U.E.
Franța anulează discuțiile cu Rusia la nivelul miniștrilor de externe: Vladimir Putin “nu mai onorează semnătura Rusiei”
Published
3 years agoon

Franţa consideră că Vladimir Putin “nu mai onorează semnătura Rusiei”, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Paris a decis, în contextul evoluţiilor din criza Rusia-Ucraina, anularea discuţiilor dintre ministrul de externe Jean-Yves Le Drian cu omologul rus, Serghei Lavrov.
Vladimir Putin “nu mai onorează semnătura Rusiei. Acum nu mai există reguli privind stabilitatea şi securitatea Europei. Instrumentele, tratatele, actele juridice care asigurau stabilitatea Europei sunt toate desuete”, a afirmat, marţi seară, Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, citat de cotidianul Le Figaro, informează Digi24.
Le Drian a făcut aceste afirmații într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii de urgență a miniștrilor de externe din UE, care au aprobat în unanimitate un pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse ca urmare a deciziei președintelui Vladimir Putin de a recunoaște independența regiunilor separatiste din estul Ucrainei.
Miniştrii de externe ai statelor UE au convenit să impună sancţiuni împotriva a 27 de oficiali şi entităţi din Rusia, printre care bănci şi sectorul de apărare rus, precum să şi limiteze accesul Rusiei la pieţele de capital europene.
Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a continuat seria deciziilor care încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Consiliul Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, a aprobat cererea președintelui Vladimir Putin de a trimite armata rusă în bazinul Donbas, după recunoașterea independenței regiunilor Lugansk și Donețk din estul Ucrainei. Cu acest prilej, Putin a susținut o declarație în care a cerut Ucrainei să își retragă cererea de aderare la NATO.
Consiliul Federaţiei Rusiei şi Duma de Stat au ratificat mai devreme în unanimitate două tratate cu regiunile Doneţk şi Lugansk, care deschid calea trimiterii de trupe ruseşti în aceste provincii separatiste din estul Ucrainei. Tratatele mai prevăd, printre altele, semnarea de acorduri în diferite domenii, de la cel militar şi tehnico-ştiinţific până la cel social, precum şi susţinerea de către Rusia a sistemelor financiar-bancare din cele două provincii secesioniste. Potrivit acordurilor cu Lugansk și Donețk, Rusia a căpătat dreptul de a construi baze militare în regiunile separatiste Donețk și Lugansk, pe care le-a recunoscut ca state independente.
Măsurile adoptate marți, care ignoră avertismentele și primul rând de sancțiuni occidentale decise la Washington, Londra, Berlin, Paris și Bruxelles, vin după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat luni decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând într-un discurs că Ucraina este parte a istoriei Rusiei și punând sub semnul întrebării însăşi ”’statalitatea reală” a Ucrainei.
Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.
Ca reacție la decizia președintelui rus, Palatul Elysée a spus că Vladimir Putin se află într-un “un fel de derivă ideologică” şi a ţinut luni un discurs care combină consideraţii “rigide şi paranoice”.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat luni decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi a cerut “sancţiuni europene ţintite” la adresa Moscovei, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée. Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”.
Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepţia”. În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.
În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Patru fundații germane, decorate de Ilie Bolojan pentru sprijinirea valorilor europene și a dezvoltării democrației și societății civile în România
Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare
UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești
Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră
Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României
În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
La inițiativa lui Victor Negrescu, Parlamentul European cere Comisiei Europene prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și posibilitatea continuării lor cu alte finanțări UE
Published
7 hours agoon
May 20, 2025
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat marți adoptarea cu succes a raportului privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în comisiile de specialitate ale legislativului european și prin intermediul căruia Parlamentul European cere prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și transferul către alte surse de finanțare europeană.
Documentul, coordonat de eurodeputatul român în numele Comisiei pentru Bugete, a fost aprobat cu o largă majoritate – 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri – și urmează să fie votat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în luna iunie.
“Apelul nostru pentru prelungirea cu 18 luni a PNRR-urilor a fost aprobat în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice. Totodată, am obținut posibilitatea ca proiectele să continue cu alte finanțări europene”, a declarat Victor Negrescu, subliniind importanța acestor măsuri pentru salvarea investițiilor aflate în derulare în întreaga Uniune Europeană.
Printre prevederile incluse în raport se regăsesc: prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR; transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanţare; acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, societatea civilă şi partenerii sociali; mai multă flexibilitate pentru revizuirea planurilor în contextul geopolitic actual; prioritate pentru investiţii în educaţie şi cultură; implicarea autorităţilor locale, regionale şi a Parlamentului European; aplicarea normelor financiare clare pentru o implementare eficientă; protejarea banilor europeni prin combaterea fraudei şi corupţiei.
“Luptăm pentru soluții reale și eficiente pentru România și întreaga Europă. Mulțumesc tuturor colegilor și co-raportorului meu din partea Comisiei pentru Afaceri Economice, Siegfried Mureșan, pentru contribuția adusă în atingerea acestui rezultat!”, a mai transmis Negrescu.
Propunerile adoptate în comisiile de specialitate ale Parlamentului European vin în întâmpinarea României și altor țări care înregistrează provocări legate de calendarul de implementare a unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde de euro din suma de 28,5 miliarde de euro de care dispune pentru implementarea PNRR. Din această alocare, o sumă de 13,6 miliarde euro este acordată sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
U.E.
Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare
Published
8 hours agoon
May 20, 2025
Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, 20 mai, noi măsuri restrictive împotriva a 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare desfășurate de Rusia împotriva UE, statelor membre și partenerilor internaționali.
Noile sancțiuni vizează o gamă largă de domenii, de la manipulare informațională și propagandă, până la spionaj și sabotaj al infrastructurii critice, incluzând rețele maritime și sisteme de navigație aeriană.
Consiliul a extins totodată cadrul legislativ pentru a permite sancționarea unor bunuri tangibile asociate activităților hibride ruse – nave, aeronave, bunuri imobiliare și componente fizice ale rețelelor digitale și de comunicații – precum și tranzacțiile efectuate prin instituții bancare și furnizori de servicii cripto, dacă acestea facilitează în mod direct sau indirect acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.
În contextul unei campanii sistematice de manipulare media derulate de Kremlin, Consiliul a decis că, începând de acum, poate suspenda licențele de emisie pentru posturile de presă aflate sub controlul autorităților ruse și le poate interzice difuzarea în UE. Aceste măsuri nu vor împiedica activitățile jurnalistice care nu implică transmisia conținutului – cum ar fi cercetarea sau interviurile.
Toate persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse la înghețarea activelor; interdicția de a primi fonduri din partea cetățenilor sau entităților din UE; interdicția de călătorie în spațiul Uniunii Europene.
Cadrul măsurilor restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei a fost instituit la 8 octombrie 2024 pentru a viza persoanele implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea acestora. Regimul de sancțiuni îi poate viza, de asemenea, pe cei responsabili de activități hibride împotriva organizațiilor internaționale și a țărilor terțe.
COMISIA EUROPEANA
Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”
Published
8 hours agoon
May 20, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.
Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.
„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.
De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.
„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.
Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.
„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

New Strategy Center organizează a noua ediție “Black Sea and Balkans Security Forum”. Foști comandanți ai forțelor NATO în Europa, liderii opoziției ruse și eroi ucraineni, printre invitații de renume

Patru fundații germane, decorate de Ilie Bolojan pentru sprijinirea valorilor europene și a dezvoltării democrației și societății civile în România

La inițiativa lui Victor Negrescu, Parlamentul European cere Comisiei Europene prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și posibilitatea continuării lor cu alte finanțări UE

Rusia: UE sancționează alte 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare

Roxana Mînzatu va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor: „Viitorul buget al UE și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin”

150 de cetățeni ai statelor UE au prezentat Comisiei Europene un set de recomandări privind viitorul buget european post-2027

UE adoptă cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri vizează aproape 200 de nave din „flota fantomă” de petroliere rusești

Ministerul Energiei caută parteneri pentru realizarea studiului pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore în Marea Neagră

Ambasada SUA, prima reacție după victoria lui Nicușor Dan: Așteptăm cu interes să colaborăm cu președintele și cu noul guvern al României

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară
Trending
- POLITICĂ1 week ago
Simion îi răspunde lui Tusk cu o fotografie cu Putin din anul 2010: “În această fotografie este omul lui Putin în Polonia”
- POLITICĂ2 days ago
Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani
- POLITICĂ6 days ago
Sondaj IRSOP: Nicuşor Dan conduce pe trend crescător în cursa cu George Simion pentru Cotroceni, cu 52% la 48%. Majoritatea alegătorilor cred că Dan va întări România în NATO și UE, iar Simion va căuta relații bune cu Rusia
- U.E.1 week ago
“Fake news-ul” cu cocaina pe masa lui Macron, Merz și Starmer, demontat de Franța: “Când unitatea europeană devine incomodă, un șervețel pentru suflat nasul arată cum precum drogurile”
- COMISIA EUROPEANA7 days ago
Lovitură de imagine pentru Ursula von der Leyen: CJUE se pronunță împotriva lipsei de transparență a CE în cazul Pfizergate