ar urma să decidă o ”înăsprire a regimului de sancţiuni”, potrivit aceloraşi surse. ”UE va lansa un nou pachet de sancţiuni, iar Statele Unite vor aproba, de asemenea, o înăsprire a sancţiunilor lor”, au adăugat sursele.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat marţi seară această ipoteză: ”Sancţiunile pot fi înăsprite”, a declarat el la postul public Rai2. ”Rusia resimte puternic greutatea sancţiunilor economice”, a adăugat el.

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Parisul și cu Berlinul, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PPE22 mins ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.1 hour ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA1 hour ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA2 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA2 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA2 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO3 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.5 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending