Connect with us

U.E.

Franța cere Germaniei să renunțe la gazoductul Nord Stream 2 în contextul reprimării violente a protestelor din Rusia

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Franța i-a solicitat luni Germaniei să renunțe la proiectul gazoductului Nord Stream 2, ca urmare a reținerii, la Moscova, a liderului opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, dar și ca protest față de reprimarea violentă a manifestațiilor care au loc în țară, anunță AFP, potrivit The Moscow Times, citat de Digi24.

”Întotdeauna am spus că avem cele mai mari îndoieli cu privire la acest proiect în acest context”, a declarat ministrul Afacerilor Europene Clement Beaune pentru postul de radio France Inter.

Întrebat în mod specific dacă Franța dorește ca Berlinul să renunțe la proiect, Beaune a spus că ”am transmis deja acest lucru”.

Beaune a declarat că liderii europeni iau în calcul noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza represiunii lui Vladimir Putin împotriva opoziției conduse de Navalnîi, care a fost arestat la jumătatea lunii ianuarie.

Cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra continuării proiectului, iar lucrările au fost reluate în decembrie, după aproape un an.

Nord Stream 2 a atras numeroase critici din partea țărilor europene, dar și din partea Parlamentului European, care a cerut la mijlocul lunii ianuarie ”oprirea imediată” și revizuirea relațiilor UE-Rusia.

Pe celălalt mal al Atlanticului, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a apreciat că acest proiect este o ”afacere proastă pentru Europa”, anunțând în același timp că administraţia sa va reexamina sancţiunile referitoare la acest gazoduct incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

Published

on

©️ European Defence Agency

Statele Uniunii Europene au cheltuit aproape 200 de miliarde de euro pentru apărare în 2020, cea mai mare valoare începând din 2006, dar investiţiile comune ale lor în acest domeniu au scăzut, indică Agenţia Europeană pentru Apărare (EDA), într-un raport dat publicității luni și menit să arate tendința evolutivă a europenilor de a investi în domeniul apărării, deși se observă un eșec din perspectiva colaborării comune între statele membre.

În 2020, cheltuielile totale pentru apărare realizat de cele 26 de state membre ale EDA s-au ridicat la 198 de miliarde de euro, marcând o nouă creștere de 5 % față de 2019 și constituind cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată de EDA de când a început să colecteze date în 2006. Raportul EDA constată, de asemenea, că 19 state membre și-au majorat cheltuielile totale de apărare în 2020, 6 dintre acestea crescând cheltuielile cu peste 10%.

Raportul actual arată o ameliorare a situației constatate în raportul precedent, primul de acest fel din istorie. Anul trecut, raportul EDA constata că statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”, că finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”. În pofida faptului că abordarea “neuniformă” în materie de apărare comună încă prevalează, relevată și prin faptul că se înregistrează un nou nivel minim al cheltuielilor europene de colaborare în domeniul apărării, bugetele apărării au crescut în țările UE.

O creștere susținută a cheltuielilor și investițiilor pentru apărare

Prin cele 198 de miliarde EUR, cheltuielile totale pentru apărare corespund la 1,5 % din produsul intern brut (PIB) al celor 26 de state membre ale EDA și marchează al șaselea an de creștere consecutivă. Pentru al doilea an consecutiv, EDA a înregistrat o creștere de 5 % a cheltuielilor pentru apărare, în ciuda impactului economic al COVID-19.

Raportul EDA constată că creșterea susținută a cheltuielilor globale se reflectă și în cifrele naționale. În 2020, din cele 19 state membre care au crescut cheltuielile, 13 au crescut cheltuielile cu 5% sau mai mult. 6 state membre le-au crescut cu 10 % sau mai mult. 7 state membre au redus cheltuielile, față de 3 în 2019, pentru o reducere totală combinată de 1,42 miliarde EUR.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri ale cheltuielilor într-o varietate de domenii, investițiile în domeniul apărării în cercetare, dezvoltare și achiziția de noi echipamente continuând să crească. Investițiile în domeniul apărării efectuate de statele membre au atins cea mai mare cifră înregistrată vreodată de AEA, de 44 de miliarde EUR, reprezentând o creștere de 5 % față de 2019.

Atunci când sunt combinate, statele membre au atins pragul de referință de 20% al investițiilor în apărare ca procent din totalul cheltuielilor de apărare, 14 state membre alocând 20% sau mai mult, în timp ce un minim comun înregistrat de AEA de numai 3 state a cheltuit mai puțin de 10% în acest domeniu.

Un nou nivel minim al cheltuielilor europene de colaborare în domeniul apărării

În ciuda creșterii susținute a cheltuielilor totale pentru apărare, cheltuielile de apărare în colaborare au continuat să aibă o tendință descendentă. În 2020, statele membre au cheltuit în total 4,1 miliarde EUR pentru achiziționarea de noi echipamente în cooperare cu alții, ceea ce reprezintă o scădere de 13 % față de 2019. Datele transmise către AEA arată o reducere semnificativă a achizițiilor europene de echipamente de apărare în colaborare începând cu 2016. În 2020, statele membre au efectuat doar 11 % din totalul achizițiilor de echipamente în cooperare cu alte state membre ale UE, fiind mult sub nivelul de referință colectiv de 35 %, care reprezintă, de asemenea, un angajament în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Care sunt principalele constatări ale raportului?

Raportul EDA, bazat pe datele furnizate în mod voluntar de către ministerele apărării, constată, de asemenea, că cheltuielile totale pentru apărare au reprezentat 2,8% din totalul cheltuielilor publice. Constatările suplimentare includ:

– Din cele 44 de miliarde de euro cheltuite pentru investiții în domeniul apărării, 83% sau 36 de miliarde de euro au fost utilizate pentru achiziționarea de echipamente și 17% sau 8 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare. Aceeași împărțire procentuală ca în 2019.

– Achiziționarea de noi echipamente a beneficiat cel mai mult de creșterea cheltuielilor, cu un nivel record de 36 de miliarde EUR alocate în 2020, comparativ cu minimul recent de 21 de miliarde EUR din 2014.

– Un nivel record de 2,5 miliarde EUR a fost alocat cercetării și tehnologiei în domeniul apărării în 2020. Această creștere este determinată de două state membre – Franța și Germania – care, împreună, asigură peste 90 % din creșterea în domeniul cercetării și tehnologiei.

Investiții neuniforme în cercetare și tehnologie în domeniul apărării

În 2020, cheltuielile pentru cercetare și tehnologie (R&T) în domeniul apărării s-au ridicat la 2,5 miliarde EUR, marcând o creștere masivă de 46% față de 2019 și un maxim înregistrat de AEA. Acest lucru aduce cheltuielile de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării ca procent din totalul cheltuielilor de apărare la peste 1 % pentru prima dată din 2014.

Tendința de a derula proiecte de apărare cu preponderență la nivel național, mai degrabă decât colectiv, se aplică și la R&T în domeniul apărării. În 2020, statele membre au cheltuit 143 de milioane EUR pentru proiecte de R&T în domeniul apărării în cooperare cu alte state membre ale UE, ceea ce reprezintă 6 % din totalul cheltuielilor de R&T în domeniul apărării ale statelor membre. Aceasta reprezintă cea mai mică pondere înregistrată de AEA de când a început să colecteze date în 2005 și este cu mult sub pragul de referință de 20 %.

Investițiile inegale în R&T sunt, de asemenea, evidente în acest caz, deoarece 6 state membre – Croația, Estonia, Italia, Polonia, Portugalia și Spania – ating pragul de referință de 20%, dintre care 3 dintre ele cheltuiesc mai mult de 50% din cheltuielile de R&T în domeniul apărării cu alte state membre.

EDA colectează anual date privind apărarea, lucru pe care îl face din 2006, în conformitate cu decizia Comitetului director ministerial al agenției din noiembrie 2005. Ministerele apărării din cele 26 de state membre ale agenției furnizează datele. EDA acționează în calitate de custode al datelor și publică cifrele agregate în broșurile sale.

Toate datele sunt colaționate (“totalul încorporează 26 de state membre ale AEA”) și au fost rotunjite. Cifrele privind cheltuielile pentru apărare sunt furnizate în prețuri constante din 2020, pentru a ține cont de inflație și pentru a permite o comparație între ani.

Continue Reading

U.E.

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Banca Centrală Europeană (BCE) intenționează să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro, în colaborare cu cetățenii europeni, în cadrul unui proces care este așteptat să conducă la o decizie finală în anul 2024.

Potrivit unui comunicat al instituției, procesul va începe prin crearea unor grupuri de reflecție, care vor avea misiunea colectării opiniilor cetățenilor din întreaga zonă euro cu privire la temele posibile pentru viitoarele bancnote euro.

Un grup consultativ tematic cuprinzând câte un expert din fiecare țară a zonei euro va prezenta apoi Consiliului guvernatorilor BCE o listă de preselecție a noilor teme.

Membrii grupului consultativ au fost deja numiți de BCE pe baza propunerilor din partea băncilor centrale naționale din zona euro și provin din domenii diverse precum istorie, științe naturale și sociale, arte vizuale și tehnologie.

Elementele grafice ale bancnotelor euro actuale se bazează pe tema ”Epoci și stiluri”, reprezentată de ferestre, porți și poduri.

”Bancnotele euro nu vor dispărea prea curând. Acestea sunt un simbol tangibil și vizibil al coeziunii noastre în Europa, îndeosebi în perioadele de criză, existând încă o cerere puternică pentru acestea. După 20 de ani, a sosit momentul să reînnoim aspectul bancnotelor noastre pentru ca europenii de toate vârstele și din toate mediile să se poată recunoaște în acestea”, a declarat președinta BCE, Christine Lagarde.

În urma propunerilor formulate de grupul consultativ, BCE va solicita contribuția publicului cu privire la temele preselectate.

Va urma un concurs de grafică pentru noile bancnote, după care BCE va consulta din nou publicul. Consiliul guvernatorilor va adopta decizia finală.

Lansarea acestui proces are la bază un angajament al Consiliului guvernatorilor BCE de a asigura bancnote inovatoare și sigure, cu care europenii să resimtă o conexiune. Cel mai recent studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro  a arătat că numerarul a rămas cel mai popular mijloc de plată pentru plățile de mică valoare efectuate în persoană în anul 2019.

În pofida intensificării plăților fără numerar în perioada pandemiei, cererea de numerar a crescut ca urmare a rolului esențial de mijloc de tezaurizare al numerarului. Ca parte a Strategiei privind numerarul 2030, Eurosistemul adoptă măsuri concrete de garantare a faptului că numerarul va continua să fie disponibil și acceptat ca mijloc de plată într-un viitor îndepărtat, inclusiv după posibila lansare a unei monede euro digitale.

”Dorim să elaborăm bancnote euro cu care cetățenii europeni să se poată identifica și pe care să le utilizeze cu mândrie. Procesul de redefinire a bancnotelor euro se va desfășura în paralel cu investigația noastră privind o monedă euro digitală. Ambele proiecte vizează îndeplinirea mandatului nostru privind asigurarea siguranței și securității monedei europenilor”, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE. 

După încheierea procesului de concepție grafică, Consiliul guvernatorilor va autoriza producerea noilor bancnote și va decide cu privire la posibilele date de emitere a acestora.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a adoptat luni Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, care clarifică și simplifică normele în temeiul cărora statele membre pot sprijini și facilita accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”) și al întreprinderilor cu capitalizare medie din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, informează comunicatul oficial. 

Ajutorul pentru finanțarea de risc este un instrument important pe care statele membre îl pot utiliza pentru a sprijini, în special, întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și anumite tipuri de întreprinderi cu capitalizare medie inovatoare și orientate spre creștere, în etapele inițiale ale dezvoltării lor.

Aceste întreprinderi se pot confrunta cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, în ciuda potențialului lor de afaceri. Pentru a remedia astfel de disfuncționalități ale pieței, Orientările privind finanțarea de risc permit statelor membre, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, să remedieze acest deficit de finanțare atrăgând, prin oferirea de ajutoare de stat, investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie eligibile, prin intermediul unor instrumente financiare și al unor măsuri fiscale bine concepute.

„Întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii se află în centrul redresării economice a Europei. Este esențial să ne asigurăm că aceste întreprinderi au acces la finanțare pentru a putea valorifica la maximum potențialul lor de creștere și pentru tranziția verde și cea digitală. Acesta este motivul pentru care, după un amplu proces de consultare, am adus modificări specifice normelor existente privind ajutoarele de stat și le-am simplificat și mai mult. Statele membre vor fi astfel în măsură să ofere stimulente financiare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană pentru a atrage investiții atunci când piața nu poate realiza acest lucru singură”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Mai mult, Comisia Europeană a adoptat Orientările revizuite privind finanțarea de risc în urma unei evaluări a normelor actuale care a fost efectuată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat și în urma unei ample consultări a tuturor părților interesate cu privire la textul revizuit propus al orientărilor. Printre aceste părți interesate s-au numărat state membre, autorități regionale și locale, asociații de întreprinderi și grupuri de interese.

Evaluarea și consultarea au confirmat faptul că Orientările privind finanțarea de risc sunt adecvate scopului, dau au scos la iveală și faptul că sunt necesare ajustări specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte și o raționalizare suplimentară, pentru a simplifica și mai mult normele existente și pentru a clarifica aplicarea acestora.

Prin urmare, Orientările revizuite privind finanțarea de risc, în special:

  • limitează cerința de a prezenta o analiză a deficitului de finanțare, care se va aplica doar în cazul celor mai mari scheme de finanțare de risc, și clarifică și mai mult dovezile necesare pentru a justifica ajutorul. În acest sens, evaluarea a arătat, iar consultarea a confirmat faptul că statele membre se confruntă cu dificultăți în cuantificarea deficitului de finanțare. Pentru soluționarea acestui aspect, orientările revizuite impun obligația efectuării unei analize a deficitului de finanțare numai pentru cele mai mari măsuri de ajutor pentru finanțare de risc, și anume cele care permit investiții în valoare de peste 15 milioane EUR per beneficiar individual. Experiența anterioară sugerează că această simplificare se va aplica marii majorități a noilor măsuri. În plus, orientările revizuite clarifică dovezile care sunt necesare pentru a demonstra existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a altor obstacole relevante în calea accesului la finanțare, în concordanță cu practica decizională existentă;
  •  introduc cerințe simplificate pentru evaluarea schemelor care vizează exclusiv întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială. Acestea vor viza, în special, cantitatea de dovezi pe care statele membre trebuie să le furnizeze în cadrul evaluării ex ante pe care trebuie să o prezinte pentru a demonstra de ce ajutorul este necesar, adecvat și proporțional. Având în vedere că aceste întreprinderi se confruntă de obicei cu disfuncționalități mai grave ale pieței, Comisia poate considera că o cantitate mai mică de dovezi este suficientă pentru a demonstra existența unor disfuncționalități ale pieței care justifică acordarea de ajutoare acestor întreprinderi;
  • aliniază anumite definiții incluse în orientări cu cele din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) pentru a asigura coerența. În special, definiția „întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie” din cadrul orientărilor este aliniată la definiția „întreprinderilor inovatoare” prevăzută în RGECA, astfel încât să se elimine inconsecvențele actuale cu privire la întreprinderile care sunt considerate „inovatoare” în temeiul celor două seturi de norme. În plus, definiția a fost extinsă pentru a include și întreprinderile cu capitalizare medie care au participat la anumite inițiative selectate ale UE, și anume inițiativa CASSINI privind antreprenoriatul în domeniul spațial și Consiliul european pentru inovare și fondul acestuia, sau au primit o investiție din partea acestor inițiative.

 Orientările revizuite se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. 


Orientările privind finanțarea de risc stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc pot fi considerate compatibile cu piața unică.

Orientările se aplică în cazul tuturor măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc care nu intră în domeniul de aplicare al RGECA, ceea ce le permite statelor membre să pună în aplicare în mod direct măsurile de ajutor de stat pentru finanțarea de risc, fără notificarea prealabilă a Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții (de exemplu, numai pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri și pentru sume de maximum 15 milioane EUR per beneficiar).

Dispozițiile RGECA privind ajutoarele pentru finanțarea de risc sunt, de asemenea, în curs de revizuire, astfel încât și schemele care beneficiază de exceptare pe categorii să fie în continuare simplificate și să se asigure că dispozițiile rămân consecvente cu Orientările revizuite privind finanțarea de risc. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.17 mins ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.45 mins ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA57 mins ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO1 hour ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

U.E.1 hour ago

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la salariile minime echitabile în UE: Fiecare trebuie să-și permită un nivel de trai decent

U.E.1 hour ago

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălarea drepturilor omului în diferite țări din întreaga lume

U.E.2 hours ago

Germania: Social-democrații anunță lista miniștrilor pentru noul guvern, care va fi învestit miercuri

SĂNĂTATE2 hours ago

EPSCO: Alexandru Rafila participă la prima reuniune a miniștrilor sănătății UE. Îmbunătățirea accesului la medicamente și varianta Omicron, subiecte principale

NEWS2 hours ago

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

NATO2 hours ago

Un distrugător american de rachete ghidate a sosit în portul Constanța, pe flancul estic al NATO

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending