Connect with us

RUSIA

Franța caută soluții pentru ocolirea sancțiunilor americane care împiedică investițiile în Rusia: ”Trebuie să ancorăm Rusia în Europa și Franța este țara din Europa care să permită asta”

Published

on

© Facebook/ Bruno Le Maire

Franța dorește să propună în șase luni soluții pentru ocolirea anumitor sancțiuni americane care îngrădesc investițiile franceze în Rusia, pentru a concretiza apropierea economică susținută de președintele Emmanuel Macron, scrie AFP, potrivit Hotnews.ro.

În vizită la Moscova, ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a condamnat sancțiunile extrateritoriale americane, care împiedică printre altele băncile franceze care au afaceri în Statele Unite să finanțeze proiecte în Rusia sau proiecte franco-ruse.

“Ne acordăm șase luni pentru a găsi soluții acceptabile”, “soluții inovatoare” și respectând dreptul internațional, a declarat Le Maire, în cadrul unei întâlniri cu omologul său rus Maxim Oreșkin.

Acesta a promis că avansurile în acest dosar vor fi discutate cu ministrul rus în cadrul Forumului economic de la Davos, în ianuarie, și că va reveni în Rusia în următoarele șase luni.

Trebuie să ancorăm Rusia în Europa și Franța este țara din Europa care să permită asta“, a adăugat Le Maire.

“Președintele Macron a făcut alegerea strategică a Rusiei, vrem ca acest lucru să fie tradus în plan economic”, a adăugat el, regretând că pentru moment “ne împiedicăm la fiecare proiect ambițios la chestiunea finanțării” din cauza sancțiunilor americane.

Fără a preciza natura “soluțiilor” evocate, ministrul a exclus folosirea unui mecanism de troc precum Instex, conceput de europeni pentru a ocoli sancțiunile americane impuse Iranului prin evitarea dolarului. Acest mecanism nu a dat niciun rezultat.

Franța este cel mai mare angajator străin din Rusia. Printre marile proiecte se numără cele ale grupului Total, cu imensele uzine de gaz natural lichefiat în Arctica, unde chestiunea finanțării prin intermediul băncilor franceze este de anvergură.

Președintele francez Emmanuel Macron solicită constant reluarea unui dialog strategic cu Rusia, asumându-și un rol activ în această privință.

În luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

Recent, în ajunul summitului aniversar al NATO de la Londra, Emmanuel Macron a chemat la o reconsiderare a dialogului între Alianța Nord-Atlantică și Rusia.

Trebuie să reconsiderăm mai multe subiecte importante. În primul rând, un dialog lucid, robust și necesar cu Rusia. Și susțin foarte mult faptul că am vrut să acord un nou impuls acestui dialog. Și susțin și faptul că, cu siguranță, nu am arătat niciun semn de slăbiciune sau naivitate în acest sens”, a spus Macron, cel care la 9 decembrie a găzduit un summit în format Normandia alături de președinții Rusiei și Ucrainei și cancelarul Germaniei.

De altfel, Emmanuel Macron este așteptat să efectueze o vizită la Moscova, la 9 mai 2020, pentru a marca 75 de ani de la Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

Published

on

© European Union 2020

Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a apărat marți la Riga strategia privind un ”dialog” cu Rusia, ceea ce a ridicat îndoieli în rândul liderilor statelor baltice, dar a punctat reticențele șefului statului rus Vladimir Putin, punctând că ”este nevoie de doi pentru un dialog”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi (parteneri) şi deci depinde de voinţa părţii angajate de a merge sau nu înainte”, a subliniat Emmanuel Macron, adăugând: ”Vom vedea de fapt ce poate produce acest dialog ca rezultat pozitiv”.

În cadrul primei sale vizite în Lituania și Letonia, state sceptice cu privire la intențiile Moscovei, liderul francez a încercat să aducă clarificări cu privire la scopul ”dialogului” pe care le dorește să-l aducă Uniunea Europeană cu Rusia, pe fondul unor tensiuni în creștere ca urmare a crizei din Belarus.

”E ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectoare”, a precizat acesta în cursul unei conferinţe de presă cu premierul leton Arturs Karins.

Preşedintele francez a amintit că relaţia cu Rusia ”s-a înrăutăţit din cauza conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”, referindu-se probabil la peninsula Crimeea. ”Am aplicat sancţiuni care au fost puţin eficiente”, a recunoscut Macron.

Dar şeful statului francez doreşte ”o formă de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe destabilizare a democraţiei noastre şi o reglementare a conflictelor regionale, în primul rând în Ucraina”.

Acest mesaj al lui Macron vine înaintea reuniunii șefilor de stat sau de guvern unde aceștia urmează să discute, printre altele, despre situația din Belarus, dar și despre relația Uniunii Europene cu Rusia, mai ales că otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi a dus la creșterea tensiunilor.

În cadrul unei intervenții la ONU, Heiko Maas, ministrul german de externe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis că un astfel de caz ”trebuie să aibă consecințe” și că Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a impune sancțiuni.

Mesajul acestuia este în aceeași notă cu solicitarea Parlamentului European, care a cerut printr-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri, ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente

Continue Reading

RUSIA

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder consideră că suspendarea proiectului Nord Stream 2 nu are nicio legătură cu otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar federal german Gerhard Schroeder,  actual preşedinte al consiliului director al Nord Stream 2, consideră nefundamentate apelurile de a suspenda proiectul de gazoduct ca răspuns la tentativa de asasinat a șefului opoziției ruse, Aleksei Nvalanîi, informează miercuri dpa, preluat de Agerpres.

„Una nu are nicio legătură cu alta”, a spus Schroeder în cel mai recent interviu al său înregistrat, adăugând că sunt în joc investiții de 10 miliarde de euro în această conductă. De asemenea, fostul cacelar german a afirmat că implicarea Moscovei în otrăvirea lui Navalnîi nu a fost demonstrată, iar actuala discuţie despre posibile sancţiuni împotriva Rusiei se bazează pe „speculaţii”, în absenţa unor „dovezi solide”.

Navalnîi, în vârstă de 44 ani, a fost adus la Berlin în comă pentru tratament pe 22 august, la două zile după ce i s-a făcut rău în timpul unui zbor intern în Rusia. Politicianul rus a fost externat din spitalul Charite săptămâna trecută şi s-a angajat să se întoarcă în Rusia, unde este militant proeminent anti-corupţie şi unul dintre oponenţii cei mai vocali ai preşedintelui Vladimir Putin. De altfel, Aleksei Navalnîi a fost vizitat la spital de cancelarul german Angela Merkel.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

Kremlinul a negat în mod repetat orice implicare în acest incident și a cerut să vadă dovezile în sprijinul acuzațiilor. 

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, în contextul în care au apărut tot mai multe solicitări în acest sens, subliniindu-se că sancțiuni de tipul celor aplicate în ce privește cazul Skripal, anumă expulzări diplomatice, ar putea să nu fie suficiente.

În acest context, alte două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele acestora au fost dublate de fostul secretar general al NATO, Anders Rasmunssen, care a solicitat Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

În aceeași notă, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat că otrăvirea opozantului rus ar trebui să reprezintă ”o alarmă finală de trezire” pentru Germania, poziție diferită față de cea a Austriei, care, prin vocea președintelui Alexander Van der Bellen, a afirmat că nu vede o legătură între Nord Stream 2 și cazul Navalnîi.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel l-a vizitat pe opozantul rus Aleksei Navalnîi în spital

Published

on

© consilium.europa.eu

Cancelarul german, Angela Merkel, l-a vizitat pe Aleksei Navalnîi la spitalul Charite din Berlin, unde acesta a primit îngrijiri medicale după ce a fost otrăvit cu substanța neurotoxică Noviciok, potrivit Politico Europe.

Publicația germană Der Speigel a fost cea care a precizat prima dată că oficialul german i-a făcut o vizită liderului opoziției din Rusia, fără a furniza însă surse.

Navalnîi a fost cel care a confirmat această informație în cadrul unui mesaj publicat pe Twitter.

”A existat o întrevedere, dar nu o poți numi <<secretă>>. Mai degrabă a fost o întâlnire privată și o discuție cu familia. Sunt extrem de recunoscător cancelarului german Angela Merkel pentru vizita pe care mi-a făcut-o în spital”, a precizat acesta.

Presa germană a intrepretat acest gest ca fiind un semn că Merkel ia foarte în serios otrăvirea opozantului rus.

Germania, țară care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate de un laborator militar german au arătat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnăi a fost otrăvit cu Noviciok.

În acest context, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele acestora au fost dublate de fostul secretar general al NATO, Anders Rasmunssen, care a solicitat Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

În aceeași notă, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a afirmat că otrăvirea opozantului rus ar trebui să reprezintă ”o alarmă finală de trezire” pentru Germania, poziție diferită față de cea a Austriei, care, prin vocea președintelui Alexander Van der Bellen, a afirmat că nu vede o legătură între Nord Stream 2 și cazul Navalnîi.

Un semnal de alarmă a venit și din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, von der Leyen a adus critici la adresa celor care doresc legături mai strânse între UE și Rusia, făcând trimitere la otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

De altfel, printr-o rezoluție adoptată cu largă majoritate la 17 septembrie, Parlamentul European a subliniat că ”tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi a făcut parte dintr-un efort sistematic menit să reducă la tăcere vocea acestuia și a altor dizidenți, să descurajeze expunerea în continuare a corupției grave din cadrul regimului și să descurajeze opoziția politică din țară în general, în special pentru a influența alegerile locale și regionale parțiale din Rusia din 11-13 septembrie”.

În acest document, Parlamentul European reiterează că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi ”nu este decât un element al unei politici mai ample a Rusiei, care se axează pe politici interne de opresiune și pe acțiuni de agresiune la nivel mondial, propagarea instabilității și a haosului, restabilirea sferei sale de influență și dominație și subminarea ordinii internaționale bazate pe norme”.

În plus, Parlamentul European cere ca Uniunea Europeană să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente împotriva Rusiei, solicitând, în același timp, implementarea unor astfel de mecanisme de sancționare care să permită colectarea și înghețarea activelor europene ale persoanelor considerate corupte de Fundația anticorupție Aleksei Navalnîi.

Navalnîi, în vârstă de 44 de ani, a fost externat săptămâna trecută din spitalul berlinez. El şi-a exprimat dorinţa de a se întoarce în Rusia după ce îşi va reveni complet, dar deocamdată rămâne în Germania pentru recuperare.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră retragerea navelor turce de explorare un ”moment important” pentru tensiunile din Mediterana de Est

JUSTIȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Sunt hotărât ca România să ajungă un exemplu de urmat privind statul de drept. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept

JUSTIȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis, despre primul raport UE pe statul de drept: România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care ne discriminează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Brexit: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre proiectul de lege care încalcă Acordul de retragere a Regatului Unit, țară ”construită pe respectarea cuvântului dat”: Ar avea consecințe de lungă durată pentru evoluția relațiilor internaționale

Vlad Nistor3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: Deteriorarea relațiilor UE-SUA în cazul unui nou mandat al lui Donald Trump nu este ireversibilă datorită valorilor profunde care ne unesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE: Fără sprijinul UE, industria aero-spațială riscă să își piardă competitivitatea

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE se pregătește pentru deceniul digital: Comisia Europeană va crea spațiul european al educației până în 2025 și a adoptat noul plan de acțiune pentru educație digitală

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

MEP Vasile Blaga: The new Pact on migration and asylum presented by the European Commission is not “perfect”

RUSIA4 hours ago

Președintele francez, Emmanuel Macron, despre normalizarea relațiilor cu Rusia: La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi parteneri

ENGLISH5 hours ago

MEP Vasile Blaga points out that certain inaccuracies in CVM reports have affected Romania‘s entrance to the Schengen area

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending