Connect with us

U.E.

Franța cere Germaniei să renunțe la gazoductul Nord Stream 2 în contextul reprimării violente a protestelor din Rusia

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Franța i-a solicitat luni Germaniei să renunțe la proiectul gazoductului Nord Stream 2, ca urmare a reținerii, la Moscova, a liderului opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, dar și ca protest față de reprimarea violentă a manifestațiilor care au loc în țară, anunță AFP, potrivit The Moscow Times, citat de Digi24.

”Întotdeauna am spus că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect în acest context”, a declarat ministrul Afacerilor Europene Clement Beaune pentru postul de radio France Inter.

Întrebat în mod specific dacă Franța dorește ca Berlinul să renunțe la proiect, Beaune a spus că ”am transmis deja acest lucru”.

Beaune a declarat că liderii europeni iau în calcul noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza represiunii lui Vladimir Putin împotriva opoziției conduse de Navalnîi, care a fost arestat la jumătatea lunii ianuarie.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra continuării proiectului, iar lucrările au fost reluate în decembrie, după aproape un an.

Nord Stream 2 a atras numeroase critici din partea țărilor europene, dar și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

Published

on

© European Union, 2021 Copyright/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de Redresare și Reziliență al Maltei. Acesta este un pas important pentru ca UE să plătească 316,4 milioane EUR sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și reziliență al Maltei. Aceasta va permite Maltei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

 

Planul Maltei este primul plan aprobat de Comisia Europeană în septembrie, după vacanța instituțională de luna trecută. 

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul maltez face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Maltei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în planul Maltei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Maltei

În evaluarea Comisiei se constată că planul Maltei alocă 54% din totalul prevăzut în planul său pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Aceasta include investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil, inclusiv un loc de debarcare a feriboturilor și vehicule electrice, precum și intervenții în domeniul eficienței energetice în clădiri. Planul include, de asemenea, reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta. Reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.

Comisia constată că planul Maltei alocă 26% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Acestea includ eforturi pentru continuarea digitalizării administrației publice și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor de sănătate și judiciar, precum și pentru consolidarea inițiativelor legate de digitalizare pentru sectorul privat.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie.

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a declarat pe 24 august că Guvernul a încheiat discuțiile cu Comisia Europeană privind ultimele modificări din PNRR, acesta urmând să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele trei operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 45 miliarde de euro.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), care este și vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Legislativul European, a fost desemnat responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii, exploatării terenurilor și silviculturii.

„Pachetul „Pregătiți pentru 55″ prevede revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, silvicultură și agricultură (LULUCF). Grupul meu politic, PPE, m-a numit responsabil în Comisia pentru mediu din Parlamentul European pentru revizuirea acestui important act normativ european”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Regulamentul LULUCF stabilește obiectivul general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali (în principal păduri). 310 milioane de tone de emisii de CO2 trebuie eliminate până în 2030, o creștere de aproximativ 15% în comparație cu situația actuală.

Statele membre vor avea așadar obligația de a proteja pădurile și de a spori împăduririle. Conform Strategiei pentru păduri, trei miliarde de copaci vor fi plantați în întreaga Uniune până în 2030. Strategia va sprijini silvicultorii și va pune accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a lemnului, precum și pe conservarea biodiversității.

Până în 2035, Uniunea își propune să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii. Este vorba aici și de emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi emisiile generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Până la jumătatea anului 2024, statele membre vor trebui să prezinte, în cadrul planurilor lor naționale privind energia și clima, cum intenționează să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2035.

Pachetul de propuneri legislative „Pregătiți pentru 55″ va ajusta politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55%, față de nivelurile din 1990.

Citiți și: Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei de Mediu din PE: Problema emisiilor de CO2 generate de sectorul agricol al UE, dezbătută în Legislativul European

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

România va beneficia în următorii 7 ani  de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor din țara noastră, a anunțat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European în cadrul unui mesaj video transmis participanților la Forumul antreprenorilor din industria agricolă, organizat de Clubul Antreprenor și de Camera de Comerț și Industrie.

Forumul antreprenorilor din agricultură își propune să prezinte soluții legislative care să determine dezvoltarea fermierilor, stimularea asocierii acestora și o creștere vizibilă a absorbției fondurilor europene. Totodată, în cadrul acestui eveniment vor fi prezentate exemple de succes – companii care au reușit să atragă fonduri europene, care fac export și care contribuie consistent la bugetele locale.

”Având în vedere programul încărcat din această săptămână la Parlamentul European, nu am reușit să fiu fizic prezent, însă am transmis un mesaj participanților la această conferință. UE pune la dispoziții resurse financiare considerabile pentru dezvoltarea sectorului agricol. În România, vor veni în următorii 7 ani, peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor din țara noastră. Programul de finanțare a instalării tinerilor fermieri a primit o alocare financiară mai mare, respectiv de la 70.000 de euro la 100.000 de euro per proiect. Noul Regulament privind PAC vine cu o nouă serie de măsuri privind practicile ecologice și de mediu. Acestea trebuie privite ca oportunități și nicidecum ca o povară pentru sectorul agricol. Am dorit să insist din nou asupra importanței ca toți actorii relevanți să se implice în creionarea Planurilor Naționale Strategice care vor sta la baza cheltuirii celor aproximativ 20 de miliarde de euro de care va beneficia România în următorii 7 ani de zile”, a detaliat eurodeputatul Daniel Buda.

Acesta a reluat invitația adresată fermierilor de a colabora cu ”autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri”.

Pe baza unor norme simplificate la nivel european, fiecare stat membru va trebui să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021, în baza prevederilor noii Politic Agricole Comune pentru perioada 2023-2027, propunerile de plan strategic pentru implementare în teren a obiectivelor acestei politici în următorii cinci ani, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Executivul european va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și aproba planurile, care vor intra apoi în vigoare la începutul anului 2023.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE7 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda8 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA10 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending