Generalul Gheorghiță Vlad a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis, ceremonia de învestire în funcție urmând să aibă loc joi la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

Marți, șeful statului a semnat două decrete prin care generalul Gheorghiță Vlad a fost numit șeful SMAp și a fost avansat la de la gradul de general-locotenent cu trei stele la cel de general cu patru stele.

Vlad, care a fost propus spre validare președintelui Iohannis de către ministrul apărării Angel Tîlvăr, îl va înlocui în fruntea Armatei pe generalul Daniel Petrescu, aflat la final de mandat.  Mandatul șefului Statului Major al Apărării este de patru ani.

Numirea Gheorghiță Vlad în funcția de SMAp semnifică faptul că acesta va deveni membru în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și va reprezenta România în Comitetul Militar al NATO, structură decizională de vârf în domeniul militar a Alianței Nord-Atlantice.

Gheorghiță Vlad a fost locţiitor al şefului SMAp din 16 august 2022.

În perioada februarie 2020-august 2022, generalul-locotenent Gheorghiță Vlad a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție al șefului SMAp.

În perioada august 2017 – februarie 2020 a fost comandant al Diviziei 2 Infanterie„Getica” Buzău, iar între 2016-2017 s-a aflat la comanda Centrului Naţional de Instruire Întrunită„Getica” din Cincu.

Între anii 2005-2014 a ocupat diferite funcții cum ar fi: comandant al Batalionului 631 Tancuri, şef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forţelor Terestre, şef al informaţiilor la Componenta Operaţională Terestră şi comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”.

În anul 2007, a participat ca ofiţer de stat major în cadrul Comandamentului Multinaţional al Forţei în Irak.

A absolvit în 2002 cursurile Facultăţii Interarme a Academiei de Înalte Studii Militare, un curs de Sisteme de Comunicaţii şi Informatică – Ede, Olanda, un curs postuniversitar la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti și un curs de Operaţii de Menţinere a Păcii– Oberammergau, Germania. Are un master în Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate la Universitatea„Lucian Blaga” – Sibiu, precum şi master în Studii Strategice, U.S. Army War College – Carlisle, SUA.

Este decorat cu: Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler, Emblema de Merit clasa a III-a „În Serviciul Armatei României”, Emblema de Merit clasa a I-a „În Serviciul Păcii”, Emblema de Onoare a Armatei României, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, Emblema de Onoare a Forţelor Terestre, Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene, Emblema de Onoare a Medicinei Militare, Emblema de Onoare a Resurselor Umane, Emblema de Onoare a Logisticii.

S-a născut la data de 7 septembrie 1969, în Bucureşti. Este căsătorit şi are doi copii.

Miniștrii de externe din țările NATO și omologul lor ucrainean, Dmytro Kuleba, au avut miercuri prima reuniune la nivel de șefi ai diplomațiilor a Consiliului NATO – Ucraina (NUC), cu Kievul afirmându-și angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate și cu aliații NATO furnizând recomandări pentru realizarea reformelor pe calea aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, conform unei declarații comune adoptate.

“Ucraina și-a reafirmat angajamentul de a continua reformele democratice și ale sectorului de securitate. Aliații au furnizat Ucrainei recomandări pentru reformele prioritare. Consiliul NATO-Ucraina salută prezentarea de către Ucraina a programului său național anual adaptat pentru 2024 și așteaptă cu interes punerea în aplicare a acestuia. Miniștrii de externe ai NATO vor evalua periodic progresele înregistrate prin intermediul programului național anual adaptat. Alianța va sprijini Ucraina în realizarea acestor reforme pe calea sa către viitoarea aderare la NATO”, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din partea României, ministrul de externe Luminița Odobescu a salutat prima reuniune NUC la nivelul miniștrilor de externe aliați, de la lansarea formatului și a încurajat continuarea dialogului politic și a interacțiunii susținute, conform coordonatelor stabilite prin Planul de Acțiune NATO-Ucraina.

Odobescu a reiterat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional, reafirmând dreptul suveran al Ucrainei de a decide asupra politicii sale externe și de securitate.

Șefa diplomației române a condamnat în termenii cei mai fermi invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei în Ucraina, reiterând faptul că aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional.

Totodată, aceasta a exprimat sprijinul României pentru avansarea Ucrainei pe parcursul euroatlantic, pe coordonatele decise la Summitul NATO de la București din 2008, precum și interesul ca Summitul aniversar de la Washington din 2024, să marcheze un pas înainte în relația Kievului cu NATO.

Ministrul Luminița Odobescu a subliniat și importanța intensificării măsurilor de sprijin politic și practic pentru Ucraina, în vederea consolidării rezilienței instituțiilor ucrainene.

În context, șefa diplomației de la București a făcut referire la sprijinul multidimensional și cuprinzător al României pentru Ucraina și obiectivul de a continua pe această linie, atât timp cât va fi necesar.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a anunțat că Uniunea Europeană a livrat Ucrainei 300.000 de proiectile din cele un milion promise, informează The Guardian.

Vorbind reporterilor în această dimineață, la o reuniune NATO de la Bruxelles, Kuleba a declarat că este nevoie de o mai mare aliniere a producției de arme ucrainene și a NATO pentru a se asigura că Ucraina primește livrările de care are nevoie.

”Trebuie să creăm o zonă comună euro-atlantică a industriilor de apărare”, a spus el.

Citiți și: Instrumentul european pentru pace: Consiliul dă undă verde unei finanțări suplimentare pentru instruirea forțelor armate ucrainene. Sprijinul va lua forma echipamentelor letale și neletale și a bunurilor necesare

La mijlocul lunii noiembrie, ministrul german al apărării Boris Pistorius atrăgea atenția că Uniunea Europeană va rata obiectivul de a livra un milion de proiectile de artilerie Ucrainei până în luna martie a anului viitor. 

O soluție sugerată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, este aceea ca firmele din domeniul apărării să acorde întâietate livrării de muniții către Ucraina și să exporte mai puține către alte țări.

De cealaltă parte, țările baltice au opinat că Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să cumpere muniție pentru Ucraina din țări terțe dacă nu poate obține o cantitate suficientă din stocurile interne sau din producția industrială.

Având în vedere că stocurile occidentale, în special cele din Europa, își arată limitele, neputând să țină pasul cu nevoia din teren a Ucrainei, Franța și Germania pavează calea pentru fabricarea de arme în Ucraina, încurajând  sectorul privat să încheie parteneriate cu această țară.